7,506 matches
-
de toate cu mare plăcere, dar și cu mari regrete, dar cu speranța că nimic nu se pierde: Cântec de marinari Când nava se leagănă-n larg Și zorii pe boltă se-aprind La Gabie-n port la catarg Eu zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-ți spun Dar de când te cunosc Sper că ai înțeles Viața mea are un alt sens. Tu ești zbor spre înălțime, Eu copac urcând spre tine; Tu ești stea lucind în depărtări Eu vreau să fiu leagănul tău În albastre zări. Nu-ți spun, te iubesc Poate ai un alt drum Vorbe mari eu nu pot să-ți spun Tu ești visul frumos Ce mi-a dat liniștea Și nicicând, nu te pot uita. Noapte sunt și tu ești lună, Strălucind
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
moșie revărsată. Limba noastră-i foc, ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte, Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pânii, Când de vânt se mișcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a vorbit nimic de mine?. Nu ți-a vorbit că sunt orfan Și nu te am decât pe tine? Cu străinii m-ai înșelat Și ți-ai bătut și joc de mine!. O lovitură de cuțit I-am dat în zarea lumânării; Cu ea-ncepusem primul sărut Și primul pas al remușcării... În celulă povestea: cântam cântecul ce-l învățasem de la mama mea, care-i simțeam vocea caldă și aici, ca și apărător al țării, cum ne cânta și ne învăța
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
asta? E un lup așa de mare?" Mă opresc în loc. mă mai uit o dată. Oare am vedenii? Îl chem lângă mine și pe Ursu. Încerc să-i arăt și lui acea arătare mare, în patru labe, care se proiecta în zare. Dar nu-l pot face în ruptul capului să se uite și el într-acolo și să priceapă vreo primejdie. Toate gândurile se strâng valvârtej într-unul singur, negru, înfricoșător: iaca și lupul! Vine să mi se arate în carne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ușa grajdului!... Am plecat, apoi, împreună cu alte consătence, de seama mea, care-și conduceau și ele soții la oaste. C-au fost luați atunci, laolaltă, mai multe contingente, în concentrare... Bunica stă pe gânduri. Tace. Stă nemișcată privind undeva, în zare, la niște imagini de demult, din interiorul ei, pe care numai dânsa le vede. Și, de pe ulița noastră, măi băiete continuă ea am rămas trei văduve: eu, Catrina lui Scutaru, de peste drum de Nică a Aglaiei și Vitoria lui Pârlea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
drumului, între Galeria Oamenilor de Seamă și Colecția de artă "Ion Irimescu", în Piața Adormirii statuia lui Sadoveanu. Pare că e viu și a coborât de pe strada Maior Ioan, cu o carte în mână și se uită undeva, departe, în zare, după care, poate s-ar încumeta și ar urca din nou, la Casa din deal, din Grădina liniștii, din capătul uliței Ion Creangă. E un Sadoveanu înalt. Masiv. Monumental. Are ochii încețoșați de pâclele toamnelor, fruntea brăzdată de riduri adânci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de nisip și balastru, site pentru cernut nisip și roabe, iar tuburile de puț de diferite mărimi formau parcele dreptunghiulare, aranjate ca niște soldați de plumb până aproape de grădina din dreapta casei, dincolo de care pornea un lan de porumb urcând până În zarea vegheată de turnul unui castel de apă. Cine m-a pus, dracu’ m-a pus... Când am ajuns În fața casei a apărut dinspre grădină o femeie În halat albastru. Îi alunecase basmaua de pe claia de păr cărunt și Înfoiat, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acolo sub cais, Învârtindu-ne pe lângă Buceagul fără roți, Înălțat pe patru bucăți de bordură. Începuse să se facă bun de fiert porumbul din lanul ceapeului Glina, care pornea din fundul curții și se Întindea cât vezi cu ochii, până-n zarea vegheată de turnul castelului de apă alimentându-se din lacul Cernica. Ne mai lungeam În iarbă și ne holbam la cer până ațipeam, mai dădeam o raită prin porumb după un braț de știuleți, căci misiunea noastră era să demontăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sticle de bere și farfuria cu varză și futu-ți morții mă-tii, vere, că nu se mai oprește gurița aia a ta deloc deloc deloc... Mă linișteam pe măsură ce-mi defilau prin fața ochilor și se pierdea Într-o zare fumegândă tot șirul morților intrați În locul de veci prăduit de Motănica și-n care n-am fost În stare s-o bag pe mămica mea Felicia, hăcuită și ciopârțită În halu’ ăla. O pierdusem pentru totdeauna, da, tot zbuciumul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un perete de un verde crud, primăvăratec, se înălța până la cer, cu copaci agățat pe el... mirându-te cum de se țin acolo. În cealaltă parte, prăpastia se prăvălea în văi adânci până în șes... și privirea ți se pierdea în zările îndepărtate, pe culmile cenușii ale dealurilor Moldovei. O priveliște neașteptată și negrăit de frumoasă se înfățișa ochilor. Un șuierat prelung, parcă speriat, aproape jalnic, trezește somnul codrilor Bârnovei... toată valea ăuind de ecoul lui. Învăluit într-o ceață subțire, cenușiu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și icoane, pe ogoare, cu mulțimile de credincioși cu ochii rugători spre cer.. Dar, nici o picătură de ploaie nu se ivea din cer. „Dacă ar cădea o bură de ploaie, măcar..!”, își ziceau ei, cercetând cerul pustiu de nori până în zare. Era o arșiță în miezul acelei veri, cum n-a mai fost.. Colbul din drum, s-a încălzit încât opărește... tălpile desculțe umblă prin el ca prin cărbuni aprinși. „O ploaie cât de mică... ar mai răcori lumea..!”, își ziceau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
știa pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre, că-ți în gheța sângele-n vine...ăuiau atât de jalnic și tânguitor de-ți sfârâia inima. Prin ăuitul lor... trimiteau zărilor, jalea lor. Alteori, mai îndrăznețe, haitele de lupi intrau în sat, clănțăneau pe acoperișurile șurilor, mirosind prada, ori hârjonindu-se prin ogrăzi ca în bârlogul lor. Chiar și ziua, în amiaza mare, apăreau la marginea pădurii și, stând pe coadă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
soarelui.. de oriunde l-ar fi privit. Umbre răzlețe, începură să se deslușească, jos, de-a lungul lizierii. Odată cu revărsatul zorilor, ceața așternută pe valea Dămucului, de încă decuseară, se ridică acoperind cerul cu o pânză subțire de nori. În zările îndepărtate, dinspre Pintenu, vârful Goșmanului,zvâcnea prima fluturare de lumină care aprinse marginea cerului... Prima panglică auriu albăstrie se întindea ca un brâu luminos, de sus, de la Măgura Tarcăului... Pintenu.. în jos până pe culmile Grindușului. Atunci.. soarele se desprindea de pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
noastră, cu ultimele planuri ale vieții năruite, începeam o nouă pribegie, dar, nu ca aceea din 1944... acum porneam într-o lungă viață de pribegi fără speranță. Dacă urmele marelui război se ștergeau greu, greu... dar, se ștergeau, drumul noilor zări pentru noi se deslușeau și mai greu dintre neguri... O viață lungă de pribegi, ne aștepta... Din Piața Unirii tixită de lume, la un mare miting, uralele răzbăteau în tot orașul... „Gheorghiu Dej luptător... pentru pa-ce și po por..!” „Uraaa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
perdeluței, părea oarbă. Iar deasupra ușii, pe o placă scria.. cu vopsea roșie, „xerox”. Am pășit pe alee, cu emoția elevului de atunci.. din `948, când am pornit în lunga viață de pribegi, alungați din școala noastră.. și, drumul noilor zări se deslușeau greu dintre neguri. „.. șaizeci de ani.. șaizeci de ani au trecut, de atunci..!” și, mintea îmi repeta mereu, ca o mașinărie stricată... „șaizeci de ani... șaizeci de ani, au trecut de atunci..!” Sus pe fronton, sub cornișă, cei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ceea ce simțeam în clipele acelea, dar ne era greu s-o spunem... așteptam... Au fost clipe, de așteptare, cât vecia... apoi, ne-am contopit într-o îmbrățișare de o emoție inexprimabilă... și, în tăcere ne-am despărțit, pornind fiecare către... zarea lui... Era pe la Toacă... Soarele de octombrie cobora încet la chindie. Clopotele de la Mitropolie, aproape în acelaș timp, și cele de la Talpalari, Banu, Mitoc, Spiridonie, Golia, Bărboi, Barnovschi... doar cele din apropiere, începură să bată de vecernie. A doua zi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
simt autosuficient. Consolare E toamnă. Totul e pustiu. Cântecul trist învățat de la Aia îmi amplifică starea melancolică: Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând. Și se duc ca clipele, Scuturând aripele Și mă lasă răvășit, Pustiit și amorțit Doar cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el. Muzica versurilor simple e în discordanță cu anxietatea frustrărilor mele. Trupul slăbit pare că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
indiviza necesare lului impor- stru- inal- tronsoane tamen- con- din pentru fi- tânta irii time ───────── tului stru- propri- nantarea (S+P+ uni- iden- ita etatea cheltuie- ...E) cât tice desfă- comună, lilor pri- surata aferen- vînd - mp - ta experți- spa- zarea teh- tiilor nica cu - mii lei - des- ─────────────── țină- Total din care, tia de din tran- locu- sferuri inta*2) de la - % - bugetul stat*3) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11= -2 (10x9)x10 TOTAL: Răspundem
NORME METODOLOGICE*) din 14 octombrie 1999 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994*) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126031_a_127360]
-
Najaf, Irak, fiul lui Abdul Kadhim și Fatima, cu domiciliul actual în comuna Voluntari, str. George Coșbuc nr. 51, sectorul agricol Ilfov. 167. Shadaloie Shahin, cetățean iranian, născut la 30 iulie 1961 în localitatea Bandar-Anzali, Iran, fiul lui Ali și Zări, cu domiciliul actual în București, bd Ferdinand nr. 76, sectorul 2. 168. Muzafar Hassan, cetățean sirian, născut la 25 decembrie 1962 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Akil și Mariam, cu domiciliul actual în București, Str. Unității nr. 89, bl.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
diferite distanțe și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care conțin sunetul deformat prin silabirea și pronunția literă cu literă, apoi sinteza lui. La sunete deformate se prezintă inițial forma corectă repetând fonemul și supunând subiectul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
subiectul să reproducă sunetul z prin emiterea sunetului s, la care se adaugă sonorizarea laringeană. Conștientizarea sonorizării laringiene se poate face prin pronunțarea a două cuvinte asemănătoare fonetic, dar diferite prin cele două consoane omonime: sac - zac, sale - zale, sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lumina castanie a părului”; nu și pentru ceea ce urmează: „erau duși departe”. E o „depărtare”, pe care o altfel de privire, una lăuntrică, a sufletului ei, și a gândului, încearcă s-o învingă: „Acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute”. O neliniște, încă reținută, se lasă ghicită: acea altfel de „privire” îl caută pe cel plecat, a cărui întoarcere întârzie. „În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul; dar îi auzise glasul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
capacitate de participare. În acest fel ierarhia nu se stabilește la modul voluntar, ci este dictată tocmai de putința și măsura în care o ființă poate primi Adevărul și în același timp să îl împărtășească celorlalți. În plan concret, organi¬zarea administrației a ținut întotdeauna seamă de acest ideal, și a fost întotdeauna făcută diferența între slăbiciunile omenești ale funcționarului imperial și simbolul reprezentat de funcția sa, astfel că excesele de orice gen nu au pus nicicând la îndoială viabilitatea modului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la tumultul reprezentărilor ideii de eternitate, la drama intim metafizică, în care se transferă până la urmă vigoarea biologică a poetului. Construit din aspirații proprii, Eminescu ne apare ca un neistovit arhitect de zări cosmice. Dar tumultul și viziunea lui „colosală” sunt de cercetat nu numai pe baza 1 op. cit., p. 109 37 elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]