66,509 matches
-
iar în Valea Timocului, unde sunt de zece ori mai mulți, s-au opus și la construcția unui singur lăcaș de cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor din Voivodina si Timoc. Dar nimic nu-i poate împiedica pe românii timoceni să-și mențină credința strămoșească și să facă eforturi, alături de preoți, pentru păstrarea tradițiilor românești. În ultimii zece ani, românii de aici au început construcția de biserici noi, împotriva tuturor opozițiilor și presiunilor la care au fost supuși. Pe
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor din Voivodina si Timoc. Dar nimic nu-i poate împiedica pe românii timoceni să-și mențină credința strămoșească și să facă eforturi, alături de preoți, pentru păstrarea tradițiilor românești. În ultimii zece ani, românii de aici au început construcția de biserici noi, împotriva tuturor opozițiilor și presiunilor la care au fost supuși. Pe această linie a menținerii spiritualității se înscrie și sfințirea bisericii ortodoxe românești din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”, aflată sub jurisdicția
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
fost supuși. Pe această linie a menținerii spiritualității se înscrie și sfințirea bisericii ortodoxe românești din Timoc „Sf. Mucenic Ioan Valahul”, aflată sub jurisdicția Protopopiatului ,,Dacia Ripensis”, în fruntea căruia se află preotul Boian Alexandrovici, care arată că „pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificație: una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-un oraș din Serbia de nord-est un sfânt lăcaș”. Acest așezământ de cult din Negotin urmează celor din Malainița, Isakova
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
zidite de credincioși în condiții grele, dat fiind faptul că autoritățile publice locale și cele ecleziastice sârbe se împotrivesc oficierii, în Timoc, Morava, Homolie și sudului Dunării, a slujbelor în limba română. Prezența la sfințirea bisericii a câtorva sute de români, din țara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniți. În numele spiritualității românești activează unul dintre preoții cei mai respectați de către românii din Valea
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
și sudului Dunării, a slujbelor în limba română. Prezența la sfințirea bisericii a câtorva sute de români, din țara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniți. În numele spiritualității românești activează unul dintre preoții cei mai respectați de către românii din Valea Timocului, adevărat exemplu de luptă pentru enoriașii săi, este Boian Alexandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis” și vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
sute de români, din țara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniți. În numele spiritualității românești activează unul dintre preoții cei mai respectați de către românii din Valea Timocului, adevărat exemplu de luptă pentru enoriașii săi, este Boian Alexandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis” și vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești și al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Nu ne dau voie să ținem de biserica neamului nostru - Biserica Ortodoxă Română - nu ne dau voie să construim bisericile noastre, iar pe cele vechi ni le-au confiscat și ocupat, fac presiuni zilnice și creează o atmosferă în care românii să se simtă străini la casa lor și să nu îndrăznească să își ceară drepturile. Legile nu se aplică, iar comportamentul autorităților locale față de noi este unul catastrofal”. Comunitatea românească din Timoc, ca și bisericile românești, întâmpină numeroase greutăți în
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Unul dintre drepturile fundamentale ale românilor din Șerbia, obstrucționat ani la rând, este cel la educație în limba maternă. În ciuda acordurilor pe care le-a semnat, a presiunilor din partea României și a necesității respectării angajamentelor de candidată la UE, țara vecină face pași lenți și rări
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar, de care sârbii din România se bucură pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității românești. Cu toate acestea, a fost respinsă cererea de deschidere a claselor cu predare în limba română în școlile din Timoc, la Brestovac-Bor, Slatina-Bor și Ranovac. Urmare a atitudinii negative a
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
școlar 2009-2010, nu s-a putut realiza deschiderea cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe, care ar fi trebuit să analizeze și să rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc). Cu toate acestea, nu s-a permis deschiderea cursurilor de limbă română, fapt reclamat de asociațiile românilor timoceni. În urmă presiunilor Uniunii Europene, în 2013, Cancelaria Primului Ministru al Șerbiei a emis o adresă prin care anunța procedura de introducere a orelor de limbă română în Șerbia de răsărit. Ce a urmat? În județele Bor și Zajecear
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
prin modificare legislativă, a celor care cunoșteau limba română din familie și care puteau s-o predea etc. Mai mult, a fost încurajată crearea unei limbi „vlahe” separate de limbă română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferențele clare între români și „vlahi” pe care le promovează politică oficială sârbă, atrage atenția Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României. Mărturia Dianei Šolkotović, profesoara din localitatea Kladovo, este relevanță pentru distanță dintre declarații și realitate: „Credeam că înscrierile la Limba română
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Pentru românii din Șerbia, cetățenia patriei-mamă este o metodă de stopare a procesului de asimilare și deznaționalizare. Stă mărturie faptul că la scurt timp după publicarea, în finalul anului 2015, în Monitorul Oficial al României a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
au început să apară efectele. Dat fiind faptul că legea prevede că se poate acorda cetățenia română „la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”, românii din Șerbia au început să-și adune actele necesare și chiar apelează la notări din România în demersul de a obține cetățenia română. În Drobeta Turnu Severin, de exemplu, cabinetele notariale au fost asaltate de cei care vor să iși
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
ajuta pe cetățenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată ca „a fost o dorință mare că legea să fie modificată în așa fel încât și noi, românii din Șerbia, să putem câștiga dublă cetățenie. Oamenii vin și ne întreabă cum să procedeze. Noi nu putem să spunem nimănui că nu are voie să aplice pentru cetățenia română, dacă el este român și se simte român. Întrebările oamenilor
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
să le depună și dacă putem noi, reprezentanții mediului asociativ românesc, să le explicăm ce trebuie să facă și cum pentru a depune actele de dobândire a cetățeniei române”. La nivelul oamenilor de rând, satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
ce trebuie să facă și cum pentru a depune actele de dobândire a cetățeniei române”. La nivelul oamenilor de rând, satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi reuși să dobândesc cetățenia română, pentru că eu vorbesc bine
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
cetățenia română, pentru că eu vorbesc bine românește și respect tradițiile și cultura română”. „Cetățenia română este o necesitate și o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici, Asociația „Dacia Aureliană”. Academia Română, în sprijinul eforturilor identitare Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române Cel mai înalt for științific și cultural al României, prin Președintele instituției, acad. Ionel Valentin Vlad, consideră necesare poziționări fundamentate științific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
așa-zisei „limbi vlahe”, în condițiile în care apartenența acestor comunități la romanitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice și etnologice. În contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
ideologiile, războaiele, discordiile... Istoria nu i-a înfrânt. Sunt creștini ortodocși, vorbesc o limbă română veche, își păstrează tradițiile - la nuntă, înmormântare, botez - cântecele, unele splendide. Academia Română poate face mult pentru păstrarea identității lor”. Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române.
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]