KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...264 265 266 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

1995: 133). 32 Unii autori atribuie argumentului din această poziție rolul tematic Sursă (vezi clasificarea lui Viberg 1983) sau Stimul - în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
32 Unii autori atribuie argumentului din această poziție rolul tematic Sursă (vezi clasificarea lui Viberg 1983) sau Stimul - în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
autori atribuie argumentului din această poziție rolul tematic Sursă (vezi clasificarea lui Viberg 1983) sau Stimul - în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
din această poziție rolul tematic Sursă (vezi clasificarea lui Viberg 1983) sau Stimul - în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în clasificarea autorilor Huddleston, Pullum (2002: 168-169). 33 Conform delimitării făcute de Rogers (1974), verbele de percepție se împart în: verbe cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cognitiv-stative, verbe cognitiv-incoative, verbe active și verbe "cu inversiune". 34 O traducere aproximativă în contextul de față ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
constrain the kinds of event participants that can occupy these positions. Only the aspectual part of thematic structure is visible to the universal linking principles". 37 Vezi și clasificarea mai generală din GALR I (2008: 326) în următoarele trei clase: verbe de stare, verbe de eveniment și verbe de acțiune. 38 O traducere aproximativă ar fi evenimente telice și evenimente cu realizare instantanee. 39 Exemplele sunt preluate de la Enghels (2007: 74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
of event participants that can occupy these positions. Only the aspectual part of thematic structure is visible to the universal linking principles". 37 Vezi și clasificarea mai generală din GALR I (2008: 326) în următoarele trei clase: verbe de stare, verbe de eveniment și verbe de acțiune. 38 O traducere aproximativă ar fi evenimente telice și evenimente cu realizare instantanee. 39 Exemplele sunt preluate de la Enghels (2007: 74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
can occupy these positions. Only the aspectual part of thematic structure is visible to the universal linking principles". 37 Vezi și clasificarea mai generală din GALR I (2008: 326) în următoarele trei clase: verbe de stare, verbe de eveniment și verbe de acțiune. 38 O traducere aproximativă ar fi evenimente telice și evenimente cu realizare instantanee. 39 Exemplele sunt preluate de la Enghels (2007: 74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de percepție în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de percepție în clasa verbelor de stare au existat numeroase controverse, anterioare sau posterioare clasificării lui Vendler. Ryle (1949) menționează că actul percepției nu poate fi înțeles nici ca stare, nici ca activitate, ci ca "o reușită", ca un eveniment

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007: 75) arată că în jurul încadrării verbelor de percepție în clasa verbelor de stare au existat numeroase controverse, anterioare sau posterioare clasificării lui Vendler. Ryle (1949) menționează că actul percepției nu poate fi înțeles nici ca stare, nici ca activitate, ci ca "o reușită", ca un eveniment de tip achievement. Argumentul principal

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ca stare, nici ca activitate, ci ca "o reușită", ca un eveniment de tip achievement. Argumentul principal rezidă în caracterul punctual al percepției: putem spune "l-am văzut pe X" chiar în momentul în care îl vedem pe X. Analiza verbelor de percepție nonintențională ca verbe care exprimă evenimente instantanee (achievements) apare și la Van Voorst (1988) și Sanz (2000). Alți autori, ca Dupas (1997) și Barron (1999), pornesc de la analiza lui Vendler (1967), considerând că aceste verbe au un statut

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ci ca "o reușită", ca un eveniment de tip achievement. Argumentul principal rezidă în caracterul punctual al percepției: putem spune "l-am văzut pe X" chiar în momentul în care îl vedem pe X. Analiza verbelor de percepție nonintențională ca verbe care exprimă evenimente instantanee (achievements) apare și la Van Voorst (1988) și Sanz (2000). Alți autori, ca Dupas (1997) și Barron (1999), pornesc de la analiza lui Vendler (1967), considerând că aceste verbe au un statut mixt, între stări și evenimente

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pe X. Analiza verbelor de percepție nonintențională ca verbe care exprimă evenimente instantanee (achievements) apare și la Van Voorst (1988) și Sanz (2000). Alți autori, ca Dupas (1997) și Barron (1999), pornesc de la analiza lui Vendler (1967), considerând că aceste verbe au un statut mixt, între stări și evenimente cu realizare instantanee. 43 Unitățile verbale care desemnează percepția intențională aparțin neechivoc clasei verbelor de activitate. 44 Vezi și observația lui Vendler (1974: 107): "Recognizing, realizing, spotting and identifying (s.n.) something [...] fall

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
2000). Alți autori, ca Dupas (1997) și Barron (1999), pornesc de la analiza lui Vendler (1967), considerând că aceste verbe au un statut mixt, între stări și evenimente cu realizare instantanee. 43 Unitățile verbale care desemnează percepția intențională aparțin neechivoc clasei verbelor de activitate. 44 Vezi și observația lui Vendler (1974: 107): "Recognizing, realizing, spotting and identifying (s.n.) something [...] fall squarely into the class of achievements". 45 Trăsăturile temporale interne ale verbelor constituie un subiect îndelung dezbătut în studiile referitoare la aspectualitate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
43 Unitățile verbale care desemnează percepția intențională aparțin neechivoc clasei verbelor de activitate. 44 Vezi și observația lui Vendler (1974: 107): "Recognizing, realizing, spotting and identifying (s.n.) something [...] fall squarely into the class of achievements". 45 Trăsăturile temporale interne ale verbelor constituie un subiect îndelung dezbătut în studiile referitoare la aspectualitate, iar concluziile sunt contradictorii. Vezi, în acest sens, și observația făcută de Krifka (1998: 207): "[...] it is misleading to think that a particular event can be called "telic" or "atelic

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
i.e. a telic, or delimited, predicate). Hence the distinction between telicity and atelicity should not be one in the nature of the object described, but in the description applied to the object". 46 Testele de delimitare a trăsăturilor aspectuale ale verbelor sunt mai nuanțate, mai specifice cele folosite de Gisborne (2010), în sensul că oferă o perspectivă mai amplă asupra predicației verbale. 47 Vezi și remarca lui Gisborne (2010: 182): "[...] the nature of perception varies with the percept (s.n.)". 48 Vezi

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în diverse grade. Dezambiguizarea sau detașarea unor sensuri "discrete" nu se poate realiza, menționează autorul, decât în prezența unor contexte relevante. 51 Teoria prototipului în varianta standard a fost folosită în lucrare și pentru a explica structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție. 52 Teoria extinsă a prototipului a fost preluată și aplicată în semantica cognitivă de mai mulți cercetători, începând cu Lakoff și Johnson (1980). 53 Vezi și Geeraerts (2010: 192). 54 Sublinierea importanței contextului pentru dezambiguizarea semantică este semnalată

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sensuri neînregistrate în dicționare, provenite din utilizări contextuale mai mult sau mai puțin speciale, marcate, ale cuvintelor, produse pe baza unor analogii. 57 Ne deosebim prin această afirmație de poziția exprimată de Dima (2002: 63). Autoarea afirmă: "în limba română, verbele sentiendi sunt, cu preponderență, monosemantice, cu păstrarea sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în limba română, verbele sentiendi sunt, cu preponderență, monosemantice, cu păstrarea sensului lor de bază în majoritatea contextelor, ele fiind astfel relativ libere de context". Contrar afirmației autoarei, vom susține și vom încerca să arătăm în prezenta lucrare că sensurile verbelor sunt puternic determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
determinate de contextul sintactic și, în vederea operării unor dezambiguizări, uneori și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice a verbului a vedea. 60 Vom face referiri la studii realizate pentru alte limbi, ca engleza și franceza, fiindcă, pentru limba română, nu există lucrări care să se oprească asupra acestei probleme

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și de cel pragmatic/comunicativ. 58 Vezi, de exemplu, analizele propuse de Alm-Arbius (1993) și Grezka (2009), discutate mai detaliat în lucrare. 59 Majoritatea studiilor care fac referire la polisemia verbelor de percepție se opresc la analiza structurii lexico-semantice a verbului a vedea. 60 Vom face referiri la studii realizate pentru alte limbi, ca engleza și franceza, fiindcă, pentru limba română, nu există lucrări care să se oprească asupra acestei probleme. Modelele prezentate aici vor fi aplicate la analiza din lucrare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și franceza, fiindcă, pentru limba română, nu există lucrări care să se oprească asupra acestei probleme. Modelele prezentate aici vor fi aplicate la analiza din lucrare în ceea ce privește metodologia, coroborând principii de analiză pe care le considerăm pertinente și în studiul verbelor de percepție din limba română. 61 Cele două componente semantice (a) și (b) ar putea fi interpretate ca "a focaliza" și "a forma o imagine". 62 Preferăm această formulare precaută fiindcă autorea însăși, în denumirea subtitlurilor capitolelor, folosește exprimarea seex

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
creată în 1985 la Universitatea din Princeton de psiholingvistul George Miller și de Christiane Fellbaum, este un program aplicativ de redare a relațiilor dintre sensuri, dezvoltat inițial pentru limba engleză. Concepută ca o bază de date lexicale, WordNet grupează substantivele, verbele, adjectivele și adverbele în seturi de (cvasi-)sinonime, cunoscute ca sinseturi, iar unitățile incluse în această rețea sunt interconectate prin diverse relații de sens. Acest tip de structurare a lexiconului a fost aplicat ulterior și la alte limbi (vezi EuroWordNet

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]