7,246 matches
-
cerută pentru actele solemne (formale). Gruparea condițiilor de validitate după criteriile menționate mai sus prezintă interes teoretic, dar mai ales practic sub mai multe aspecte: efectele condițiilor sunt diferite după cum acestea sunt încadrate într-o categorie sau alta; condițiile de validitate speciale care constituie o excepție, nu pot fi extinse prin interpretare la alte categorii de acte juridice civile, ele fiind aplicabile numai în măsura în care sunt expres prevăzute de lege; consecințele diferite la care ne-am referit mai sus se pot materializa
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
condiții (de probă, de eficacitate, de opozabilitate) nu are drept consecință anularea actului juridic civil, ci doar imposibilitatea dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a impus îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond. Nu există o consacrare generală a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a acestora într-un anumit articol de lege. Ele sunt prevăzute expres numai pentru materia convențiilor (dar noțiunea de act juridic depășește sfera noțiunii de convenție 203). Articolul 948 din Codul civil de la 1864 preciza că sunt condiții esențiale pentru validitatea unei convenții (contract): 1) capacitatea de a încheia contractul; 2) consimțământul valabil al părților care se obligă; 3) obiectul (care trebuie să fie determinat sau determinabil); 4) cauza (licită și morală). Aceleași condiții reapar în art. 1179 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și atunci când amenințarea cu un rău provine dintr-o împrejurare exterioară omului și conduitei acestuia și care constituie o stare de necesitate"239. S-a argumentat că "ar fi nu numai inechitabil dar și imoral și ilegal să se recunoască validitatea unui act juridic la care una din părți a consimțit numai constrânsă de un eveniment exterior care nu-i imputabil"240. În situația arătată, voința nu este liberă ci constrânsă. Ca și în cazul violenței exercitată de o persoană și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
referitoare la acțiunea în anulare pentru leziune (acțiunea în resciziune în expresia Codului civil de la 1864) se restrânge la minorii care, având vârsta de 14 ani împliniți încheie singuri, fără încuviințarea părinților sau a tutorelui, acte juridice pentru a căror validitate nu se cere și încuviințarea prealabilă a autorității tutelare dacă aceste acte le pricinuiesc vreo vătămare". Observăm că în prezent, sfera persoanelor care pot introduce acțiune în anulare pentru leziune este considerabil restrânsă (la minorii între 14 și 18 ani
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
anumit act juridic civil solemn trebuie îndeplinită o anumită formă, de regulă cea autentică, excepție făcând testamentul. Pentru asigurarea formei "ad validitatem", trebuie respectate următoarele condiții: întregul act, adică toate clauzele actului juridic civil, trebuie să îmbrace forma cerută pentru validitatea sa, de unde consecința că, în principiu, nu este admis așa-zisul act "per relationem", adică prin trimiterea la o sursă externă, pentru determinarea conținutului actului juridic; actul aflat în interdependență cu actul solemn, trebuie să îmbrace și el forma specială
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de aceea a revenit literaturii de specialitate sarcina conceptualizării acestei instituții. În general, autorii de drept civil consideră nulitatea o sancțiune ce intervine în cazul încheierii unui act juridic civil cu nesocotirea condițiilor de fond și de formă (condiții de validitate). Acest înțeles al nulității este des utilizat în literatura și practica juridică și el exprimă consecințele nerespectării condițiilor amintite. Într-o primă opinie nulitatea este definită ca "o sancțiune de drept civil care exprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exprimă consecințele nerespectării condițiilor amintite. Într-o primă opinie nulitatea este definită ca "o sancțiune de drept civil care exprimă, în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic, potrivnic scopului urmărit de dispozițiile legale referitoare la condițile sale de validitate"297. Într-o manieră asemănătoare, nulitatea apare ca "o sancțiune prin care actul juridic, care nu îndeplinește condițiile de validitate (de fond și de formă) impuse de normele de drept, este lipsit de efectele ce contravin legii ori regulilor de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în măsura stabilită prin hotărâre judecătorească, efectele actului juridic, potrivnic scopului urmărit de dispozițiile legale referitoare la condițile sale de validitate"297. Într-o manieră asemănătoare, nulitatea apare ca "o sancțiune prin care actul juridic, care nu îndeplinește condițiile de validitate (de fond și de formă) impuse de normele de drept, este lipsit de efectele ce contravin legii ori regulilor de convețuire socială"298. Mai sintetic, unii autori ai literaturii de specialitate definesc nulitatea ca "fiind sancțiunea încălcării prin act juridic
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
actului juridic civil datorită sancțiunii nulității (în funcție de felul acesteia). Prin finalitatea urmărită, nulitatea îndeplinește trei funcții: o funcție preventivă, de a descuraja pe cei care ar fi tentați să încheie acte juridice, prin încălcarea normelor care reglementează condițiile lor de validitate; funcția de a înlătura efectele contrare legii (funcția sancționatorie); funcția de mijloc de garanție a principiului legalității, a respectării ordinii publice și bunelor moravuri. VI.2. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate Există și alte cauze de ineficacitate a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Aceasta înseamnă că partea din contract care poate fi executată sau a fost executată, rămâne neatinsă. Deosebiri Nulitatea (absolută sau relativă) intervine în ipoteza unui act juridic civil (unilateral, bi sau multilateral) care s-a încheiat cu nesocotirea condițiilor de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat. Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau relative pentru ca scopul dispoziției legale încălcate să fie atins 326. Articolul 1253 din noul Cod civil, care reglementează nulitatea virtuală face referire la nulități virtuale cu caracter absolut și nulități virtuale cu caracter relativ. d după felul condiției de validitate nerespectate, există nulități de fond (ce intervin în cazul lipsei unor condiții de fond) și de formă (ce intervin în cazul nesocotirii formei cerute ca o condiție "ad validitatem"); e după modul de valorificare, nulitățile se împart în judiciare și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
plin drept", sau "actul va fi nul". Nulitatea absolută este în general virtuală, ea nu este expres prevăzută de lege decât în cazuri rare329. De altfel, literatura de specialitate apreciază că această nulitate intervine ori de câte ori lipsește una din condițiile de validitate ale actului juridic civil. Noul Cod civil conține o reglementare de principiu în privința cauzelor de nulitate absolută. În articolul 1250 acest Cod se prevede că, nulitatea absolută a contractului intervine în situațiile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
elementele esențiale ale oricărui act juridic și exprimă voința persoanei la încheierea actului. Lipsa cu desăvârșire a consimțământului face ca actul astfel viciat să fie sancționat cu nulitate absolută"333. c. Când obiectul actului juridic civil nu îndeplinește condițiile de validitate, a lipsit sau este ilicit ori imoral. Prin obiect al actului juridic civil se înțelege, în primul rând, conduita părților care uneori se resfrânge asupra unui lucru (obiect material). Dacă, de exemplu, obiectul material al unui contract de vânzare-cumpărare este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exclusiv cu scopul de a crea adoptatului vocația succesorală la moștenirea adoptatorului, nu în scopul de a trece definitiv și integral drepturile părintești asupra adoptatorului 337. e. Când nu a fost respectată forma cerută de lege ca o condiție de validitate (ad validitatem). O asemenea cauză de nulitatea absolută intervine atunci când clauzele întregului act juridic nu au îmbrăcat forma cerută de lege pentru validitatea sa338. Nulitatea absolută este operantă și atunci când actul juridic aflat în interdependență cu actul solemn nu a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
asupra adoptatorului 337. e. Când nu a fost respectată forma cerută de lege ca o condiție de validitate (ad validitatem). O asemenea cauză de nulitatea absolută intervine atunci când clauzele întregului act juridic nu au îmbrăcat forma cerută de lege pentru validitatea sa338. Nulitatea absolută este operantă și atunci când actul juridic aflat în interdependență cu actul solemn nu a îmbrăcat și el forma specială. (Este cazul mandatului dat pentru încheierea unui act solemn, care trebuie constatat prin procură autentică specială). Situațiile enumerate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
practica dreptului civil se atrage atenția că inadmisibilitatea confirmării actului juridic lovit de nulitate absolută, nu se confundă cu admisibilitatea refacerii actului juridic nul absolut. Refacerea unui asemenea act este posibilă în măsura în care s-au respectat dispozițiile legale privind condițiile de validitate, inclusiv cele nesocotite la încheierea primului act juridic. În cazul de față este vorba despre două acte juridice distincte: primul act care rămâne lovit de nulitate absolută și al doilea act (cel refăcut), un nou act juridic, care își va
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil este condiționat de obținerea unei autorizații administrative, care lipsește în momentul încheierii lui, el ar putea fi validat dacă până la declararea nulității autorizația este eliberată. În cazul arătat, actul juridic își va produce efectele de la data îndeplinirii condiției de validitate, inițial nerespectate. d. În cazul nulității absolute instanța sesizată va constata doar nulitatea actului încheiat. Actul juridic civil era nul de la început și nu instanța îl desființează, ci pronunță o hotărâre prin care constată existența nulității respective. VI.6.2
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
confundate cu acele principii de drept care înlătură regula potrivit căreia, un act juridic nul nu produce nici un efect. Datorită "impactului" unor principii de drept cu regula amintită, aceasta din urmă este anihilată. Amintim dintre acestea: principiul conversiunii actului juridic, principiul validității aparenței în drept și principiul răspunderii civile delictuale. Conversia actului juridic civil, presupune înlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. În mod constant doctrina juridică s-a exprimat în sensul că: "Manifestarea voinței în cadrul unui act nul poate valora
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
s-a exprimat în sensul că: "Manifestarea voinței în cadrul unui act nul poate valora, independent de soarta acelui act, ca alt act juridic". De exemplu, un contract nul ca vânzarea-cumpărarea poate fi valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. Cât privește principiul validității aparenței în drept, aceasta înlătură nulitatea unui act încheiat într-o situație de eroare comună, obștească. Și în sfera răspunderii civile delictuale, regula potrivit căreia un act juridic nul nu produce nici un efect, este inaplicabilă în cazul minorului incapabil, sau
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Forma autentică a înscrisului poate fi consimțită de părți sau impusă de lege. Forma autentică este adeseori consimțită de părți, datorită avantajelor pe care le prezintă forța probatorie a acestuia și anume: înscrisul autentic se bucură de o prezumție de validitate, astfel încât cel care-l folosește este scutit de orice dovadă, proba contrară revenindu-i celui care îl contestă 412; dacă înscrisul autentic constată anumite obligații, în momentul în care acestea ajung la scadență, poate fi investit cu formulă executorie și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
convenționale 416, actele între vii de înstrăinare sau împărțeală a terenurilor cu sau fără construcții 417, actele de stare civilă 418, actele de procedură îndeplinite de executorii judecătorești. Dacă forma înscrisului autentic este cerută de lege ca o condiție de validitate (ad validitatem), neîndeplinirea acesteia atrage sancțiunea nulității absolute a actului juridic civil, astfel că nu se mai pune problema probei. Dimpotrivă, dacă forma înscrisului autentic este cerută de lege ca o condiție de probă (ad probationem), actul juridic civil este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de instanța judecătorească, el nu se convertește sub raportul dreptului substanțial într-un înscris sub semnătură privată, cu valoare de act de înstrăinare a unui imobil, din moment ce contractul autentic condiționează existența actului. Forma solemnă fiind cerută ca o condiție de validitate, actul juridic este lovit de nulitate absolută și nu se mai pune problema probei. Un asemenea înscris se poate converti într-un antecontract de vânzare-cumpărare, adică într-o convenție prin care proprietarul se obligă să transmită în viitor imobilul unei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu este supus niciunei alte formalități în afara excepțiilor anume prevăzute de lege" (art. 272 din noul Cod de procedură civilă). Rezultă, din cele prezentate, că în principiu, în afara semnăturii părții sau a părților nu se cere o altă condiție pentru validitatea înscrisurilor sub semnătură privată. Numai în mod excepțional, Codul civil de la 1864 a instituit pentru anumite înscrisuri sub semnătură privată unele condiții de formă în plus433. 1. Testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. În
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic." Data înscrisului sub semnătură privată nu constituie o condiție necesară pentru validitatea înscrisului, dar ea prezintă importanță, în cele mai multe dintre situații. Data este supusă însă condiției recunoașterii, eventual a verificării de scripte. Ea face dovada până la proba contrară între părți, terților nefiindu-le opozabilă decât data certă, care potrivit art. 1182 din
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]