66,723 matches
-
mișcări opuse ce au propus direcții diferite pentru islamul. În primul rând, Hafiz Ali și un grup de conducători religioși ai comunității islamice promovau întoarcerea la religia adevărată, “religia care prevala când civilizația musulmană iși atinsese culmea, cu surse de cunoaștere faimoase, notabile fiind madrasăt din Bagdad și Andaluzia.” Scopul lor era să demonstreze ca această religie nu excludea progresul. Mai mult decât atât, în opinia lor, revenirea la un Islam adevărat este cea care ar favoriza progresul și constituirea unei
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
sau Dasha-(Cele 10 Mahavidya) este un grup a zece aspecte ale Mamei Divine sau Devi în Hinduism. Cele 10 Mahavidya sau Zeițe ale Cunoașterii, sunt forme și manifestări ale “Divinei Shakti Primordiale în forma acestui Univers diversificat, construit pe mai multe planuri” și reprezintă un spectru al divinității feminine, de la aspectul teribil până la cel blând și plin de iubire. Apariția și dezvoltarea "Mahavidiasurilor" reprezintă
Mahavidya () [Corola-website/Science/328574_a_329903]
-
Purana , în special în ultimele nouă capitole al celui de al șaptelea "skandha", cunoscute ca "Devi Gita", text de referință în Shaktism. Numele Mahavidya vine din alăturarea a două cuvinte sanscrite : "maha" - mare, măreț și "vidya" care înseamnă revelare, manifestare, cunoaștere sau înțelepciune. "Dasha" în sanscrită este numărul 10, iar "shakti" putere sau energie. Credincioșii shakta consideră că “ unicul Adevăr este perceput sub forma a zece fațete diferite, Mama Divină este adorată și abordată prin prisma a 10 personalități cosmice divine
Mahavidya () [Corola-website/Science/328574_a_329903]
-
a avut o colaborare prodigioasă cu diferite publicații laice și bisericești, cum ar fi: “Glasul Bisericii”, “Biserica Ortodoxă Română”, “Mitropolia Olteniei”, “Raza”, “Vatra”, “Magazin istoric”, “Literatura și arta” etc. A abordat diverse probleme bisericești și literare, aducând prețioase contribuții la cunoașterea vieții și activității multor personalități din Basarabia, cum ar fi Mitropolitul Gurie Grosu, Episcopul Dionisie, poetul Alexe Mateevici, pictorul și muzicianul Mihail Berezovschi, etc. S-a mutat la Domnul în data de 28 decembrie 1995, în vârstă de 81 de
Gheorghe Cunescu () [Corola-website/Science/328587_a_329916]
-
pe data de 25 Mai 1832 pentru a începe muncă la Capelă Bethesda. Împreună cu Henry Craik, a continuat să predice acolo până la mortea să, fiind devotat în acelaș timp și celorlalte lucrări evangheliste sau caritabile. În 1834 a fondat Instituția Cunoașterii Scripturii de Acasă sau din Străinătate, cu țintă spre școli Creștine și misionare; distribuind Biblii și tractate creștine și oferind școli de zi, școli duminicale și școli pentru adulți toate având fundament Biblic. La sfârșitul lunii Februarie, în 1834, se
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
chiar foarte bine”", îi mărturisește cu seninătate lui Darie). Spre deosebire de Diplomatul învechit în rele, tânărul Darie simbolizează omul cu un caracter moral pur, dominat de dorința intensă de a cunoaște și deschis către noi experiențe formative. Principalul său mijloc de cunoaștere este evadarea în lumea visului, care constituie și un mod de a refuza lumea imperfectă în care trăiește. El este nevoit să lupte pentru supraviețuire nu doar cu elementele potrivnice ale Naturii, ci și cu elementele ascunse ale Răului înrădăcinate
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
-lea, a fost și el influențat de opera lui Yves Congar, începând din 1946. Yves Congar arăta aceeași pasiune pentru Biserică și pentru lumea contemporană. El a marcat, în mod profund, teologia secolului al XX-lea. Sprijinindu-se pe o cunoaștere profundă a istoriei și o frecventare asiduă a izvoarelor, îndeosebi din Sfânta Scriptură și patristice, el a contribuit la pregătirea teologică a marilor texte ale Conciliului Vatican II despre Revelația lui Dumnezeu în istorie, Biserică, ecumenism, promovarea laicatului și ministere
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]
-
Deși înțelesurile conceptului sunt numeroase, toate sunt propovăduite ca având drept obiectiv dobândirea Vieții de Apoi. Fiecare sentiment trebuie să fie plămădit din inimă și să dea naștere la rându-i unei bunăvoințe din care să emane lumina, rezultat al cunoașterii celuilalt. Astfel paradigmele cu privire la acest concept diferă, de remarcat fiind aspectul elin al triplicității acestui sentiment: eros-latura fizică, agape- latura divină și filia-latura filială. În lucrarea Studii despre iubire, José Ortega y Gasset realizează o scurtă prezentare a ceea ce s-
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
afectivității, ci pe acela al contemplării și al vieții spirituale. Inima reflectă spiritul, căci în psihologia musulmană inima sugerează gândurile cele mai ascunse, cele mai secrete, cele mai autentice, baza însăși a naturii intelectuale a omului”. Totul concură către o cunoaștere de sine, determinată de o osmoză între suflet ("pshyché") și spirit ("anima"). Coranul evocă întâmplări legate de iubire la două nivele. Primul nivel analizează atașamentul credinciosului față de mesajul divin și consecințele implicate de acesta. Al doilea nivel este mai concret
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
Wa în kunta ta'lamu anna hadha-lamra shar-run li fi dini wa ma'ashi wa'aqibati amri (or fi'ajili amri wa ajilihi) Fasrifhu anni was-rifni anhu. Waqdir li al-khaira haithu kana Thumma ardini bihi." (O, Dumnezeule! Cer îndrumare de la Cunoașterea și Ghidarea Ta precum și binecuvântările Tale. Tu ești capabil și eu nu sunt. Tu știi și eu nu știu, Tu cunoști nevăzutul. O, Dumnezeule! Dacă Tu ști că acest loc de muncă este bun pentru religia mea și de subzistență
Tahajjud () [Corola-website/Science/329366_a_330695]
-
lui Tabari (838-923) citează "aussadj"-ul, un copac ciudat a cărui particularitate e aceea de a fi fost primul ce a crescut pe suprafața Terrei. Arborele simbolizează rând pe rând capacitatea de gândire și capacitatea intelectuală, trunchiul fiind sursă de cunoaștere , ramurile echivalând calităților, aptitudinilor, iar fructele constituind concluziile. Calul este un animal solar ("Equus caballus"), fiind strămoșul calului actual și un animal căruia musulmanii în general și arabii în special, îi acordă un respect nemăsurat. Stima aceasta față de cea mai
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
guvernului postcolonial de a impune programe de modernizare au părut să aibă câteodată efectul de a zdruncina liniștea de altă dată pe care oamenii din zonele rurale ale Sudanului o aveau. Romanul lui Salih este o călătorie de la ignoranță la cunoaștere, de la inocență la experiență, însă rezultatele sunt dezastroase, atât pentru protagonist, Mustafa Said, cât și pentru întreaga comunitate. Singura raza de speranță apare când naratorul ajunge la țărm, și reușește să își dea seama cine este cu adevărat, ce dorește
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
Martínez Bravo (n. în Madrid, cca. 1670-1738) a fost compozitor, organist, capelmaistru, teoretician și editor muzical spaniol. Este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Barocului spaniol, opera sa ilustrând o cunoaștere profundă atât a polifoniei, cât și a noului stil italian. Fiu al lui Jerónimo de Torres și al Antoniei Martínez Bravo, s-a născut în Madrid în jurul anului 1670, iar în 1680, conform arhivei Palatului, este înscris la Real Colegio
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]
-
cerebrale din timpul viselor și la studierea efectelor medicamentelor și neurotransmițătorilor asupra somnului și a viselor. Deși există păreri contradictorii asupra scopului și originii viselor, studierea viselor ca o funcție a activității cerebrale ar putea aduce beneficii importante. Spre exemplu, cunoașterea adunată în acest domeniu ar putea ajuta în tratamentul diverselor tipuri de boli mentale. Visele apar în principal în timpul somnului REM și scănările cerebrale au arătat o activitate pronunțată a sistemului limbic și a amygdala în această perioadă. Cercetările curente
Onirologie () [Corola-website/Science/329378_a_330707]
-
despre Piaști. A cercetat originea numelor precum și procesul de formare a prenumelor și numelor de localități, a clarificat etimologia cuvântului „Polska“. A descris multe dintre instrumentele muzicale populare necunoscute precum si construcția sătească a cabanei poloneze. A propus originalitatea modurilor de cunoaștere a simbolului "nut" (Project of a New Way of Writing Musical Notes, 1876.) A colaborat lunar cu revista „Wisła“ din punct de vedere geografico-etnografic (1897-1899), împreună cu A.A Kryński a compus „Lucrări filologice“ (1884). A menținut legături științifice apropiate cu
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
numai ca pe o modalitate de a produce satisfacție persoanei consiliate sau de a-i ușura suferința prin găsirea unei soluții viabile la problema care o frământă, ci și de a oferi o oportunitate acesteia de a-și lărgi orizontul cunoașterii prin confruntarea cu idei și credințe cât mai diferite de ale sale. În lumina acestor afirmații s-ar putea spune că unul dintre obiectivele principale ale consilierii filosofice nu ar fi putea fi decât căutarea și dobândirea înțelepciunii. Alte obiective
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
Învățarea experiențială este procesul prin care cunoașterea este creată din experiența directă, adică "a învăța din experiență". Experiența poate avea la bază un scenariu sau poate fi arbitrară. Aristotel a spus odata " Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le învățăm făcându-le
Învățare experiențială () [Corola-website/Science/329435_a_330764]
-
Denumirea generica probleme de tip Gettier se referă la orice experiment mental din epistemologia contemporană care demonstrează că definiția clasică a cunoașterii că opinie adevărată și întemeiata nu oferă condițiile necesare și suficiente pentru că un subiect S să cunoască o propoziție oarecare p. Sintagma propriu-zisă „problema lui Gettier” desemnează exemplele aduse de Edmund L. Gettier în lucrarea „Is Justified True Belief Knowledge
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
Edmund L. Gettier în lucrarea „Is Justified True Belief Knowledge?” publicată în 1963. În această lucrare filosoful american propune două scenarii în care cele trei criterii (opinia, adevărul și întemeierea) sunt respectate, dar în care nu putem vorbi propriu-zis de cunoaștere. Problema lui Gettier mai este numită și "problema celei de-a patra condiții", deoarece conduce la întrebarea " Există vreo a patra condiție convenabilă ce poate fi adăugată la cele trei expuse în definiția tradițională a cunoașterii?" Definiția clasică a cunoașterii
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
putem vorbi propriu-zis de cunoaștere. Problema lui Gettier mai este numită și "problema celei de-a patra condiții", deoarece conduce la întrebarea " Există vreo a patra condiție convenabilă ce poate fi adăugată la cele trei expuse în definiția tradițională a cunoașterii?" Definiția clasică a cunoașterii că „opinie adevărată, însoțită de justificare” a fost formulată și discutată pentru prima dată în dialogul platonician „Theaitetos” și a fost ulterior reluată și dezvoltată de filosofii care au inaugurat filosofia analitică a cunoașterii din secolul
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
cunoaștere. Problema lui Gettier mai este numită și "problema celei de-a patra condiții", deoarece conduce la întrebarea " Există vreo a patra condiție convenabilă ce poate fi adăugată la cele trei expuse în definiția tradițională a cunoașterii?" Definiția clasică a cunoașterii că „opinie adevărată, însoțită de justificare” a fost formulată și discutată pentru prima dată în dialogul platonician „Theaitetos” și a fost ulterior reluată și dezvoltată de filosofii care au inaugurat filosofia analitică a cunoașterii din secolul al XX-lea. Definiția
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
tradițională a cunoașterii?" Definiția clasică a cunoașterii că „opinie adevărată, însoțită de justificare” a fost formulată și discutată pentru prima dată în dialogul platonician „Theaitetos” și a fost ulterior reluată și dezvoltată de filosofii care au inaugurat filosofia analitică a cunoașterii din secolul al XX-lea. Definiția tradițională a cunoașterii poate fi formulată astfel: 1. p este adevărata 2. S crede că p este adevărata 3. S este întemeiat să creadă că p este adevărata Gettier folosește două contraexemple la analiza
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
adevărată, însoțită de justificare” a fost formulată și discutată pentru prima dată în dialogul platonician „Theaitetos” și a fost ulterior reluată și dezvoltată de filosofii care au inaugurat filosofia analitică a cunoașterii din secolul al XX-lea. Definiția tradițională a cunoașterii poate fi formulată astfel: 1. p este adevărata 2. S crede că p este adevărata 3. S este întemeiat să creadă că p este adevărata Gettier folosește două contraexemple la analiza clasică a cunoașterii, adică opinii adevărate și întemeiate (satisfac
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
al XX-lea. Definiția tradițională a cunoașterii poate fi formulată astfel: 1. p este adevărata 2. S crede că p este adevărata 3. S este întemeiat să creadă că p este adevărata Gettier folosește două contraexemple la analiza clasică a cunoașterii, adică opinii adevărate și întemeiate (satisfac cele trei condiții stipulate în definiția tradițională) dar pe care nu vom fi dispuși să le acceptăm. Astfel, e posibil să acceptăm cu temeiuri o judecată care e de fapt falsă, si sa deducem
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
adevărată (în mod întâmplător); aceasta judecată va fi și adevărată și întemeiata; cu toate acestea ea nu va fi în acord cu intuiția noastră spontană cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă o opinie pentru a fi recunoscută drept cunoaștere. În acest mod se contesta că adevărul și întemeierea sunt condiții suficiente pentru că o opinie să reprezinte cunoaștere; ele sunt doar condiții necesare ale cunoașterii. Să presupunem că Smith și Jones concurează pentru o anumită slujba. și să mai presupunem
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]