6,863 matches
-
un proces de dezvoltare extrem de rapidă, problema cea mai dificilă a ei era aceea a măsurării empirice. Sociologia nu ducea lipsă de teorii. Acestea erau însă, în cea mai mare parte a lor, vagi, speculative. Lipseau datele empirice sistematice și riguroase care ar fi putut testa teoriile existente, oferind totodată o bază mult mai solidă noilor construcții teoretice. Ultimele decenii au adus dezvoltări spectaculoase în metodologia cercetării empirice, dar în momentul actual se prefigurează o nouă criză a sociologiei: o criză
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
substanțe nutritive, nivelul temperaturii, al umidității, al zgomotului etc. reprezintă, în ceea ce privește organismul uman, cerințe determinabile cu o precizie destul de ridicată. Referitor la sistemele sociale, cunoașterea cerințelor funcționale se află de abia la începuturile sale, oferind puține posibilități de identificare empirică riguroasă. Din acest motiv, analizele funcționale sunt cel mai adesea calitative, la nivelul ipotezelor teoretice, decât cantitative, verificabile empiric. Știm că diferitele sisteme sociale au nevoie de o integrare a părților, dar nu avem încă nici un fel de instrumente pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
greu putem determina volumul și tipul de cunoștințe de care are nevoie un sistem sau altul. Omul are nevoie de autoactualizare, de securitate, de stimă. Dar toate aceste cerințe sunt încă dificil de identificat empiric într-o manieră suficient de riguroasă. Problema genezei elementului. Geneza fenomenelor sociale reprezintă încă un domeniu în care progresele se fac așteptate. Este clar că fenomenele sociale nu apar în același fel cu cele naturale, ci prin mecanisme specifice. Structura funcțională presupune că ele sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerința unei adaptări flexibile, creative care poate fi realizată eficient numai de un model organic; dimpotrivă, un mediu stabil și predictibil va selecta ca fiind mai adecvat un mod de organizare mecanicist, care să asigure o planificare și o coordonare riguroasă a tuturoractivităților. Dacă mediul dinamic accentuează cerința adaptării flexibile și creative, mediul stabil accentuează cerința unei funcționări, în cadrele deja definite, cât mai eficiente cu putință. Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și corecte în mod necesar. Utilizând însă capacitatea „naturală” de cunoaștere de care dispunem și mecanismele de raționare, educându-le, corectându-le și amplificându-le, putem să realizăm calcule de beneficiu funcțional din ce în ce mai bine, chiar în condițiile în care metodele riguroase ne lipsesc. Costultc " Costul" În evaluarea funcționării unui element trebuie să luăm în considerare, pe lângă eficacitatea sa, și mijloacele, resursele pe care le consumăm: mijloace economice, energie, materii prime, timp etc. Pentru a desemna cantitatea de mijloace pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt suficient de puternice încât să ofere o testare completă și definitivă, ci doar prin cumulare putând oferi o anumită credibilitate. Pot fi citate o mulțime de teorii și tehnici sociologice care nu sunt influente datorită unei verificări suficient de riguroase, ci pentru că sunt atractive, aruncă o lumină difuză, dar interesantă asupra unei mulțimi de fapte, oferă posibilități de dezvoltare, promit efecte pozitive, nu există critici suficient de puternice împotriva lor și nici teorii și tehnici rivale mai atractive. Teoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind dedicate spectacolelor publice. Poeții nu aveau însă nici o posibilitate de a alege conținutul evenimentelor istorice și optica în care acestea trebuiau să fie expuse. Toate formele de istorie erau strict cenzurate. Însăși istoria era elaborată printr-un control ideologic riguros. Astfel, la moartea fiecărui conducător, înalții demnitari împreună cu specialiștii în istorie (amauta) se întruneau într-un consiliu și decideau asupra istoriei oficiale a țării și asupra temelor care urmau să fie alese pentru a fi popularizate de către poeți. Anumite episoade
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și nu-i mai caută vreo altă origine mai îndepărtată, independentă de gândire; pentru el, aceasta este de altminteri de la sine înțeles, deoarece orice acțiune, fiind nemijlocită de gândire, îi apare în ultimă instanță și întemeiată pe gândire”. O analiză riguroasă a procesului de cristalizare a acestei idei „în mintea lui Rousseau” ar putea duce la concluzii instructive pentru Rousseau însuși. Ea ar putea, de pildă, să scoată în evidență noile condiții sociale și economice ale epocii, formarea unui nou mod
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științificității. Societatea putea fi gândită exact în aceeași manieră care s-a dovedit atât de fructuoasă în biologie. El aducea în raport cu perspectiva raționalistă a progresului filosofiei secolului al XVIII-lea speranța de a supune istoria umană unei analize științifice empirice riguroase, care să scoată în evidență legi obiective. Exact cum lumea biologică a cunoscut o trecere de la o specie la alta, tot așa și societățile umane au trecut de la un tip la altul în mod necesar. Problema este detectarea caracteristicilor obiective
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauză, subiectul și valoarea nu sunt excluse din sfera cercetării științifice, ci, dimpotrivă, sunt considerate ca obiecte perfect legitime ale cercetării. În măsura în care progresul se raportează la valorile umane, nu există nici un motiv de a-l exclude din sfera cercetării științifice riguroase. În fine, marxismul nu operează o ruptură între social și uman. Există o corespondență structurală între cele două. Dezvoltarea societății aredrept consecință și asigurarea unor condiții mai bune pentru satisfacerea necesităților umane. Nu trebuie, desigur, să gândim că există o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu termenul de model computațional, subliniind prin aceasta ideea de „calcul” logico-matematic, iar John Steinbruner (1976) îl denumește model analitic, având în vedere faptul că el se fundează pe o analiză logică, utilizând o mulțime de cunoștințe într-un calcul riguros. În această lucrare se va avea în vedere modelul mai general al deciziei certe, atât în varianta sa strict deterministă, cât și în cea probabilistă, fiind desemnat prin termenul de modelul clasic de decizie sau model computațional sau analitic. Există
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O a doua limită: modelul analitic se fundează pe presupoziția integrabilității logice a cunoștințelor. Conform acestei presupoziții, cunoștințele, așa cum există ele la un moment dat, indiferent de completitudinea și de gradul lor de incertitudine, sunt integrabile într-un calcul rațional riguros. În termeni mai generali, se presupune caracterul cumulativ neproblematic al cunoștințelor. Pentru a fi utilizate într-un calcul rațional, cunoștințele de care dispune decidentul la un moment dat trebuie să prezinte însă o coerență interioară pe care rațiunea să o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generează fiecare modalitate disponibilă de petrecere a timpului liber efectele enumerate și cu ce probabilitate. Pentru aceasta este necesar să dispun de o modalitate neproblematică de a atribui probabilități diferitelor efecte posibile. În modelul deciziei certe, accentul cade pe calculul riguros, cu probabilități deja fixate, modul în care acestea sunt obținute fiind considerat neproblematic. În practică, un asemenea mod nu există, probabilitățile fiind atribuite intuitiv și deci înalt discutabil. Putem spune în concluzie că, pentru ca decizia să fie certă, fiecare fază
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă o modificare structurală a repartiției puterii politice în cadrul comunității, în sensul fie al unei distribuții egale, complet democratice, fie al unei distribuții inegale, dar în favoarea altor clase decât burghezia. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
IdfΣ x100 (2.5) sau rff = CA IdfΣ x100 (2.6) În care rff - rata fiscalității la nivelul firmei; VA - valoarea adăugată realizată la nivelul firmei; CA cifra de afaceri la nivelul firmei (este mai puțin relevantă). O alternativă mai riguroasă de exprimare a ratei fiscalității la nivelul firmei ar putea fi determinată prin excluderea acelor impozite și taxe plătite de firmă numai În ipostază de intermediar, dar suportată În fapt de alte persoane, cum este cazul impozitelor indirecte, a impozitului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
tot mai frecvent, de modele teoretice adaptate la realități românești. Cu toate că există Încă multe studii aflate la nivel empirist, se impun tot mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oferite de Costea, Larionescu, Ungureanu (1983). Autorii adaugă la lucrările explicit sociologice și lucrări cu tematică socială care pot fi asimilate sociologiei * Datele despre producția sociologică Între 1976 și 1980 sunt realizate de autori printr-o selecție pe criterii mai riguroase, prin excluderea unor articole fără orientare net sociologică, dar paternul dinamicii producției sociologice nu pare a fi sensibil modificat. Etapa Întâi: revirimentul după război al sociologiei antebelice - 1944-1947 Această etapă conține studii sociologice solide, rezultatul unor acumulări anterioare, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-o măsură substanțială la evoluția sociologiei mondiale În aceste direcții și că ea nu doar proclamă respectivele principii, ci le practică efectiv În cercetări cu mare impact În viața publică. O expresie vie a diversității și flexibilității În abordarea riguroasă a socioumanului este și American Journal of Sociology, editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
logica formulează legile gândirii, bunăoară, că, atunci când Într-un silogism o premisă este negativă, concluzia nu va fi decât negativă, și particulară când premisa este particulară; sau conversiunea unei propoziții universale dă o propoziție particulară - aceste legi sunt mult mai riguroase decât, bunăoară, legea lui Mariotte, din fizică, care spune că volumul unei mase de gaz la aceeași temperatură stă În raport invers cu presiunea căreia este supus, deoarece această lege se Îndeplinește strâns numai pentru gazurile nelichefiate, pentru gazurile așa-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
puțin de o sută de pagini, să descopere universul științelor sociale. Operă de reflecție și sinteză pedagogică, bogată În argumentări și precisă În modalitatea de redactare, menționează aproape patru sute de autori de referință, aducând În prim-plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după mine, ca o structură orientativă de lectură pentru traseele specifice fiecărei tradiții spre Adevărul ultim. Dacă demersul lui Guénon are caracterul unei scheme, așa cum observa André Scrima, tot el îi recunoștea anvergura Căci e vorba despre o schemă destul de riguroasă pentru a trezi atenția față de substanța metafizică a tradițiilor și destul de transparentă pentru a nu se substitui logicii lor proprii, inepuizabile. André Scrima lucrează în același orizont al Universalului, dar o face din interiorul unei tradiții anume, din miezul ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl stăpînească integral? Nu oferă spectacolul diversității paradoxul intelectual al unui divin care se revelează în logica riguroasă a fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne confrunta cu universalitatea și totodată cu apofatismul transcendenței? A asuma spiritual diversitatea nu înseamnă automat cădere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Reformiștilor se încadra în tiparul programelor noilor partide de dreapta de după 1980 și în discursul politic general al lumii vestice (Betz & Immerfall, 1998). După intrarea în Parlament, Reformiștii au promovat o mai accentuată descentralizare a puterii în favoarea provinciilor, o mai riguroasă disciplină fiscală implicând restrângera anumitor programe sociale sau a celor vizând dezvoltarea regională, înlocuirea mai multor servicii sociale cu programele private de caritate, au încurajat o cultură a muncii ca alternativă viabilă la asistențialism, au militat pentru eliminarea sprijinului de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]