KorAP: Find »[drukola/base=toracic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...264 265 266 ...285 >

7,108 matches

Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

în vedere terapia cu metronidazol, acesta trebuie combinat fie cu un derivat de penicilină sau cu o cefalosporină. După terapia antibiotică inițială, răspunsul clinic și radiologic este gradual. Astfel, febra în general se remite după 4-7 zile, însă normalizarea radiografiei toracice poate necesita două luni de tratament [3]. Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor pulmonare Puncția și/sau drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
drenajul percutanat al abceselor complicate (de exemplu, al unui abces asociat cu febră și semne de sepsis) sunt benefice la anumiți pacienți care nu răspund terapiei medicale adecvate. Aceștia sunt pacienți dependenți de ventilator care nu sunt candidați pentru proceduri toracice extensive [39, 46]. Alte indicații pentru puncție-drenaj includ:- sepsis evolutiv în ciuda tratamentului antimicrobian adecvat;- abcese pulmonare care continuă să crească în dimensiuni în pericol iminent de rupere;- imposibilitatea de desprindere de pe ventilația mecanică;- contaminarea plămânului controlateral. În practica zilnică majoritatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
a cărui evoluție poate fi mascată temporar prin ameliorarea pasageră a stării bolnavului după instituirea chimioterapiei. Celelalte abcese secundare corpilor străini endobronșici, malformațiilor congenitale (chiste aeriene, plămân polichistic, hipoplazie sau aplazie pulmonară, sechestrație pulmonară, emfizem gigant), chistelor hidatice supurate, traumatismelor toracice, se rezolvă prin tratamentul chirurgical specific fiecărei leziuni [50, 51, 53, 62, 75]. Tratamentul chirurgical Se indică abceselor pulmonare cronicizate după 3-6 luni de tratament medicamentos ineficient. Apariția procesului de pioscleroză reduce șansele unei vindecări prin mijloace conservatoare. Numai aproximativ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
propus și utilizat de noi la un singur caz (fig. 6.45) s-a executat în pleură liberă și a constat din următorii timpi operatori:- toracotomie posterolaterală prin spațiul VI intercostal, sau dacă există o pahipleurită secundară abcesului, cu retracție toracică, toracotomie prin patul coastei a VI-a, cu rezecția acesteia, pentru a avea un acces maxim în cavitatea pleurală și asupra hilului pulmonar;- secționarea aderențelor pentru a avea libere toate fețele pulmonare, scizurile, baza pulmonară, ceea ce asigură realizarea a trei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
proba hiperinflației în circuitul anestezic pentru a controla corectitudinea plica-turii (nici o porțiune plicaturată nu trebuie să se reexpansioneze) și pentru a controla aerostaza;- lavajul marii cavități pleurale cu soluții dezinfectante și pudrarea ei cu un antibiotic pulbere;- drenajul dublu aspirativ toracic Mathey-Evrest;- închiderea peretelui toracic în planuri anatomice;- tratamentul medicamentos cu antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
anestezic pentru a controla corectitudinea plica-turii (nici o porțiune plicaturată nu trebuie să se reexpansioneze) și pentru a controla aerostaza;- lavajul marii cavități pleurale cu soluții dezinfectante și pudrarea ei cu un antibiotic pulbere;- drenajul dublu aspirativ toracic Mathey-Evrest;- închiderea peretelui toracic în planuri anatomice;- tratamentul medicamentos cu antibiotice, sulfamide, antiinflamatorii se face în continuare conform rezultatelor bacteriologice și antibiogramelor obținute din produsul patologic recoltat intraoperator prin puncția abcesului, modalitatea cu cea mai mare fiabilitate. Față de celelalte metode chirurgicale utilizate cum ar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
bronchus” și „ektasis” (însemnând „dilatație”). În esență, după cum a fost arătat de Hodder și colab. (Shields, 2006) termenul se referă la o dilatație anormală și permanentă a căilor aeriene subsegmentare [90]. Istoricul bronșiectaziilor merge în paralel cu cel al chirurgiei toracice după cum a fost subliniat de Lindskog, 1986) [70]. Tehnicile de rezecție segmentară s-au dezvoltat într-o mare măsură datorită acestei entități. Descrierea în detaliu a anatomiei segmentare de către Cordier și Cabrol (Les pédicules segmentaires des poumons - Editura L’expansion

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cu alterarea precoce a parametrilor funcționali. Leziunile sunt extinse, iar pacienții ajung rapid la insuficiență respiratorie și cord pulmonar cronic. Dacă la leziunile restrictive se asociază și elementul obstructiv, evoluția spre cord pulmonar este și mai rapidă. Investigații paraclinice Radiografia toracică standard Poate fi normală, iar modificările patologice când sunt prezente pe radiografie permit numai prezumții diagnostice, care de cele mai multe ori sunt infirmate de bronhografie. Invers, o radiografie considerată „normală” confruntată cu bronhografia rămâne „normală” numai în 7% din cazuri. Pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
înlocuit în ultima perioadă bronhografia în diagnosticul bronșiectaziilor. Imaginile în detaliu demonstrează dilatația bronșică, inflamația peribronșică și boala parenchimatoasă [27]. Tomografia computerizată de înaltă rezoluție a devenit cel mai bun instrument de diagnostic al bronșiectaziilor, clarificând datele oferite de radiografia toracică și ilustrând anomaliile căilor aeriene care nu pot fi identificate pe radiografia standard [58, 66]. Examinarea optimă cu ajutorul CT de înaltă rezoluție este un studiu fără substanță de contrast, folosind o fereastră de 1,0-1,5 mm la fiecare 1

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
și prin examinări radiologice, inclusiv bronhografii [80]. După poziționarea bolnavului în postura adecvată teritoriului respectiv, acesta este pus să respire adânc și după 10-15 minute secrețiile bronșice ajung în căile respiratorii mari, de unde se elimină ușor prin tuse [57]. Tapotajul toracic ajută la mobilizarea secrețiilor. Un rol important îl are motivarea bolnavului de către medic. În timpul puseelor supurative, drenajul trebuie efectuat de mai multe ori pe zi până la eliminarea completă de fiecare dată a secrețiilor stagnante [38]. Tratamentul bronhodilatator Bronhodilatatoarele beta-agoniste sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Paracoccidioides brasiliensis, Sporothrix schenckii; acești fungi sunt dimorfi, prezentând formă de micelii în natură și luând formă de drojdie la temperatura corpului. Fungii oportuniști sau secundar patogeni sunt: Cryptococcus neoformans, Torulopsis glabrata, specii de Candida, Mucor și Aspergillus. Rolul chirurgului toracic în managementul micozelor pulmonare este în general diagnostic, însă există anumite situații în care chirurgia de rezecție are indicație terapeutică, iar terapia medicamentoasă este adjuvantă [35, 40]. HISTOPLASMOZA Histoplasmoza este infecția fungică produsă de Histoplasma capsulatum. Acesta este un fung

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
stării de imunosupresie; la pacienții HIV-pozitivi itraconazolul se administrează toată viața. Dacă se instalează sindromul de detresă respiratorie acută (la imunocompromiși sau după inoculare masivă) se impune asocierea amfotericinei B cu tratament corticosteriodian. Histoplasmomul Histoplasmomul se află în atenția chirurgului toracic deoarece se prezintă ca un nodul pulmonar solitar. Leziunea se formează prin fibroză excesivă datorită răspunsului excesiv al gazdei la antigenele fungice; de obicei histoplasmomul prezintă calcificări. Același aspect imagistic este dat însă și de coccidioidomicoză și, mult mai frecvent

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
granulom poate fi afirmat prin biopsie transbronșică sau prin puncție-biopsie percutană. Nodulul pulmonar impune rezecția chirurgicală pentru stabilirea diagnosticului de leziune și pentru excluderea diagnosticului de malignitate (vezi capitolul Nodulul pulmonar solitar). Este recomandat abordul miniinvaziv: chirurgie toracoscopică sau chirurgie toracică video-asistată ori de câte ori este posibil. Tratamentul antifungic nu este necesar în histoplasmom. Granulomul mediastinal și mediastinita fibrozantă Leziunile active de histoplasmoză de la nivelul ganglionilor hilari și mediastinali constau în necroză de cazeificare; acestea duc la fuzionarea ganglionilor într-o masă adenopatică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
65]. Calcificarea adenopatiei mediastinale afirmă diagnosticul de benignitate. Diagnosticul diferențial se realizează cu sarcoidoza, adenopatii mediastinale metastatice, limfoame. Pentru excluderea malignității diagnosticul histologic se obține prin mediastinoscopie (cervicală anterioară Carlens), mediastinotomie anterioară (Chamberlain) cu sau fără mediastinoscopie, chirurgie toracoscopică, chirurgie toracică video-asistată sau chiar prin toracotomie. Atunci când diagnosticul este cert se instituie tratament antifungic. Rezecția chirurgicală a granuloamelor mediastinale este practicată la pacienții simptomatici în cazul eșecului tratamentului antifungic. Scopul chirurgical este acela de a exciza granulomul, chiar dacă doar parțial, lăsând

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Histoplasma capsulatum se produce fibroză intensă cu depunere de colagen în jurul structurilor mediastinale și „încarcerarea” acestora - mediastinita fibrozantă. Cel mai frecvent este afectată vena cavă superioară, dar sunt implicate și căile aeriene, arterele și venele pulmonare, esofagul, mai rar ductul toracic, nervul laringeu recurent sau atriile [22, 38]. Frecvent apar hemoptiziile. Evoluția este lentă și progresivă. Tratamentul antifungic și corticoterapia nu s-au dovedit eficiente în majoritatea cazurilor de mediastinită fibrozantă [45, 48], deși există autori care au comunicat rezultate relativ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
hemoptiziile (în diverse grade) apar la 50-80% din pacienți. Odată apărute, hemoptiziile au tendință la repetare și la agravare. Mai pot apare dispnee, scădere ponderală, degete hipocratice, stare de rău general. Suprainfecția bacteriană se manifestă prin febră, spute purulente, durere toracică. Tabloul inițial poate sugera embolie pulmonară: dispnee, durere toracică, hemoptizii și poate întârzia inițierea tratamentului antifungic. Aspergilomul poate fi asimptomatic [35]. Diagnostic Caracteristic pentru aspergilom este aspectul imagistic de „limbă de clopot”: o opacitate „pendulând” în interiorul unei cavități. Tomografia computerizată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Odată apărute, hemoptiziile au tendință la repetare și la agravare. Mai pot apare dispnee, scădere ponderală, degete hipocratice, stare de rău general. Suprainfecția bacteriană se manifestă prin febră, spute purulente, durere toracică. Tabloul inițial poate sugera embolie pulmonară: dispnee, durere toracică, hemoptizii și poate întârzia inițierea tratamentului antifungic. Aspergilomul poate fi asimptomatic [35]. Diagnostic Caracteristic pentru aspergilom este aspectul imagistic de „limbă de clopot”: o opacitate „pendulând” în interiorul unei cavități. Tomografia computerizată descrie același aspect (fig. 6.46). Localizarea este frecventă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
transformă în drojdie și produc o pneumonită neutrofilică. Sunt afectați și ganglionii locoregionali. În evoluție se formează granuloame, iar organismul limitează infecția prin fibroză perilezională. De cele mai multe ori leziunea pulmonară se prezintă ca o opacitate rotundă, fără calcificări. Rolul chirurgului toracic în blastomicoza pulmonară este acela de a obține material biopsic pentru diagnosticul de certitudine sau, în lipsa diagnosticului, de a proceda la rezecția chirurgicală a leziunii pentru a exclude malignitatea. Forme clinice Blastomicoza pulmonară acută De cele mai multe ori este subclinică sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
imunocompromiși (SIDA, neoplasme ale sistemului reticulo-endotelial, corticoterapie cronică, transplantați, cei cu sarcoidoză [40]), fie la pacienți cu status imunologic normal care au fost inoculați masiv. Manifestări clinice Criptococoza pulmonară poate fi asimptomatică sau se poate manifesta nespecific: subfebră, tuse, jenă toracică, ușoară dispnee, hemoptizii, transpirații nocturne, fatigabilitate, scădere ponderală. De obicei faza acută evoluează nediagnosticată spre cronicizare și pacientul este diagnosticat cu criptococoză extrapulmonară la nivelul tegumentului, sistemului nervos central, prostatei etc. Pacienții imunodeprimați pot prezenta în faza acută insuficiență respiratorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
miniinvazivă) sau terapeutic - prin rezecția unei formațiuni pulmonare de etiologie neprecizată preoperator, în scopul de a exclude cancerul bronhopulmonar și de a vindeca leziunea pulmonară unică [69]. Sunt indicate rezecții pulmonare atipice, dacă este posibil, sau lobectomii. Se recomandă chirurgia toracică miniinvazivă. Administrarea postoperatorie de antifungice este controversată. Criptococoza este în continuare marcată în evoluție de o mortalitate crescută: 27% mortalitate generală la pacienți HIV-negativi [33]. Meningita criptococică prezintă mortalitate de 23-50% la pacienții imunocompromiși [41, 42] și în jur de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
Hemoptizia este un semn de prognostic rezervat. Diagnostic Diagnosticul precoce este esențial pentru supraviețuirea pacientului. Diagnosticul mucormicozei este histopatologic: identificarea fungului în spută, aspirat bronșic, lavaj bronho-alveolar, brosaj bronșic, biopsie pulmonară transbronșică; uneori este necesară obținerea fragmentului tisular prin chirurgie toracică miniinvazivă sau deschisă pentru elucidarea diagnosticului. Diagnosticul este sugerat de identificarea factorilor predispozanți la mucormicoză. Culturile, în rarele cazuri când sunt pozitive, arată diseminarea bolii. Evoluția este rapidă, cu progresia necrozei către țesuturile extrapulmonare și invazia directă a peretelui toracic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
toracică miniinvazivă sau deschisă pentru elucidarea diagnosticului. Diagnosticul este sugerat de identificarea factorilor predispozanți la mucormicoză. Culturile, în rarele cazuri când sunt pozitive, arată diseminarea bolii. Evoluția este rapidă, cu progresia necrozei către țesuturile extrapulmonare și invazia directă a peretelui toracic, diafragmului, pericardului, miocardului, traheei. Tratament Tratamentul este complex, medico-chirurgical, și trebuie rapid instituit. Acidoza metabolică și insuficiența renală reprezintă factori agravanți și necesită corectare imediată. Imunosupresia mediacamentoasă trebuie întreruptă. Pentru corectarea neutropeniei se administrează factori de creștere hematopoietici G-CSF și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
principal de Actinomyces israelii. Acesta se poate găsi în flora cavității bucale. În organism infecția se manifestă prin supurație, formare de abcese și eliminare de material purulent care conține granule galben-maronii patognomonice-„sulphur granules”, acestea fiind microcolonii de hife. Actinomicoza toracică apare la 15% din pacienții infectați, restul localizărilor fiind cervicofacială (55%), abdominală (20%), alte organe (10%) [40]. Diagnosticul de actinomicoză bronhopulmonară este suspicionat la un pacient cu igienă precară a cavității bucale cu posibilă pneumonie de aspirație [35, 70]. Aspectul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
55%), abdominală (20%), alte organe (10%) [40]. Diagnosticul de actinomicoză bronhopulmonară este suspicionat la un pacient cu igienă precară a cavității bucale cu posibilă pneumonie de aspirație [35, 70]. Aspectul radiologic este polimorf; caracteristică este afectarea pleurei și a peretelui toracic, cu eroziune costală și periostită marcată. Examinarea computer tomografică descrie cu precizie localizarea, extensia leziunilor și gradul de afectare a peretelui toracic și a mediastinului. Poate fi afectat și pericardul. Actinomicoza poate îmbrăca aspectul unui cancer bronhopulmonar. Diagnosticul de actinomicoză

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cu posibilă pneumonie de aspirație [35, 70]. Aspectul radiologic este polimorf; caracteristică este afectarea pleurei și a peretelui toracic, cu eroziune costală și periostită marcată. Examinarea computer tomografică descrie cu precizie localizarea, extensia leziunilor și gradul de afectare a peretelui toracic și a mediastinului. Poate fi afectat și pericardul. Actinomicoza poate îmbrăca aspectul unui cancer bronhopulmonar. Diagnosticul de actinomicoză este pozitiv prin evidențierea microorganismului/coloniilor din materialele biologice; acestea trebuie recoltate din cavități închise, transportate și însămânțate în condiții de anaerobioză

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]