7,043 matches
-
în care fratele și iubitul ei au fost îngropați într-un mormânt de masă. În ciuda a tot, prințesa a menținut relații bune cu o serie de figuri influente ale Revoluției, cum ar fi Charles-Maurice de Talleyrand și Josephine de Beauharnais, văduva iubitului ei Alexandre și viitoarea soție a lui Napoleon Bonaparte. Câțiva ani mai târziu, Amalie Zephyrine a folosit cu succes contactele sale la curtea lui Napoleon pentru a menține suveranitatea principatului său de Sigmaringen. Ea a devenit tutorele nepotului ei
Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg () [Corola-website/Science/319676_a_321005]
-
lui Antoinea fost detronat în 1848. În același an, Luisa Fernanda care avea 16 ani a născut primul ei copil, María Isabel. După ce Isabela a II-a a fost detronata, familia a plecat în exil. Mai tarziu, după ce a devenit văduva, Luisa s-a întors la Sevilla unde a și murit. A fost înmormântată la El Escorial. Luisa Fernanda și Antoine au avut nouă copii, însă numai cinci au ajuns adulți. 1) Infantele Alfonso (1886-1975), al 5-lea Duce de Galliera
Infanta Luisa Fernanda a Spaniei () [Corola-website/Science/319694_a_321023]
-
tratează pe Antoine Mauroy, un pacient care suferea de unele tulburări mintale. Mai apoi, acesta avea simptome cunoscute astăzi sub numele de alergie. Denis a decis să facă o treia transfuzie, dar pacientul a murit. Fiind atacat în instanță de văduva lui Mauroy, medicul francez a declarat că transfuzia nu a avut loc din cauza că nu a putut găsi vena, după care este declarat nevinovat. Dar Curtea de la Châtelet a decis ca de acum încolo tranfuziile de sânge să fie efectuate
Transfuzie de sânge () [Corola-website/Science/319069_a_320398]
-
radio. Ca dovadă au fost aduse așa argumente cum ar fi asemănarea secțiunii mașinii blindate de pe care vorbea Lenin cu sporii subterani ai amanitelor, Lenin citit invers "ninel" este o mâncare de ciuperci din culinăria franceză, și așa mai departe. <...> Văduva lui Kuriohin mărturisește într-un interviu dat ziarului Komsomolskaia Pravda: Într-un interviu dat de Serghei Șolohov, publicat în revista Krestianka, acesta mărturisește că a doua zi o delegație a veteranilor bolșevici a cerut explicație dacă într-adevăr Lenin este
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
ordonat adepților săi să migreze către Medina. De obicei musulmanii migrau noaptea, de teamă să nu întâmpine rezistență tribului Qurayš, dar se spune ca ‘Umăr ar fi plecat pe timpul zilei declarând că „oricine vrea să facă din soția să o văduva și din copiii săi niște orfani, să vină să mă întâmpine acolo în spatele dealului.” El a migrat către Medina însoțit de vărul și cumnatul sau, Să῾īd ibn Zayd. Medina a devenit nou centru al islamului iar religia s-a
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
consul la legația germană la Sankt Petersburg, iar în 1874 a fost rechemat pentru a îndeplini funcția de consilier la secția politică a Oficiului de afaceri externe al Imperiului German. În 1875 s-a căsătorit la Berlin cu Margarethe Bendemann-Friedländer, văduva fostului consul german la Constantinopol, Justus Friedländer (strănepotul lui David Friedländer), pe al căror copil, Fritz, l-a adoptat. Trimis iarăși în 1877 la legația din Istanbul, în 1878 a fost rechemat la Berlin pentru a face parte din echipa
Clemens Busch () [Corola-website/Science/319361_a_320690]
-
răsplăti destul de rău ospitalitatea, "ca un șarpe care se strecoară în sânul binefăcătorului său". În regatul franc trăia o prințesă bizantină, Teodora, verișoară și nepoată a împăratului Manuel. Măritată la 13 ani cu regele Ierusalimului Bourdouin al III-lea, era văduvă din 1162 și locuia în orașul Acra, care era moștenirea sa. Avea atunci 22 de ani și era încântătoare. Andronic se aprinse dintr-o dată după ea, deși era, ca și Evdochia, ca și Filipa, ruda sa foarte apropiată; se pare
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
șefii marilor familii aristocratice, erau îndepărtați fără milă și loviți; în toate locurile își instala oamenii săi. Dar, pentru a deveni în adevăr împărat, trebuia să suprime mai întâi pe cele trei persoane ce-l despărțeau de tron, adică pe văduva și pe copiii lui Manuel. Fiica cea mai mare dispăru cea dintâi; ea muri subit împreună cu soțul ei Cezarul Renier și nimeni nu se îndoi că fuseseră otrăviți.Pentru a o pierde pe împărăteasa regentă, Andronic lucră mai pe ocolite
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Berna asupra dreptului de autor, românul a fost sub drept de autor până în Aprilie 1962, 50 de ani de la moartea lui Stoker. Odată cu apariția adaptării neautorizate a filmului Nosferatu de F. W. Murnau, popularitatea românului a crescut considerabil, datorită căreia văduva lui Stoker a încercat retragerea filmului din circulația publică. Când a fost publicat pentru prima dată, în 1897, Dracula nu a fost un bestseller, desi criticii erau generoși în laude. Ziarul contemporan Daily Mail a clasificat puterile lui Stoker deasupra
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
În 1922 a apărut prima ecranizare a românului, regizorul Friedrich Wilhelm Murnau a prezentat Nosferatu - Simfonia groazei, cu Max Schreck în rolul Contelui Orlok. Adaptarea a fost însă una neautorizată, astfel că numele personajelor și alte detalii au fost schimbate. Văduva lui Stoker, Florence, i-a dat în judecată pe realizatorii filmului și a avut câștig de cauză, solicitând distrugerea tuturor copiilor. Totuși, unele dintre acestea au fost salvate. Prima adaptare cinematografică autorizată a românului "Dracula" a apărut în 1931, fiind
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
schimbat, pentru film, multe nume din romanul "Dracula": Jonathan Harker a devenit Hutter, Dracula e Orlok, Mina-Ellen, Renfield-Knock, iar locul acțiunii este Wisborg, nu Londra. De asemenea, Galeen a adăugat elementul epidemiei de ciumă transmise de vampir. În ciuda tuturor schimbărilor, văduva lui Bram Stoker, Florence, a dat în judecată compania de filme "Prana" pentru nerespectarea drepturilor de autor. Stoker cerea 5000 de lire despăgubire, dar compania nu a putut să plătească deorece filmul s-a dovedit a fi un eșec financiar
Nosferatu – Simfonia groazei () [Corola-website/Science/315547_a_316876]
-
bogat domeniu agricol. Istoria castelului începe în 1517 pe 8 noiembrie, când Bernard Salviati, un bogat bancher florentin din Toscana, rudă cu cei din familia de Medici (văr al Caterinei de Medici), cumpără castelul și dependințele sale, de la Marie Simon, văduva lui Antoine Sanguin. În jurul anului 1520 acesta construiește noua clădire. Este de asemenea și epoca în care s-au construit marile castele Renascentiste de pe Valea Loarei și totuși, Talcy a ramas străin modei italiene, fără rafinament decorativ și conservând în
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
ai poetului Alfred de Musset. În 1704, Talcy va fi achiziționat de o familie de ofițeri regali numiți Burgeat, care vor amenaja castelul și vor creea straturile de flori în stil „"à la française"” din grădină. Vândut mobilat în 1780, văduvei unui bancher protestant, Elisabeth Gastebois, l-a păstrat pentru fiica sa cea mică care s-a căsătorit cu filozoful și politicianul Philippe-Albert Stapfer, ministru al artelor și științelor din republica elvetiană. Fiul lor Albert, traducător al lui Goethe și jurnalist
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
exemplul stăpânului, se îndesau curtenii, părăsind-o pe împărăteasa legitimă pentru favorită. Se pare că cea dintâi nu încercă de loc să pună capăt izolării ei. Irina își făcu viața ei aparte și o umplu cu fapte bune, ajutând pe văduve, protejând pe orfani, înzestrând și măritând pe fetele sărace, frecventând și îmbogățind mânăstirile. Îi plăcea să dea, și panegiristul a spus despre ea că erau bucurii cererile ce i se adresau și părea că se roagă să i se adreseze
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]
-
și soțul ei Filip. Pe 6 februarie 1952, Regele George al- VI-lea a murit pașnic în timpul somnului. La scurt timp Elisabeta a început să fie strigată Majestatea sa Regina Elisabeta, Regina mamă. Această denumire a fost adoptată din cauza denumirii Văduvei Regelui, „Regina Elisabeta” ar fi fost prea similară pentru fiica sa, noua regină Elisabeta a II-a. Ea a devenit popular „Regina mama” sau „Regina mămică.” Ea a fost devastată de moartea Regelui așa că s-a retras pe meleagurile sudice
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
9 mai 1525, a fost arestat și a doua zi a fost transferat la Haga, unde a aparut înaintea Inchiziției. El a fost dez-hirotonisit și condamnat la moarte, iar pe 15 septembrie 1525 a fost ars pe rug la Haga. Văduva lui și-a salvat viața pocăindu-și ereziile și și-a trăit restul vieții apoi într-o mănăstire. Magistrații orașul Woerden au fost toleranți față de confesiunea luterana. În 1566, aceasta a dus la o confruntare cu Eric, ducele de Braunschweig
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
1421 la Windsor. Tatăl nu și-a văzut niciodată fiul. În timpul asediului de la Meaux, Henric al V-lea a contactat o boală fatală și a murit la 31 august 1422, chiar înainte de a împlini 35 de ani. Caterina a rămas văduvă la 21 de ani. Regele Carol al VI-lea al Franței a murit două luni mai târziu, astfel tânărul rege Henric al VI-lea al Angliei a devenit rege și al nordului Franței care era ocupat de englezi.
Caterina de Valois () [Corola-website/Science/315885_a_317214]
-
Elena Gheorghievna Bonner (în , n. 15 februarie 1923, la Merv, în URSS, azi în Turkmenistan - d. 18 iunie 2011, Boston, Statele Unite ale Americii) a fost o militantă pentru apărarea drepturilor omului în URSS, văduva Laureatului Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov (1975). s-a născut la 15 februarie 1923, în localitatea Mary/Merv, pe atunci în Uniunea Sovietică, azi în Turkmenistan. Fiică a activistei comuniste evreice Ruth Grigorievna Bonner și a lui Gheorghi Alihanov
Elena Bonner () [Corola-website/Science/316663_a_317992]
-
de la nord de Tamisa, iar Ethelred își menținea dominația asupra celor din sud. Oricum, în noiembrie 1016 acesta moare iar consiliul nobililor britanici îl numește pe Knut rege al întregii Anglii. Pentru a-și consolida stăpânirea, Knut se căsătorește cu văduva lui Ethelred, Emma a Normandiei. Un an mai târziu, moartea fratelui său mai mare, Herlad, îi aduce și coroana Danemarcei. Aici, Knut îl numește regent pe cumnatul său, Ulf Thorgilsson. Acesta a complotat împreună cu nobilii danezi pentru numirea ca rege
Knut cel Mare () [Corola-website/Science/316767_a_318096]
-
copii Liviei din prima căsătorie, Nero Claudius Drusus Germanicus și Tiberius Claudius), după ce aceștia au cucerit o mare parte din Europa Centrală. Agrippa a murit în 12 î.Hr., urmând ca fiul Liviei, Tiberius, să divorțeze și să se căsătorească cu văduva lui Agrippa. Tiberius a lucrat ceva timp în puterile tribunice ale lui Augustus, dar, la scurt timp după aceasta, s-a pensionat. Totuși, luând în considerare moartea prematură a ambilor frați vitregi ai săi, Gaius și Lucius, în anii 2
Imperiul Roman antic () [Corola-website/Science/314999_a_316328]
-
mânăstire și putea fi considerat ca mort pentru lume, iar căsătoria sa desfăcută. Totuși Nicefor III Botaneiates ezită un moment și cum înainte de toate dorea să-și legitimeze uzurparea printr o alianță imperială, se gândi să ia de soție pe văduva lui Constantin al X-lea și a lui Roman Diogenes, Evdochia care ar fi primit cu bucurie să împartă puterea cu el. Aceasta era o căsătorie rațională, foarte potrivită ca vârstă; dar Maria era frumoasă și seducătoare: Nicefor III Botaneiates
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
Kopasz, fost palatin al Ungariei. Dezideriu de Elewanth, amintit mai sus, a atacat „cetatea zisului Bekch”, răzvrătit împotriva lui Carol Robert, pe care o cucerește și pe care o dăruiește regelui. La 1 mai 1329, Capitul din Pojon adeverește că văduva comitelui Kenez, fost castelan al cetății Valcău, împreună cu fiii săi și cu ginerele, au vândut două moșii. Un document din 27 septembrie 1341 pomenește „Welke”, odată cu punerea magistrului Donch în stăpânirea acestei moșii. Într-un document datat 27 septembrie 1341
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
de altfel, unul din primii castelani ai cetății Valcau purta numele de Kenez, fiind probabil din rândurile cnejimii românești din preajma cetății.15 Documentul care atestă acest lucru datează de la 1 mai 1329 eliberat de Capitul de la Pojon, care adeverește că „văduva comitelui Kenez, fost castelan al cetății Valcau, Filip și Petru fiii acestuia, precum și Simion ginerele său, au vândut magistrului Petru zis Orrus, castelan de Pojon moșiile Dudagzeg și Anya”.16 La 27 septembrie 1341 este amintit un fost castelan al
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
pentru o perioadă mai mare decât 2 ms. Când cei doi trăgători sunt loviți în același timp (în mai puțin de 40 ms, adică 1/25 s) este vorba de o lovitură dublă-cunoscută, pe vremea duelului, ca „lovitura celor două văduve”. Deoarece nu există prioritatea atacului, ritmul unui meci la spadă poate să fie foarte lent: ambii scrimeri se observa reciproc, pe o perioadă îndelungată de pregătire, pentru a găsi o cheiță sau o breșă în jocul adversarului. Trăgătorul care conduce
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
luptând alături de acesta împotriva forțelor lui Rudolf de Suabia și luând partea împăratului în lupta cu Papa Grigore al VII-lea. În același timp Godfroy a trebuit să mențină controlul teritoriilor ce i-au fost atribuite, acestea fiind revendicate de văduva unchiului său, Matilda de Toscana și de alte forțe exterioare familiei. A fost ajutat de frații săi Eustațiu și Balduin iar în urma acestor lupte îndelungate meritele sale i-au fost recunoscute și în primele luni ale anului 1087 i s-
Godefroy de Bouillon () [Corola-website/Science/315253_a_316582]