69,932 matches
-
în alte dispute și conflicte regionale. O serie de analiști și opinia publică (în general) consideră că tema palestiniană reprezintă nucleul tuturor problemelor din Orientul Mijlociu, stabilitatea în regiune având șanse reale să se instaureze odată cu soluționarea definitivă a crizei, în contextul în care ultimele cinci decenii au epuizat din energiile și resursele regiunii. Din perspectiva părților implicate în conflict problemă palestiniană reprezintă în esență lupta dintre cele două popoare (israelian și palestinian) pentru aceeași fâșie de pământ, divergențe dramatice de opinii
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2 decembrie 1992) cu convingere că: "trebuie să fie clar că securitatea este cea mai importantă responsabilitate a fiecărui stat în parte [...] trebuie să ne asumăm responsabilitatea astfel încât să nu mai existe nicio imixtiune în securitatea vreunui stat".577 În contextul Summitului de la Cairo (din mai 1994), care a reunit liderii Ligii Arabe, securitatea palestiniană a fost recunoscută pentru prima dată că fiind prioritară prilej cu care OEP a încheiat un protocol privind securitatea și organizarea unei structuri de securitate națională
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
să asigure securitatea civilă. Principalele nemulțumiri ale arabilor palestinieni, de-a lungul timpului (dar și în prezent), au rezultat în principal din persistentă și nesoluționarea a trei probleme de bază: problemă refugiaților, problema coloniilor israeliene și problema Ierusalimului. În acest context al nemulțumirilor entitatea palestiniană solicită că Israelul să recunoască dreptul refugiaților palestinieni (în baza Rezoluției ONU 194, din 11 decembrie 1948) de a se reîntoarce în teritorii și corelativ dreptul la compensații pentru cei care nu doresc să se întoarcă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dacă acestea vor respecta legitimitatea internațională, rezoluțiile ONU și principiul "pământ contra pace" (land for peace).625 Cu prilejul Conferinței de la Madrid (din 30 octombrie 1991), George Bush (ex-președinte al SUA) sublinia: "compromisurile teritoriale sunt esențiale pentru o pace reală", context în care Mihail Gorbaciov (ex-președinte al URSS) făcea apel la "respectarea drepturilor palestinienilor", apreciind că "este momentul ideal pentru statele arabe de a-si manifestă atitudinea lor de schimbare".626 Analizând declarațiile invariabile ale israelienilor prin care susțineau că nu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Gază. Consider că la data de 17 august 2005 s-a înregistrat un pas important în evoluția procesului de pace marcat de preluarea noii granițe de către Autoritatea Palestiniană, în pofida demonstrațiilor coloniștilor evrei și a procesiunilor de la Zidul Plângerii; în acest context, Ariel Sharon s-a dovedit fidel promisiunii făcute americanilor și, personal, lui Mahmoud Abbas. Parafrazându-l pe Jean-Paul Sartre, se poate conchide că a sosit timpul că ambele părți să inițieze pași care să conducă spre o pace justă și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care prevedea retragerea din Gază și Peninsula Sinai (astfel, datorită presiunilor ONU și a ultimatumului ruso-american, Israelul se va retrage în martie 1957); Rezoluția S/8229642 a Consiliului de Securitate al ONU, din 7 noiembrie 1967, a fost adoptată în contextul creat de Războiul de Șase Zile (din 5 iunie 1967); această rezoluție sublinia necesitatea că forțele armate israeliene să se retragă din Teritoriile Ocupate în vederea instaurării unei păci juste și durabile, care să garanteze dreptul la suveranitate al statelor din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
solidaritatea față de problemele palestinienilor, susținând dreptul acestora la autodeterminare, precum și la întoarcerea în Teritoriile Ocupate; la aceeasi manifestare OEP a fost desemnată drept singură reprezentanta legitimă a poporului palestinian în relațiile cu alte state și organizații internaționale.647 În acest context, la 22 noiembrie 1974 Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 3237 (XXIX)648 prin care OEP era invitată să participe în calitate de observator la toate sesiunile și lucrările Adunării Generale, dar și la alte conferințe și manifestări organizate sub auspiciile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fără a exagera), în forță în Teritoriile Palestiniene Ocupate în primul rând din cauza ciocnirilor violente dintre forțele militare israeliene și palestinieni (în special cele din septembrie 2000), dar și ca urmare a izbucnirii celei de-a doua Intifade Al-Aqsa. Acest context a determinat o reconsiderare a situației din regiune și adoptarea unor noi rezoluții de către Consiliul de Securitate al ONU; astfel, la 7 octombrie 2000, Rezoluția 1322674 condamnă categoric actele de violență din Teritoriile Ocupate (inclusiv Locurile Sfinte și Ierusalimul de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
715 Având în vedere diferența de capacități politico-militare dintre ONU, NATO și UE, în măsura în care se identifică în mod real obiective comune în regiune, fiecare organizație ar trebui să promoveze și dezvolte programe parteneriale astfel încât să devină operaționale și funcționale în contextul conflictual al Orientului Mijlociu. 3.3.3. Uniunea Europeană și strategia de securitate pentru Orientul Mijlociu Conflictele regionale înregistrate în anii 1990, alături de luptă împotriva terorismului internațional, i-au determinat pe liderii europeni să creeze instrumente formale pentru aplicarea atât a măsurilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Acorduri de asociere" și "Planuri de acțiuni" în baza Politicii Europene de Vecinătate; în prezent, Uniunea Europeană examinează posibilitatea de a încheia un acord similar cu Siria. Parteneriatul Euro-mediteranean ("Uniunea pentru Mediterana") reprezintă un forum pentru dialog regional și rămâne singurul context multilateral (în afara ONU) în care toate părțile implicate în conflict au posibilitatea să se întâlnească și să dezbată în vederea soluționării unor probleme de interes general sub auspiciile UE. Având la bază procesul de la Barcelona, Uniunea pentru Mediterana a revigorat relațiile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Capitolul 4 Diplomația Uniunii Europene și criza israeliano-palestiniană 4.1. Evoluția relațiilor diplomatice dezvoltate de Uniunea Europeană cu Israel și Autoritatea Palestiniană În subcapitolul de față voi prezenta un sumar al raporturilor dezvoltate de Uniunea Europeană cu Israel și Autoritatea Palestiniană în contextul în care prin politică de vecinătate s-au stabilit (așa cum am văzut în subcapitolul 3.3.1.2) raporturi în baza Parteneriatului Euro-mediteranean/Procesului Barcelona, lansat în 1995; în 2005 parteneriatul a fost regândit prin prisma Politicii Europene de Vecinătate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reforma economică și administrativă, toate acestea urmărind constituirea viitorului stat palestinian independent și democratic. Pentru UE prioritatea zero o constituie angajarea în depunerea unor eforturi susținute care să se concretizeze la un moment dat în soluționarea și stingerea conflictului israeliano-palestinian, context care ar crea oportunități de stabilizare a întreagii regiuni a Orientului Mijlociu. În acest sens, Planul de Acțiune prevede intensificarea cooperării în vederea promovării/avansării procesului de pace, care presupune punerea în aplicare cât mai repede a Foii de Parcurs (avansată
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o parte din măsurile prevăzute fiind implementate cu succes de către AP cu suportul UE.777 Primul raport privind punerea în aplicare a Planului de Acțiune a fost adoptat în decembrie 2006, al doilea în aprilie 2008, în condițiile în care contextul politic general din Teritoriile Palestiniene a determinat stagnarea implementării acestui plan atât în 2006, cât și în prima jumătate a anului 2007; situația s-a schimbat odată cu reluarea dialogului politic euro-palestinian (în iunie 2007), în mai 2008 desfășurându-se prima
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
implicit a soluției avansate de Cvartet, care vizează existența a două state (un stat israelian și un stat palestinian) suverane, independente și democratice. Pornind de la obiectivul general al politicii europene de vecinătate care urmărește împărțirea beneficiilor UE cu țările vecine, context care va contribui la consolidarea stabilității, securității și bunăstării regionale, această politică își propune totodată să prevină apariția unor decalaje între statele membre UE și vecinii săi, oferindu-le în acest sens posibilitatea de a participa (fără a fi condiționați
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
realizării sale 4.2.1. Scurt istoric al procesului de pace Comunitatea internațională, Orientul Mijlociu și lumea musulmană constituie principalii actori a numeroase inițiative diplomatice desfășurate pe parcursul mai multor decenii și promovate în încercarea de restabilire a unui echilibru politic zonal. Contextul generat de trecerea la multipolarism ca urmare a sfârșitul Războiului Rece și-a lăsat amprenta asupra Orientului Mijlociu, înregistrându-se o ușoară detensionare a zonei, fapt evidențiat în mod evident de succesul Conferinței de la Madrid (30 octombrie 1991). Prin declarația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
violență, acestea împiedicând evoluția pozitivă a procesului de pace și implicit instaurarea păcii în regiunea Orientului Mijlociu. Atacurile teroriste împotriva Israelului nu au nicio justificare, indiferent din partea cui vin (Hamas, Jihadul Islamic sau alte grupări armate palestiniene) și, în acest context, UE recunoaște dreptul Israelului de a-și proteja cetățenii de aceste atacuri, subliniind totodată obligația conducerii israeliene de a-și exercita acest drept exclusiv în baza legislației internaționale, fără a agrava însă situația umanitară și economică a palestinienilor.890 UE
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
politică europeană în domeniu există. Contribuabilul european participa direct prin asistență economică, prin ajutorul dat creării instituțiilor palestiniene și prin susținerea acordată la nivel regional".901 Din concluziile prezentate la finalul reuniunii Consiliului European (din 4 februarie 2011), organizate în contextul situației tensionate din Orientul Mijlociu, reiese că "evoluțiile din regiunea mediteraneană fac chiar și mai stringenta respectarea acordurilor anterioare de pace, precum și realizarea de progrese rapide în procesul de pace în Orientul Mijlociu", Consiliul exprimându-și speranța că reuniunea Cvartetului 902 pentru
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
eforturilor anterioare întreprinse în privința contribuțiilor UE la consolidarea statului palestinian, a aspectelor regionale, a refugiaților, a securității și a statutului Ierusalimului. UE va asigura un pachet fără precedent de sprijin european politic, economic și de securitate pentru ambele parți în contextul unui acord privind statutul final. În eventualitatea unui acord de pace final, Uniunea Europeană va oferi Israelului și viitorului stat al Palestinei un parteneriat privilegiat special care va include un acces sporit la piețele europene, legături culturale și științifice mai strânse
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de Est nu a devenit încă membru al ONU cu drepturi depline, în conformitate cu rezoluția ONU din 1948", în condițiile în care, "în noiembrie 2012, Adunarea Generală a ONU a acordat Palestinei statutul de "stat observator nemembru al ONU"; în acest context, UE apreciază că "obținerea unei păci juste și durabile între israelieni și palestinieni și, într-un context mai larg, între arabi și israelieni, este un obiectiv urmărit de comunitatea internațională și o poziție declarată a UE, reconfirmă "în mod repetat
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în condițiile în care, "în noiembrie 2012, Adunarea Generală a ONU a acordat Palestinei statutul de "stat observator nemembru al ONU"; în acest context, UE apreciază că "obținerea unei păci juste și durabile între israelieni și palestinieni și, într-un context mai larg, între arabi și israelieni, este un obiectiv urmărit de comunitatea internațională și o poziție declarată a UE, reconfirmă "în mod repetat sprijinul pentru o soluție implicând existența a două state, statul Israel și un stat palestinian independent, democratic
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Gamal Abd-al Nasser, în criză Suezului din 1957), presedintele Richard Nixon (a fost alături de regele Hussein al Iordaniei, în 1970, iar în 1973, a sprijinit 919 armata a 3-a egipteană, a lui Anwar al Sadat), presedintele Ronald Reagan (în contextul Războiului din Liban, în 1982, a sprijinit retragerea OLP din Beirut), presedintele George H. W. Bush (s-a implicat în războiul din Golf,920 în 1991, salvând Kuweitul de agresiunea irakiană).921 Toți acești președinți au găsit modalități de a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de a negocia neîntrerupt cu președintele Siriei, Hafez al-Assad (timp de 9 ore și jumătate).926 Din examinarea 927 doctrinelor promovate de diferitele administrații americane, în privința problematicii Orientului Mijlociu, rezultă o oarecare liniaritate dacă avem în vedere diversitatea și specificitatea contextelor istorice în care acestea au fost elaborate. Aș putea spune că există o consecventă (cu unele excepții) sau chiar conservatorism în legătură cu principiile care au stat la baza diferitelor doctrine 928 consacrate soluționării conflictului din Orientul Mijlociu. Toate doctrinele au în comun
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
punctul prioritar pe agenda strategiei americane. Democratizarea și dezvoltarea economică a acestei regiuni a devenit din acel moment pentru americani (dar și pentru europeni) un mijloc (incert ce-i drept) de a eradica terorismul de tip Al Qaeda. În acest context, conceptul de "transformare"943 în Orientul Mijlociu a figurat printre obiectivele americane declarate ale războiului împotriva Irakului (alături de înlăturarea lui Saddam Hussein și a armatelor sale de distrugere în masă, precum și scoaterea trupelor americane din Arabia Saudita), fundamentate pe interpretarea istorică oferită
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
economică, educația și respectarea libertăților fundamentale. Pornind de la aceste considerente, prin încercarea de democratizare a Irakului, SUA au sperat că prin acesta tranziție către democrație vor fi încurajate să preia modelul și celelalte state din regiunea Orientului Mijlociu. În acest context, la 6 noiembrie 2003, presedintele G. W. Bush a discutat în fața Congresului despre necesitatea de a pune capăt perioadei "celor 60 de ani în care națiunile occidentale au găsit scuze și pretexte pentru a tolera lipsa de libertate din Orientul Mijlociu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
israeliene au criticat cererile președintelui Obama, în special cea cu privire la încetarea colonizării în Cisiordania; "cu privire la extinderea normală a coloniilor, trebuie spus americanilor să nu întreacă limitele", a declarat ministrul științelor, Daniel Herschkowitz, membru al Partidului Casă Evreiască.965 În același context, Înaltul Reprezentant al UE (la acea dată) pentru politica externă și de securitate comună, Javier Solana, aprecia că mesajul transmis prin discursul rostit de președintele american, Barack Obama, la Cairo, va deschide o nouă pagină în relațiile cu lumea arabo-musulmană
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]