6,656 matches
-
ori umplut cu, de exemplu, cașcaval și pus la cuptor precum fript la grătar. Mai departe lăptuca iute se poate marina în diverse moduri. Conservată în sare, carnea ei capătă o culoare gri-verzuie. O altă rețetă este acea din jurnalul „Tribuna” din secolul al XVIII-lea, denumită „Iuțari de casă mare”, cu smântână și pătrunjel. Buretelui se atribuie de asemenea un efect diuretic și este folosit împotriva [[urologie|litezii renale}} ( pietrei de vezică urinară). [[Categorie:Lactarius]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]]
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
finalizată în anul 1925 pe Avenue Junot 15, Paris. În 1928 s-a întors la Viena. Loos a avut o admirație pentru arhitectura clasică, care este reflectată în scrierile sale și în participarea la concursul din 1922 pentru proiectarea clădirii Tribune Tower. Clădirea propusă de Loos semăna cu o coloană dorică masivă. Loos a fost căsătorit de trei ori. În iulie 1902, el s-a căsătorit cu studenta la teatru Lina Loos (). Căsătoria s-a încheiat trei ani mai târziu, în
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]
-
În Viena, Jesenská a început, de asemenea, să scrie ea însăși, contribuind cu articole și mai târziu cu editoriale în coloanele pentru femei din unele dintre cele mai cunoscute ziare și reviste din Praga. De exemplu, ea a contribuit la "Tribuna", iar între 1923 și 1926 ea a scris pentru "Národní listy", "Pestrý týden" și "Lidové noviny". În 1925 Jesenská a divorțat Pollak și s-a întors la Praga, unde l-a întâlnit mai târziu și s-a căsătorit cu arhitectul
Milena Jesenská () [Corola-website/Science/336276_a_337605]
-
The Sun a fost un ziar din New York, care a fost publicat din 1833 până în 1950. Era considerat un ziar serios, la fel ca și cele mai de succes două gazete ale orașului, "New York Times" și "New York Herald Tribune". "The Sun" a fost cel mai conservator din punct de vedere politic dintre cele trei ziare. "The Sun" a început să fie publicat la New York la 3 septembrie 1833, ca un ziar de dimineață editat de către Benjamin Day cu sloganul
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
o ediție de seară. Acest ziar a existat până la 4 ianuarie 1950, când a fuzionat cu "New York World-Telegram" pentru a forma un nou ziar numit "New York-Telegram and Sun"; în 1966, acest ziar a devenit parte a "New York World Journal Tribune", care și-a încetat apariția în anul următor. "The Sun" a devenit celebru mai întâi pentru rolul său central în farsa Great Moon Hoax din anul 1835, o poveste inventată despre presupusa descoperire a vieții și chiar a civilizației pe
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
atât în presa literară cât și în volume. a debutat în revista “Contemporanul” în anul 1966 cu șase poezii prezentate de poetul Geo Dumitrescu. Revistele literare încep să-i publice grupaje de versuri în: Luceafărul, România literară, Steaua, Convorbiri literare, Tribuna, Viața Romănească, etc., colaborează cu traduceri și la Secolul 20. Debutul editorial se produce precoce, în anul 1967 în cunoscuta colecție pentru debutanți “Luceafărul” cu volumul de versuri “Furăm trandafiri” care este primit cu entuziasm de critica literară. Prima cronică
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
revista Liceului "Sf. Sava", în anul 1927. Publicații în care au fost incluse articole semnate de : "Cronica", "Facla", "Viața literară" and "Reporter" și "Reporter", iar după lovitura de stat de la 23 august 1944, a publicat în "România literară, "Luceafărul și "Tribuna. In anul 1931, a fondat revista "XY.Literatură și artă", cu colaborările lui N. Crevedia, Ilarie Voronca, Andrei Tudor, Mircea Streinul, Vasile Voiculescu, Anton Holban, T.T. Braniște, cu eseuri de C. Noica și V. Bârna, cu cronici literare de Oct.
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
Ligue 1. Este denumit după Geoffroy Guichard, fondator al grupului de distribuție Casino, care a cumpărat inițial terenul. Este poreclit „Cazanul” (în ) din cauza atmosferei spectaculoase create de suporterii clubului. Arena avea o formă dreptunghiulara. Este de tip „englezesc”, cu patru tribune separate: Stadionul a fost gazda pentru Campionatul European de Fotbal 1984, Campionatul Mondial de Fotbal 1998, Cupă Mondială de Rugby 2007 și Campionatul European de Fotbal 2016.
Stade Geoffroy-Guichard () [Corola-website/Science/336436_a_337765]
-
16 busturi, în mai multe etape. În 2015 a fost finalizată prima porțiune, cuprinzând 24 de busturi. Ordinea amplasării busturilor pe alee, respectiv a descrierii de mai jos este cea din figura alăturată. A fost contabil, ziarist, redactor la ziarul "Tribuna" din Arad, unul dintre fruntașii Partidului Național Român, ulterior ai Partidului Național Țărănesc, deputat de Timiș-Torontal, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu. A fost guvernator al județului Timiș-Torontal între 1938-1940. Bustul său a fost realizat de Eugen Florin Bârzu
Aleea Personalităților din Timișoara () [Corola-website/Science/336572_a_337901]
-
generalul Constantin Coandă si locotenent-colonelul Pietraru au solicitat în scris guvernului român sprijinul pentru publicarea unui periodic al Corpului de Voluntari. Ca efect, Ministerul român de Interne a delegat un grup de publiciștii (Avram Imbroane, Sever Bocu - fost redactor al Tribunei arădene și ulterior director al gazetei voluntarilor, Gheorghe Popp, Filaret Doboș și Iosif Schiopu.) și tipografii (Vasile Macrea, Ion Târnoveanu si Nicolae Stoica) - toți emigranți, plecați din Regatul României odată cu militarii care aveau sarcina de a-i organiza pe voluntari
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
a făcut o altă călătorie la Montevideo, unde, ca director de ziar, a rămas până în 1882, când s-a mutat definitiv la Buenos Aires. Odată ajuns acolo, el a renunțat la conducerea ziarului "La Democracia", trecând ca director la ziarul "La Tribuna Nacional, "dar, nefiind o publicație fondată de el, a decis să înființeze și să conducă în 1891 un alt ziar nou: "La Tribuna". A condus acest ziar până la moartea sa. a murit în 1910.
Agustín de Vedia () [Corola-website/Science/336714_a_338043]
-
Odată ajuns acolo, el a renunțat la conducerea ziarului "La Democracia", trecând ca director la ziarul "La Tribuna Nacional, "dar, nefiind o publicație fondată de el, a decis să înființeze și să conducă în 1891 un alt ziar nou: "La Tribuna". A condus acest ziar până la moartea sa. a murit în 1910.
Agustín de Vedia () [Corola-website/Science/336714_a_338043]
-
se ocupă în special să valorifice tinerele talente ale județului, pentru a-și diversifica apoi domeniul său de aplicare, în căutarea de talente din întreaga țară. În 1982, pentru întâia oară un număr de reviste literare, ziare și edituri, precum Tribuna, Contemporanul, Convorbiri Literare, și multe altele, se implică, promovând și publicând creațiile literare. Înscrierea și aplicarea cu lucrări în toate cele patru secțiuni ale festivalului se face la sfarșitul lunii octombrie, pentru ca decernarea premiilor și al marelui trofeu să se
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului, parte a Ansamblului monumental din Târgu-Jiu, este un exemplu timpuriu al stilului proto-cubist de non-reprezentare literală. Sculptura a fost expusă în 1913 la Expoziția internațională de Artă Modernă „Armory Show” și publicată în „Chicago Tribune” din 25 martie 1913. Sculptura originală în piatră de Marna se află în Muzeul de Artă din Craiova, România și este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național. Tema operei este una simbolistică, cu cei doi îndrăgosiți îmbrațișați, reprezentați
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]
-
gimnazială din satul natal Mihalț îi poartă numele. A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort constant pentru valorizarea literaturii transilvănene din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. (Mircea Zaciu, în M. Zaciu, M. Papahagi și Aurel Sasu (ed.), "Dicționarul scriitorilor români", Fundația Culturală Română, București, 1995). Interesul
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste 100 de volume colective, printre care "De la N.
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
și costando pe The Shield șansă de a intra în lupta în Camera Eliminări. O luptă între cele două trio-uri a fost programată pentru eveniment. Familia Wyatt a câștigat lupta de la Elimination Chamber, după dezactivarea lui Dean Ambrose în tribune și aruncandul pe Seth Rollins prin masă comentatorilor, înainte de al acoperi pe Român Reigns. Mai tarziu au intervenit în Camera Eliminări atacandul pe John Cena în lupta programată între Cena împotriva lui Randy Orton, Daniel Bryan, Sheamus, Cesaro și Christian
Bray Wyatt () [Corola-website/Science/337225_a_338554]
-
colegi publică unicul număr al revistei "Caietul celor patru". În 1929, urmând cariera tatălui, devine student la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
2005-2007). A colaborat la revistele "Amfiteatru, Antiteze, Asachi, Astra, Ateneu, Ceahlăul, Clepsydra, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Elpis, Informația primăriei, Luceafărul, Moldova literară, Monitorul de Neamț, Oglinda literară, Petrodava culturală, Realitatea nemțeană, Reformatorul, România literară, Salonul literar, Scrisul românesc, Telegraful, Tribuna, Viața studențească." A fost redactor șef la "Reformatorul", co-director la "Antiteze" și director la "Asachi". Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1996 și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din anul 2000. Pe plan național: Pe
Lucian Strochi () [Corola-website/Science/337366_a_338695]
-
Miercuri, începând cu ora 10.00, în Piața Arcul de Triumf, traficul va fi restricționat, pentru amplasarea tribunelor, pe banda I pe Strada Alexandru Constantinescu către Mănăstirea Cașin și pe Șoseaua Kiseleff, banda I, pe sensul de mers Piața Presei - Piața Arcul de Triumf, precum și pe banda I, în Piața Arcul de Triumf, sensul Piața Presei Libere. Totodată
Ziua Națională. RESTRICȚII de circulație în Capitală. Vezi programul mijloacelor de tranSport în comun by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104155_a_105447]
-
demagogii își trăiesc discursul, nu doar îl recită. -pentru actori, este o misiune dificilă, care necesită curaj. Farsa, cred, era mai ușor de jucat. Lumea râdea constatând diferența dintre ce se spune și ce se cunoaște, atunci când vorbitorii urcă la tribună. Mi s-a părut formidabil că echipa lui Frunză a reușit să mă întoarcă în timp: nu am fost spectator în sala de la Metropolis, ci în sala primăriei unde se discuta despre ”politică și dame”, în iureșul unui moment electoral
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]
-
00) - coordonator prof. Valentin Ianoș (director Casă Sudenților USV) C6 Jocuri de LASER - drd. ing. Cezar Leșanu (Observator USV) Începând cu ora 16:00, Zona Pietonala Centrală - Amfiteatrul Public. Noaptea Cercetătorilor va fi organizată la Târgu-Jiu în jurul următoarele zone fixe Tribuna Amfiteatrului - spațiu dedicat prezentărilor și dezbaterilor cu public, programate și ad-hoc Punctul de informare Noaptea Cercetătorilor SCIFUN - Terenul de joc al cercetării - un montaj de cercetare interactivă realizat în spațiu semideschis în care publicul va avea prilejul să trăiască efectiv
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]