6,816 matches
-
cât de mare posibil a activității guvernamentale În arena comercială și În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și economice pentru livrarea bunurilor și serviciilor. Bigger is better și-a pierdut strălucirea, iar descentralizarea a intrat În vogă. Filosofia procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
precum și prin vaste cunoștințe medicale și generale. A realizat o planificare realistă a dezvoltării spitalului, echilibrată, în compartimentele de practică medicală, cercetare științifică și organizare administrativă. În doar câteva luni a demarat multe proiecte, cu obiectivul declarat de a readuce strălucirea de altădată Spitalului Socola și de a-l transforma într-un adevărat centru de excelență. Cariera sa a fost, din păcate, întreruptă brusc de un tragic accident rutier în aprilie 2007, când a decedat în apropierea orașului Iași, împreună cu soția
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
deosebit de semnificative pentru mișcarea de eliberare a întregii națiuni: „Dacă mai trebuie o dovadă de trăinicia neamului românesc pe pământurile ce i-au fost date cândva în stăpânire (subl. ns., I. A.), ea ne vine de peste Prut, ca o cotropitoare strălucire de adevăr. Un secol de opresiune înfricoșată, exercitată în chip voit și după un plan hotărât de forța imensă a guvernului țarist, cât și în chip inconștient de masa covârșitoare a restului Rusiei, nu a fost în măsură să înăbușe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mutuală cu Uniunea Sovietică constituind numai unul din motivele măsurii adoptate de Regele Carol al II-lea și de primul ministru Gh. Tătărescu. Nicolae Titulescu a avut un mandat de dus la îndeplinire și l-a dus cu talent și strălucire. Mai devreme sau mai târziu, în atmosfera tot mai tensionată de atunci pe plan intern și internațional, misiunea lui se apropia de sfârșit, dar în nici un caz în maniera neelegantă, utilizată la 29 august 1936. În ce privește discuția noastră, rămâne de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
răcnind, scrâșnind. Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deprinși să controleze situațiile, interlocutorii și pe ei Înșiși. Formați În școala lui Pierre Bourdieu, au fost impregnați de tematica și modelul de abordare critic-cultivat al acestuia, de interesul pentru problemele grave ale societății, de „mizeria lumii”, dar și de strălucirea ei. Orientarea spre această tematică a fost făcută de Însuși Bourdieu, care a deschis și a Încurajat interesul pentru cercetarea favorizaților sorții, a „cartierelor bune” sau a „cartierelor burgheze”, pentru riturile vânătorii. Din lectura cărții răzbate implicare, respect pentru stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut de lumină; dar, mai bine spus, avea atârnată în el chiar lumina în întregime, care trimitea pretutindeni, până la marginile văzduhului, iuțile împărțiri ale strălucirii ei. În sus, lumina ajungea până la eter și cer; în lățime, lumina, într-o clipită de vreme, lumina toate părțile pământului; partea de miazănoapte, de miazăzi, de răsărit și de apus. Așa este natura luminii; fină și diafană; n-are
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut lăsa lumea să fie o simplă umbră moartă, câtă vreme pe atunci nu exista nici un alt corp? Și apoi, cum s-ar putea desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? ... Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din voința și din puterea lui Dumnezeu. Toate au izvorât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care Îl urmează, în mod necesar adaugă, înlăturând bănuielile acelora: Și bine ziceți, căci sunt. Fiindcă nu Și-a dobândit ca pe un simplu nume de cinste pe cel de Domn, precum noi, rămânând slugi prin fire, am dobândi o strălucire după har prin numirile cele mai presus de fire și prețioase date de oameni”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 797) „... Fericitul Toma a dat mărturia cea mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Înțelepciunea S-a născut înainte de orice început, în orice chip ar putea fi conceput acesta”. (Origen, Despre principii, cartea întâia, II, 2, în PSB, vol. 8, p. 56-57) „... Dumnezeu este Lumină (I In. 1, 5). Fiul cel Unul-Născut este așadar strălucirea acestei Lumini; pleacă din Ea, dar rămâne nedespărțit de Ea, așa cum pleacă raza din focarul luminos și luminează toată făptura (In. 1, 9)”. (Origen, Despre principii, Cartea I, VII, 2, în PSB, vol. 8, p. 62) „Când învățăm deci că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de El și făcuți puternici și cuvântători (raționali) în El, ci este înțelepciunea de Sine, Cuvântul (Rațiunea) de Sine, Puterea de Sine proprie a Tatălui, Lumina de Sine, adevărul de Sine, dreptatea de Sine, virtutea de Sine și pecetea și strălucirea și chipul și, pe scurt, rodul atotdesăvârșit al Tatălui și unicul Fiu, chipul întocmai al Tatălui”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 84) „Dar nu trebuie întrebat nici cum e cuvântul din Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în El prin fire, spunând, în loc de ființă, sân, din pilda văzută în trup”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea întâi, cap. 10, în PSB, vol. 41, p. 128) „... Deoarece Cuvântul s-a ivit din Minte și strălucirea, din soare, cele ce nasc nu trebuie socotite că sunt golite de cele ce ies din ele, ci vom vedea și pe acelea existând în acestea și pe acestea în acelea. Căci mintea nu este niciodată lipsită de cuvânt (de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Cuvântare, Prolog, 6, în PSB, vol. 14, p. 192) „Deci cine va fi atât de fără minte, ca să se îndoiască despre Fiul că e pururea? Căci cine a văzut cândva lumina fără strălucirea luminii, ca să spună despre Fiul că era cândva când nu era, sau că înainte de a Se naște nu era33. Iar ceea ce se spune în psalmul 144 către Fiul: Împărăția Ta e împărăția tuturor veacurilor nu îngăduie cuiva să cugete nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cuvântul I, XII, în PSB, vol. 15, p. 168-169) „Deci vedem pe Cuvântul pururea fiind, și fiind din Acela, și fiind propriu ființei Celui al Cărui Cuvânt este și neavând un înainte și un după El. E așa cum vedem și strălucirea din soare, ca fiind proprie lui și neîmpărțind, nici micșorând ființa soarelui, ci fiind și ea întreagă, dar și strălucirea desăvârșită și întreagă, nemicșorând ființa luminii, ci fiind ca ceva născut cu adevărat din ea. Așa vedem și pe Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fiind propriu ființei Celui al Cărui Cuvânt este și neavând un înainte și un după El. E așa cum vedem și strălucirea din soare, ca fiind proprie lui și neîmpărțind, nici micșorând ființa soarelui, ci fiind și ea întreagă, dar și strălucirea desăvârșită și întreagă, nemicșorând ființa luminii, ci fiind ca ceva născut cu adevărat din ea. Așa vedem și pe Fiul, nu din afară, ci născut din Tatăl și pe Tatăl rămânând întreg, iar Chipul subzistenței Lui păstrând pururea asemănarea desăvârșită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Glafire la Ieșire, Cartea a II-a, 4, în PSB, vol. 39, p. 329) „Iar Fiul este în Tatăl și din Tatăl nu fiind născut în afara Lui, sau în trup, ci existând în ființa Tatălui și strălucind din ea, ca strălucirea soarelui din acesta, sau asemenea căldurii naturale din focul de a cărui fire ține. Căci în aceste pilde se poate vedea cum una este născută din alta, dar coexistând pururea cu ea și fiind nedespărțită, în așa fel că fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cum una este născută din alta, dar coexistând pururea cu ea și fiind nedespărțită, în așa fel că fără una nu se poate vedea cealaltă în sine și păstrând rațiunea adevărată a firii aceleia. Căci, cum ar fi soarele fără strălucirea lui, sau strălucirea, neexistând soarele a cărui strălucire este? Sau cum ar fi foc, dacă ar fi lipsit de căldură, sau de unde ar fi căldura, dacă nu din foc, sau altceva care nu e străin de calitatea ființială a focului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
născută din alta, dar coexistând pururea cu ea și fiind nedespărțită, în așa fel că fără una nu se poate vedea cealaltă în sine și păstrând rațiunea adevărată a firii aceleia. Căci, cum ar fi soarele fără strălucirea lui, sau strălucirea, neexistând soarele a cărui strălucire este? Sau cum ar fi foc, dacă ar fi lipsit de căldură, sau de unde ar fi căldura, dacă nu din foc, sau altceva care nu e străin de calitatea ființială a focului? Deci, precum în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pururea cu ea și fiind nedespărțită, în așa fel că fără una nu se poate vedea cealaltă în sine și păstrând rațiunea adevărată a firii aceleia. Căci, cum ar fi soarele fără strălucirea lui, sau strălucirea, neexistând soarele a cărui strălucire este? Sau cum ar fi foc, dacă ar fi lipsit de căldură, sau de unde ar fi căldura, dacă nu din foc, sau altceva care nu e străin de calitatea ființială a focului? Deci, precum în acestea existența unora în cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
totodată în Tatăl, dar neconfundat cu El. (n. s. 18, p. 21) 36 „...Și obârșia Lui este dintru început, din zilele veacului (Mih. 5, 1). Prin obârșie indică aici ieșirea la existență (ipostatică) proprie Unuia-Născutului din ființa Născătorului ca o strălucire din lumină, înainte de tot veacul și ziua și clipa”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a V-a, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 506) „Fiul e născut din Tatăl, Dumnezeu din Dumnezeu, Lumină din Lumină
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toată ființa creată, dacă nu Înțelepciunea Lui, care zice: Când făcea cerul și pământul, eram împreună cu El (Pilde, 8, 27)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 83-84) „Căci precum lumina luminează toate prin strălucire, și fără strălucire nu s-a luminat ceva, așa și Tatăl a lucrat toate prin Cuvântul ca printr-o mână și fără El nu face nimic 39“. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Doilea împotriva arienilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă nu Înțelepciunea Lui, care zice: Când făcea cerul și pământul, eram împreună cu El (Pilde, 8, 27)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLVI, în PSB, vol. 15, p. 83-84) „Căci precum lumina luminează toate prin strălucire, și fără strălucire nu s-a luminat ceva, așa și Tatăl a lucrat toate prin Cuvântul ca printr-o mână și fără El nu face nimic 39“. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Doilea împotriva arienilor, XXXI, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvine lui Dumnezeu, nu în chip trupesc, ci în însușirea dumnezeirii. Ascultă și tu, care ești din proaspăta tăiere împrejur, care profesezi iudaismul, făcând-o pe creștinul. Cui îi spune Dumnezeu: După chipul nostru? cui altcuiva decât Celui Care este strălucirea slavei și chipul ipostasului (Evr. 1, 3), Care este chipul Dumnezeului celui nevăzut? (Col., 1, 15). Deci propriei Sale icoane vii, Celui Care a spus: Eu și Tatăl una suntem (Ioan, 10, 30)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut lăsa lumea să fie o simplă umbră moartă, câtă vreme pe atunci nu exista nici un alt corp? Și apoi, cum s-ar putea desprinde vreo umbră din Dumnezeirea cea lipsită de trup? Și cum s-ar putea porni o strălucire materială dintr-o lumină nematerială? În schimb, dacă te întrebi cum se răsfrânge în lume lumina dumnezeiască, atunci află că Fiul este chipul Dumnezeului Celui nevăzut. Și după cum este El Dumnezeu, tot așa este Dumnezeu și chipul Lui 41. Dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru noi și pentru mântuirea noastră le-a primit Creatorul universului, Cel neschimbat, Cel Ce a adus pe toate de la neființă la ființă, Cel Ce se uită pe pământ și-l face pe el de se cutremură (Ps. 103, 33) strălucirea slavei Căruia nici heruvimii, puterile acelea netrupești, nu pot s-o vadă, ci-și acoperă cu aripile fețele, arătându-ne minunea, pe Care Îl laudă necontenit îngerii, arhanghelii și miile de mii de îngeri; Acesta, pentru noi și mântuirea noastră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]