67,138 matches
-
drept Judecător” (litt. „Judecător de dreptate”) (t.n.). Alte texte îl prezintă pe Dumnezeu la teofania finală, când se va arăta ca Judecător: Wa-y-yagg:ó š"mayim ți:eqÄ k ’Elohm ŠopQ” hó’ (Ps 50/49,6): „Să vestească cerurile dreptatea lui, căci Dumnezeu e Judecător.” (t.n.) ’Elohm ŠopQ” zeh yQšepl we-zeh y"rm (Ps 75,8): „Dumnezeu este Judecătorul; pe unul îl smerește și pe altul îl înaltă.” (BS) Acest nume nu pune probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în citate din Septuaginta și în expresii de tipul „mâna Domnului” (Lc 1,66), ori cu sensul de ’A:Än, „Stăpân”243: ...exomologo¤maí soi, pátQr, kýrie to¤ ourano¤ kaì tQÎs gQÎs... (Mt 11,25b): „...Te preamăresc Tata, Stăpâne al cerului și al pământului”... (t.n.) Dar, în majoritatea cazurilor, acest nume, în sens de YHWH, îi este dat lui Isus, în special după înviere, ca o expresie a credinței în dumnezeirea lui244. Interdicția de vocabular din iudaismul post-exilic cu privire la numele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
după înviere, ca o expresie a credinței în dumnezeirea lui244. Interdicția de vocabular din iudaismul post-exilic cu privire la numele YHWH a dus la înlocuirea lui nu numai cu ’A:Än"y/ Kýrios, dar și cu metonimii precum „numele”, „slavă”, „puterea”, „mărirea”, „cerul”, sau epitete de tipul „Cel binecuvântat”, si aceasta obișnuință transpare uneori și în Noul Testament 245, desi ocurentele sunt puține: 3.2.1.1.4. hQ (megaloprepgs) dóxa: „(cea prea cuvioasa) mărire” (SC); „mărirea (cea mult putearnică)” (Blaj); „(înălțimea) slavei”(BVA
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pare cea mai adecvată dacă vrem să păstrăm pentru „slavă” conotațiile lui k">Ä: - de transcendență și totdată de prezență 247. 3.2.1.1.7. ouranós, la plural, înlocuiește numele lui Dumnezeu numai în expresia basileía tÄÎn ouranÄÎn, „împărăția cerurilor”, prezența doar în Evanghelia după Matei, ai cărei destinatari erau evreii. În celelalte două evanghelii sinoptice, Marcu și Luca, o întâlnim sub forma basileía to¤ theo¤, „împărăția lui Dumnezeu”. 3.2.1.1.8. ho eulogQtós: „Cel blagoslovit” (SC); „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Noului Testament cu privire la Dumnezeu, fiind comparabil ca importanță și procent de ocurenta cu YHWH/ ’A:Än"y în Vechiul Testament. Așa i se adresează sau vorbește despre el Isus în evanghelii: Páter, kýrie to¤ ourano¤ kaì tQÎs gQÎs..., „Tata, Domn al cerului și al pământului” (Mt 11, 25); ho pater mou, „Tatăl meu”; însă, cel mai adesea, pur și simplu ho pater; ucenicii sunt îndemnați să i se adreseze și ei cu Páter hQmÄÎn, „Tatăl nostru”. Cand, în Evanghelia după Ioan, Isus își
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
transcendență, dar prezenta și apropiată, vrednica de încredere, care a creat toate și care este modelul suprem: șho pater,ț ex ho¤ pasă patrià en ouranožs kaì epì gQÎs onomázetai, „sTatal,ț de la care își ia numele orice paternitate în cer și pe pamant” (Ef 3,15). La acestea se mai adaugă implicarea Tatălui în mântuirea omului, dându-l pe însuși Fiul său unul-născut (cf. e.g. Rom 8,32; Gal 1,15-16). Nume descriptive și nume metaforice Acestea au semnificații ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
t.n.) - en tÄÎi zÄÎnti eis toùs aiÄÎnas tÄÎn aiÀnÄn, hòs éktisen tòn ouranòn kaì tà en autÄÎi kaì tgn gQÎn kaì tà en autQÎi... (10,6): „să juratț pe Cel care e viu în vecii vecilor, care a făcut cerul și cele din el și pământul și cele din el și marea și cele din ea...” (t.n.) Aceste înșiruiri de titluri ale lui Dumnezeu conferă textului o mare solemnitate. Prezenta Dumnezeului viu și veșnic se impune cu tărie. În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
n hymežs téleioi hÄs ho patgr hymÄÎn ho ouránios téleiós estin: „Fiți așadar desăvârșiți precum Tatăl vostru ceresc este desăvârșit” (5,48). La v. 7,21, Isus vorbește despre ho pater mou en tožs ouranožs, „Tatăl meu care este în ceruri”. 3.2.1.5.2. ho hágios: „Cel Sfânt” (toate traducerile românești); „Sanctus” (Vg); „le Saint” (BJ); „the Holy One” (RSV). În 1In 2,20, kaì hymežs chrísma échete apò to¤ hagíou, „iar voi aveți o ungere, primită de la Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sfârșitul timpurilor, spre a judeca lumea 269. Acesta este substitutul numelui inefabil, al acelui „nume mai presus de orice nume” pe care Dumnezeu i l-a dăruit lui Isus, ca „în numele lui tot genunchiul să se plece: al celor din cer, al celor de pe pământ și al celor dedesubt și toată limba să dea mărturie că Isus Hristos este Domn (hóti kýrios IQso¤s Christós...)” (Fil 2, 9-10). Kýrios referit la Hristos apare fie singur, ca în exemplele de mai sus, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
căci pentru Nume au pornit la drum, fără să ia nimic de la neamuri.” (t.n.) - ...oudè gàr ónomá estin héteron hypò tòn ouranòn tò dedoménon en anthrÀpois en hÄÎi dež sÄthQÎnai hQmăs (Fp 4,12): „...căci nu este dat sub cer alt Nume între oameni în care trebuie să fim mântuiți.” (t.n.) În celelalte locuri, tò ónoma e însoțit de pronume posesiv sau de alt nume hristic: - ésesthe misoúmenoi hypò pántÄn dià tò ónomá mou (Mt 10,22; Mc 13
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
despre sine: ...ap’ árti ópsesthe tòn hyiòn to¤ anthrÀpou kathemenon ek dexiÄÎn tQÎs dynámeÄs kaì erchómenon epì tÄÎn nephelÄÎn to¤ ourano¤ (Mt 26,64): „...de acum îl veți vedea pe Fiul omului șezând de-a dreapta Puterii și venind pe norii cerului.” (t.n.) Credință Bisericii primare îi atribuie lui Isus titlul de christós inițial din motive apologetice, pentru a le arăta adepților iudaismului că Mesia cel așteptat de ei, adevăratul fiu al lui David, a venit în persoana lui. Petru explică
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trimitea la personajul misterios din Daniel 7, pus acolo în opoziție cu „fiarele” ce ies din mare și reprezintă imperiile care aveau să se prăbușească spre a face loc Împărăției lui Dumnezeu. În acea vedenie apocaliptica, cel „venit cu norii cerului”, cu înfățișare de om - „că un fiu de om” - se apropie de tronul lui Dumnezeu și primește stăpânire universală și veșnică (7,13-14). Ajuns în fața judecății Sinedriului, Isus confirmă această identificare când declară: „De acum îl veți vedea pe Fiul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se apropie de tronul lui Dumnezeu și primește stăpânire universală și veșnică (7,13-14). Ajuns în fața judecății Sinedriului, Isus confirmă această identificare când declară: „De acum îl veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Puterii și venind cu norii cerului.” (Mt 26,59; Mc 14,62; cf. Lc 22,69) Credință într-un Mântuitor ceresc, de origine nepământeana, este exprimată în unele apocalipse iudaice de dupa Daniel, cum ar fi Parabolele lui Enoh, sau IV Esdra 275. Creștinii l-au recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe Fiul decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl nu-L cunoaște nimeni decât numai Fiul și cel căruia va vrea Fiul să-i descopere” (Mt 11,27 - tr. BVA); - fiul din parabolă lucrătorilor ucigași (Mt 21,33-39); - glasul din ceruri l-a proclamat, după ce a fost botezat de Ioan în Iordan: ho hyiós mou ho agapQtós...277 (Mt 3,17; Mc 1,11; Lc 3,22) „Fiul Meu cel iubit...”. De aceea își permite să-l invoce pe Dumnezeu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din Evanghelia după Ioan: egÀ eimi ho ártos tQÎs zÄQÎs (În 6,35.48), întărită de versetul 6,61: egÀ eimi ho ártos ho zÄÎn ho ek to¤ ourano¤ katabás: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer” (6,51). Pâinea avea, pentru ascultătorii lui Isus, si semnificația de hrană în general. Isus se oferă că hrană spre viața veșnică. Expresia nu pune probleme de traducere în limbile acelor popoare care o cunosc că aliment de bază. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
încât ajunge să fie personificat. El este trimis pe pamant să împlinească lucrarea lui Dumnezeu (Ps 147,15/4; 108/107,20; Înț 18,14-15). Este celebră descrierea acțiunii lui din Is 55,10-11: „După cum coboară ploaia și zăpada din ceruri și înapoi nu se întorc până ce nu udă pământul și-l fac să odrăslească și să rodească pentru a da sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa e și cuvântul ce iese din gură mea: nu se întoarce la mine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în respectivele contexte „autentic”, sau „real” în raport cu o prefigurare: tò phÄÎs tò alQthinón, „lumină cea adevărată” (1,9), în raport cu înainte-mergătorul Ioan, cel trimis doar „să dea mărturie despre lumină”; tò ártos ek to¤ ourano¤ tò alQthinón, „pâinea cea adevărată din cer” (6,32), în raport cu mâna primită de evrei în pustiu; hQ ámpelos hQ alQthine, „vită cea adevărată” (15,1) - Hristos că persoana corporativa, în raport cu poporul ales descris adesea în Vechiul Testament că o vie plantata și îngrijita de Dumnezeu 298. Semnificație de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
noi amin lui Dumnezeu, spre slavă să.” (t.n.) Semnificații de bază: vrednic de crezare, fidel. 3.2.2.12.3. pistós: „Credincios” (toate traducerile românești); „fidelis” (Vg); „Fidèle” (BJ); „Faithful” (RSV). În vedenia din Apocalips 19,11 vizionarul vede cerul deschis, apoi „un cal alb și Cel ce ședea pe el Se numește Credincios și Adevărat (pistòs kaì alQthinós).” (BVA) Ca si Dumnezeu-Tatăl, Hristos este fidel în sensul că îi sprijină pe ai săi în necazuri: pistòs dé estin ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care o aduce el nu mai este biruința asupra vicisitudinilor istoriei, izbăvire de dușmani sau ajutor în vremuri de restriște, ca aceea de care aveau parte israeliții în Vechiul Testament, ci este o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe Domnul Isus Hristos, care va preschimba trupul smereniei noastre făcându-l asemenea cu trupul măririi sale...” (Fil 3,20-21). „Mântuitorul nostru Hristos Isus... a nimicit moartea și a adus la lumină viață și nemurirea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
are acum putere dumnezeiasca, este pe tron alături de Dumnezeu (22,1.3) și primește închinarea întregii curți cerești (5,8.13), fiind aclamat că mântuitor (7,10). În final, el este templu și făclie în mijlocul Noului Ierusalim, cetatea coborâta din cer. Semnificații de bază: Cel care ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3.2.2.13.4. hilasmós, hilasterion: „iertare”, „curățitoriu” (SC); „curățire” (Blaj); „jertfă de ispășire”, „curățire” (BVA); „jertfă de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ț eis tòn aiÄÎna („Mare Preot în veac” - 6,20), aparábaton échei tgn hierosýnQn („are preoția nestrămutata” - 7,24). - Este desăvârșit: „De un astfel de Mare Preot (archiereús) aveam nevoie: sfânt, nevinovat, neprihănit, osebit de cei păcătoși și înălțat deasupra cerurilor, care nu are nevoie, că marii preoți, să aducă în fiecare zi jertfe, mai întâi pentru păcatele proprii și apoi pentru ale poporului, întrucât a făcut această o dată pentru totdeauna, aducându-se jertfă pe sine însuși.” (7,26-27 - t.n.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aducă în fiecare zi jertfe, mai întâi pentru păcatele proprii și apoi pentru ale poporului, întrucât a făcut această o dată pentru totdeauna, aducându-se jertfă pe sine însuși.” (7,26-27 - t.n.) - Acum el sade „de-a dreapta tronului măririi în ceruri, Slujitor al Sanctuarului și al Cortului celui adevărat” (8,2 - t.n.). Că „Mare Preot al bunurilor viitoare (archiereùs tÄÎn genoménÄn agathÄÎn - 9,11)”, el „a intrat o dată pentru totdeauna în Sfântă Sfintelor s...ț cu propriul său sânge, dobândindu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Isus: „Dar voi să nu vă numiți «rabbi», căci unul este Învățătorul vostru (hežs gár estin hymÄÎn ho didáskalos), iar voi toți sunteți frați. Nici tata să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci unul este Tatăl vostru: Cel din ceruri (hežs gár estin hymÄÎn ho patgr ho ouránios).” 3.2.2.15.2. tò phÄÎs: „Lumină” (toate traducerile românești); „Lux” (Vg); „La Lumière” (BJ); „the Light” (RSV). Simbolul universal al luminii îi este aplicat în mod firesc lui Hristos, care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
desăvârșirea morală. Yoše> hakkeru>m (3.1.6.7.), denotând divinitatea prezenta în mod tainic pe chivotul legământului, în Sfântă Sfintelor, este perceput că denotând mai ales transcendență: se știe că heruvimii sunt îngeri și că locul lor este în cer (creștinilor le poate sugera imaginea tronului lui Dumnezeu din Apocalips, înconjurat de îngeri). La BÄrQ’ (3.1.10.1.), „Creator”, se pierde conotația „din nimic”, neexistând în românește un verb echivalent care să aibă ca subiect exclusiv pe Dumnezeu. La
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de la noi a consacrat soluția „Cel Preaînalt”. Este soluția adoptată peste tot de traducerea ASM a Coranului și de celelalte traduceri românești pentru al-Muta‘"l. Aceeași idee este redata metaforic în Biblie de expresiile ’Pl haššamayim (Gen 24,7), „Dumnezeul cerului”, ho basileùs to¤ ourano¤, „Împăratul cerului” (3.1.6.4.), sau de ho patgr ho ouránios, „Tatăl ceresc” (3.2.1.5.1.). 4.1.9. șal-ț‘A:m (2.1.5.5.), șal-țKabr (2.1.5.6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]