8,296 matches
-
S-a dat, jur! Ia spune, mă, cum s-a întîmplat? Era singură și eu stăteam pe patul ei. M-a tras peste ea, zău. Tremuram tot, nici nu știu bine ce-a fost. Mă, un dobitoc ca tine să strice o astfel de fată! Ce știi tu, mă?! Păi, nu prea știu, că de asta m-am pierdut așa. Din nou mîna lui Macias strînge ceafa și Alfaro iar devine roș la față ca un rac fiert. Uite ce, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Spune cum ai spus atunci, erau trei vibrații în minus... Este speriat. Cu o forță uriașă, o împinge pe Veronica trîntind-o jos și o rupe la fugă, lăsînd totul baltă. Femeia se ridică și își descarcă furia: Bruta, mi-a stricat descoperirea... Abia după două zile a îndrăznit să revină reparatorul la locuința Mioarei. Señora... trusa de scule... Poftim în casă, spune oarecum veselă Mioara. Dar... (face semn la cap), nu-i aici? Zulueta Zulueta obosește repede. Ochii mari, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întâmplări să fi fost tare încurcate. La aceasta mai adaugă și fireasca uitare. Așa că, să nu te superi dacă n-om putea limpezi până la cel din urmă amănunt toate lucrurile. Asta mai ales când vremurile erau tulburi, iar țara era stricată din cauza jafurilor pornite de tătari lehi ori muscali. De multe ori domnii erau chemați de mai marii lumii să ia parte la felurite războiaie...Atunci se pierdea chiar și ordinea firească a lucrurilor... Căci spune Grigore Ureche: „Nu numai letopisețul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
adevărat rechizitoriu la adresa celor care au risipit podoabele și avutul mănăstirii. „...Intâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire, unde este înmormântată și doamna domniei sale, Maria, toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint. Si singura doamna
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca să se știe pentru un locșor de casă ce au lăsat svinția sa pentru voia noastră să-și facă casă lângă Cizmării un țigan al nostru, anume Gologan. Când va trebui acel loc svinții sale egumenului, să fii volnic a strica casa țiganului și să-și ia locul...” In mintea mea, eu pot, mărite Spirit, să-mi închipui că „svinția” sa părintele Leontie a găsit motive să dărâme casa bietului țigan? Pot! Si atunci... - Ai dreptate, omule. Chiar dacă te minunezi, așa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
peste tot cercetătorule. Așa s-a întâmplat și cu „casele cele domnești ce sântu în mănăstirea Galata, aproape de zidul de la vale...” care așa cum spune Grigorie Alexandru Ghica la 23 iulie 1765: „atât temelia lor cât și binaoa deasupra s-au stricatu și au început a să răsipi.” Așa stând lucrurile, domnul spune: „ca nu cumva să să întâmple să cadă și să...omoare pe cinevaș,...dăm volnicie cuviosului arhimandrit și igumen de Galata sfințiia sa Procopie ca din temelie să puie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ilisafta starița, fata lui Fulger și tot soborul de la sfânta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul.” In urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici logofăt al doilea, și pre...Stratulat uricariul...Au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri, domniia mea încă dăm lor precum le-au fost obcina și de la alți domni ce-au fost mainte de noi: oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce se numește Turdina, ca să aibă a-și face acolo moară...Călugării de la...Agapia...și-au făcut moară cu multă cheltuială; și după aceea, cum au terminat-o ei (egumenul de la Golia) au trimis și au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo și le-au trimis la moara lor de la Răbâia; și au rămas ei (călugării de la Agapia) fără moară.” Vodă a făcut dreptate. Ce sare în ochi însă, dragule, este faptul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și le-au trimis la moara lor de la Răbâia; și au rămas ei (călugării de la Agapia) fără moară.” Vodă a făcut dreptate. Ce sare în ochi însă, dragule, este faptul că „rugătorii noștri” de la Golia „au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo”, în loc să se înțeleagă creștinește cu cei de la mănăstirea Agapia... - Am dat peste un suret (rezumat) „de pe un ispisoc de la Gașpar (Grațiani) voievod”, din 1619 sept. 1 - 1620 aug. 31 (7128
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie volnic a-i certa și a-i dezbrăca și a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fie și igumenul care va fi dupe vremi a cerca să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa) ce s-au făcut di cătră domniia me pe moșie mănăstirii ca să nu să răsipească și să tocmească cele ce s-or strica dupe vreme.” - Uite de unde aveam să aflu, mărite Spirit, că vodă Matei Ghica și-a făcut „Casa de vânătoare” pe moșia mănăstirii Sfântul Atanasie!Nu ți s-o făcut dor și de alte noutăți, dragule? - Calule, mănânci ovăz? Cred însă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Muzica adevărată ne-ar putea învăța să con-sunăm rămânând diferiți, să recupe răm deprinderea „simfonicului“, să conviețuim păstrându-ne chipul, dar dialogând cu o melodie integratoare, acompaniindu-i pe ceilalți și lăsându-ne acompaniați de ei. Pe scurt, n-ar strica să redevenim muzicali. Să conlu crăm, să evacuăm din mișcarea noastră publică stridența posomorâtă, notele false, zgomotul barbar. Să nu ne bucurăm doar de sudalmă, atac și bășcălie. Știu: nu poți surâde abstras, când ai buzunarele goale (deși unii au
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cotidiană. Evident, nu mi-am propus să furnizez cititorului o culegere, deprimantă, de toxine. Nu vreau, pur și simplu, să-l indispun. Dar, pornind de la inventarul de mai sus, un igienic atac de spaimă, o mică ipohondrie nu i-ar strica. Ar fi, poate, un început de terapeutică... IV PERPLEXITĂȚI șI INDISPOZIȚII COTIDIENE Principii Am mai scris despre inflația principiilor în perioadele de confuzie morală. Revin, pentru că bâlciul continuă. Cu cât reperele istoriei cotidiene și ale propriului comportament sunt mai șubrede
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cum rămâne?“ „Alea sunt pentru capre!“ Tranziția și avatarurile luxului În împestrițarea ei, tranziția are, între altele, neajunsul de a compromite tocmai ideile și valorile spre care tinde. Ea vrea să ducă spre bunăstare, dar, până s-o obțină, îi strică fasonul. Vrea să ducă spre libertate, dar face, mai întâi, ca experiența libertății să fie dezamăgitoare. Vrea instalarea democrației, dar reușește, adesea, să arunce asupra democrației o penumbră de suspiciune. Cu alte cuvinte, în perioadele de tranziție, bună starea capătă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în tot ceea ce pare o scenografie mecanică. La limită, trebuie să te gândești de două ori înainte de a face un gest sau de a participa la un tip de manifestare care nu ți se potrivesc. Puțină sfială, puțină rezervă nu strică. Dimpotrivă. (Adaug, totuși, că autenticitatea e altceva decât „spontaneitatea“ naturii fruste, inapte de autocontrol, negrădinărite, dezvol tate numai pe palier psihofiziologic. Și dl Vanghelie, și dl Becali sunt autentici. Dar nu sunt decât autentici. Chiar și așa, sunt însă mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
câte un client volubil face lungi con versații cu iubita, cu mama, cu șefu’, așa încât, vrei nu vrei, devii indiscret (chiar dacă omul nu pare să aibă nimic de ascuns). De altfel și fără telefon unii mușterii de la mesele învecinate îți strică liniștiți cheful și ciorba întreținându-se cu amicii din jur ca și cum ar fi acasă, în bucătăria proprie: cu glas mare, cu hohote de râs ascuțite, cu tachină rii de budoar. Prin orașe s-a răspândit obiceiul ca, din când în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și deștept); să adăugăm avantajul paradoxal că o bucată de pește e cu atât mai bună cu cât e mai grasă, căci gră simea de pește e miraculos antioxidantă, „anti-aging“ etc. Da, dar are și dioxină, iar de când s-a stricat mediul planetar (mai ales cel acvatic), asistăm la creșterea procentului de mercur și metilmercur din compoziția chimică a bietului animal. Asta îl face toxic, cu efecte triste asupra evolu ției sarcinii și asupra sistemului nervos în general. În aceste condiții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Trei carențe: 1. Inteligența fără cultură. Poți fi ager la minte, dar, pe termen lung, mintea trebuie hrănită și cu altceva decât cu vitamina sa nativă. Nu spun că un negustor inteligent trebuie să citească seara din Shakespeare (deși nu strică), dar cei a căror meserie e legată de vorbire și de comentariu e musai să facă vocalize, confruntându-se cu vorbele și comentariile altora. Puzderia de ziariști, analiști, politicieni, vedete ale micului ecran, scriitori, diplomați, consilieri etc. care se perindă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vârstă își are țesătura ei, fiecare individ uman are o chimie interioară care nu se poate sistematiza. În consecință, a recomanda o carte e un act de maximă răspundere și de mare intimitate. Solemnitățile pedagogice, ca și neglijența frivolă, pot strica minți, caractere și vieți. E preferabil, prin urmare, să nu te pronunți decât când cel care te întreabă e, pentru tine, „o carte deschisă“. Cultura de internet Nu mă înscriu printre detractorii calculatorului și ai internetului. Dimpotrivă: calculatorul și facilitățile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se cade să adopți, țanțoș, postura învăță torului. Mai ai încă de butonat... Cititul cărților Aud tot mai des o formulă care mă contrariază: „a citi cărți“. „Ce faceți în timpul liber?“ „Citesc cărți.“ „Mai citește și tu cărți, că nu strică!“ „Am auzit că X citește cărți.“ Până mai ieri, cititul își subînțelegea complementul direct. Puteai, desigur, să citești și gazete, sau scrisori, sau inscripții, dar, în genere, a spune despre cineva că „citește“, că e „un tip citit“, că e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ofensator, grobian și, pe deasupra, greșit, a nu acorda atenție greutății cuvintelor, a spune orice despre oricine, a vorbi pentru a provoca furie sau durere sunt tot atâtea feluri de a introduce, în mediul în care te manifești, o primejdioasă otravă. Strici bunul-gust, jignești buna-cuviință, tulburi ordinea firească a lucrurilor și deformezi sufletele. Exigența unei bune utilizări a limbii se adresează mai ales oamenilor și instituțiilor pentru care vorbirea e o profesiune: presa în toate variantele ei, școala pe toate nivelele ei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scena politică de toate culorile). Întâlniți pe plajă sau la circ, ar putea fi, pentru câteva minute, amuzanți. Dar ei sunt instalați în axa vieții noastre, cu autoritatea paradoxală a propriei lor nulități. Ne învrăjbesc mai abitir decât Băsescu, ne strică mințile, sufletele și limba. „Mănâncă politicieni pe pâine“ și sunt experți în „vorbe grele“. O ultimă întrebare: cum poți să te pretinzi patriot „rromân“, să te perpelești exhibiționist de grija poporului și să-i siluești limba și cuviința câtă mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
E adevărat. Există și mirosul de cadavru, există și voma bețivului și râsul prostesc, și înjurăturile și exhibiționiștii și pedofilii, și tâlharii și sadicii. De mitocănime nu mai vorbim. Dar le avem din plin, pe toate, în jurul nostru. N-ar strica să căpătăm, din partea emisiunilor de informații și divertisment, câte o pauză vindecătoare, câte o gură de aer restaurator. Altfel, ideea că realul e nemărginit și că toate comparti mentele sale sunt la fel de „legitime“ ne va îngădui, în curând, să transformăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iubind bradul, doream ca barem eu să nu particip la masacru: În Copoul meu nu găseam vâsc; În schimb, În Bucium, unde vântul abate toată căldura emanată de oraș, el, vâscul, trăia ca’n rai. În fond, ce face acuzatul? Strică lemnul? Ne doare pe noi, care-l dorim scânduri, nu pe Natură, care le știe pe ale ei, ca de pildă selecția: ca și lupul, vâscul lovește În exemplarele susceptibile, sensibilizate de bătrânețe ori boli. Iar parazitismul, În genere, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]