6,835 matches
-
să îmbine potențialitățile democratice ale rotației cu instrumente menite să ducă la o eficiență sporită a organizației. Desigur, "principiul rotației" nu era nou, el aplicându-se la ONU și în alte structuri internaționale. Dar inițiativa României l-a pus la temelia unui proces ce avea să se dovedească îndelungat și esențial pentru evoluțiile europene, proces care, din perspectivă istorică, este dificil de imaginat fără el; prin încetățenirea sa în activitatea CSCE/OSCE, legitimitatea internațională a regulei rotației se consolida. Acceptarea caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui Yangzhu, divinitatea-natur] constituie temelia de orientare a conduitei; mai mult decât atât, porunca divin] are un caracter implicit, reg]sindu-se mai degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât într-o voinț] universal]. Divinitatea este cea care hoț]r]ște durata vieții, înzestrând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]ția lui Dumnezeu este atat o realitate actual], cât și un ferment de-a lungul istoriei (Rom. 14,7), care se va manifesta în toat] m]reția să (1 Cor. 15,24; 15,50). Iubirea reprezint] piatră să de temelie. Caracteristicile iubirii sunt prezentate la 1 Corinteni 13, care se aseam]n] oarecum unei diatribe stoice, dar al c]rei spirit este diferit. Iisus constituie modelul pentru acest pasaj. Sfanțul Apostol Pavel nu citeaz] în mod direct evenimente din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sub forma unui imperativ, numit de Kant „Imperativ Categoric” sau, măi general, Lege Moral] și care este redat astfel: „Acționeaz] numai potrivit acelei maxime prin care îți poți dori totodat] că ea s] devin] lege universal]”. Imperativul este piatră de temelie a eticii lui Kant și este utilizat pentru a clasifică maximele adoptate de c]tre agenți. Un exemplu al utiliz]rii acestui imperativ categoric ar fi urm]torul: un agent care adopt] un principiu al falselor promisiuni nu va dori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erau considerați dușmani, fiecare om își f]cea datoria care îi revenea). Din momentul în care civilizația s-a extins și asupra acestor societ]ți, „eroii” au început s] realizeze c] nu se puteau integra în societatea ale c]rei temelii le creaser]. Societatea a avut nevoie doar de niște modele inițiale, ins] mai apoi și-a urmat propria să evoluție. viii. Sentimentele morale și dorințele Adepții teoriei virtuții motiveaz] acțiunile morale în termeni de dorințe și sentimente. Jonathan Bennett dezbate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vietii de familie și a statutului marital, care a r]mas important de-a lungul secolului al XIX-lea. O viziune sentimental] a soției și a mamei supuse, dar virtuoase și idealizate, ale c]rei virtuți feminine defineau și puneau temelia sferei „private” a vietii familiale, a început s] domine o mare parte a gândirii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Ideea potrivit c]reia virtutea este diferențiat] pe genuri este esențial], de exemplu, în filosofia lui Rousseau. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special asociate au fost, de asemenea, devalorizate. Și, paradoxal, au fost și idealizate. Totuși, casa, familia, virtuțile familiale și rolul femeii în îngrijirea psihic] și afectiv] a altora au fost în mod constant ridicate în sl]vi și considerate că temelia vieții sociale. În același timp, aceste lucruri sunt v]zute în mod obișnuit că un simplu „decor casnic” pentru sferele de activitate a b]rbaților care sunt mai „importante”, fâț] de care nici un b]rbat care se respect] nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, într-un articol intitulat Maternal Thinking [Gândirea matern]] (1980) susține c] sarcina de îngrijire a altora genereaz] o concepție a virtuții care ar putea oferi o resurs] pentru un critic al acelor valori și priorit]ți care pun temelia vieții sociale contemporane - incluzându-le pe cele ale militarismului. Ruddick nu susține c] femeile pot p]trunde pe ț]ramul public „că mame” (cum sugereaz] unele argumente ale sufragetelor de la începutul secolului XX) și pot s] îl transforme. Ea susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru a evita degenerarea și regresul avem datoria moal] de a ajuta și consolida procesul evoluției. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să este himeric] într-un sens sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor argumente logice este ilicit. Exemple în acest sens sunt mesajele legate de spiritualism, care satisfac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s] susții c] morală nu este decât o iluzie a genelor? De ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
seama c] pot s] renunț la înțelegere pur și simplu în condițiile în care doresc, voi face acest lucru imediat ce va fi nevoie. Ins], dac] cred c] regulile morale sunt obligatorii - și chiar și faptul c] pot s] îi recunosc temelia nu antreneaz] o modificare a st]rilor psihologice pe care le am - sunt îndemnat s] continui relația într-o manier] moral]. (Evident, nimeni nu pretinde c] suntem întotdeauna morali. Ideea este c] putem alege s] fim său s] nu fim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produs al sinelui, ca reprezentare independentă existentă în și prin conștiință. 9 Aceeași antinomie, se regăsește într-o formă mai familiară probabil pentru unii în sintagma "nature vs. nurture" sau, încă de la începuturile analizelor dedicate culturii, în dezbaterea Ratzel Bastian: temelia culturii se află în afara conștiinței, în relația cu mediul geografic versus spiritul omenesc produce cultura prin caracterul funcționării sale. 10 De exemplu, aici tind să fie incluse teorii cunoscute sub denumiri precum: primordialism, perenialism, sociobiologism și autori precum: Shils, van
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
recentă: o piață omagiind, onorabil în intenție, unirea noastră statală. Impresie de total disconfort aperceptiv, cauzat de amplificarea dezordinii compoziționale a întregului, melanjul amatoristic de repere. E, în ultimă instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin jertfă. De aceea, descălecatul lui Traian are la bază nu doar structurile unui ritual civilizator (înfruntarea dintre două forțe, victoria celei mai puternice, apoi contopirea lor), ci și topos-ul construcției unei lumi noi, având ca necesară piatră de temelie jertfa de sine a căpeteniei locale: Decebal. ... [Traian, n.n.] a ridicat oaste nenumărată ... și el însuși era oștean în oastea lui. A luat cu sine chiar și mai mulți, pentru colonizare cu soțiile gospodarilor ... ; a pornit pe față la luptă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înțelegătoare atunci când n-ai înțeles-o și te așteaptă să revii. O regăsești oricând tăcută și credincioasă și nu te va face să roșești, atunci când nu-i cunoști tainele. O carte te trimite la alte cărți și toate împreună la temelia viitorului nostru. Cartea este învățatorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
înțelegătoare atunci când n-ai înțeles-o și te așteaptă să revii. O regăsești oricând tăcută și credincioasă și nu te va face să roșești, atunci când nu-i cunoști tainele. O carte te trimite la alte cărți și toate împreună la temelia viitorului nostru. Cartea este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. Când o citim, simțim bucuria de a învăța lucruri noi. Ea se oferă, ori de câte ori avem nevoie, răspuns la fiecare întrebare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
au fost eventual Înlocuite de trei noi instituții - știința modernă, economia de piață și statul-națiune. Noile instituții erau mult mai bine pregătite să organizeze viața umană Într-o dimensiune spațio-temporală schimbată radicăl. La fel, astăzi, știința tradițională este scuturată din temelii de noi moduri de a Înțelege și a organiza natura. De asemenea, economia de piață este provocată de noul model al rețelei pentru organizarea comerțului și a schimburilor. Între timp, statul-națiune face loc din ce În ce mai mult pentru forme de guvernare regionale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de către publicul larg, a dimensiunii internaționale și globale a problemele de mediu”34. Wallstrom concluzionează prin a spune că, În timp ce În America mediul Înconjurător este numai o chestiune de rangul doi, „politica de mediu a fost una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene”35. Wallstrom și alții văd principiul precauției În prima linie a arsenalului de reglementare pentru a promova cauza dezvoltării durabile Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți bine credincioși ocazionali. Ctitorie a Domnului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, a soției Ruxanda și a fiicei lor, Domnița Soltana, construcție masivă din piatră, ridicată între anii 1551 și 1562, pe temeliile unei biserici mai vechi (vezi Imagini vechi, cap. IV, secțiunea S,p. 21), biserica cu hramul "Schimbarea la față", vreme de aproape 250 de ani (1562-1803), a fost așezământ monahal, cunoscută sub denumirea de "Mănăstirea Socola", iar în zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]