66,723 matches
-
fi în acord cu intuiția noastră spontană cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă o opinie pentru a fi recunoscută drept cunoaștere. În acest mod se contesta că adevărul și întemeierea sunt condiții suficiente pentru că o opinie să reprezinte cunoaștere; ele sunt doar condiții necesare ale cunoașterii. Să presupunem că Smith și Jones concurează pentru o anumită slujba. și să mai presupunem că Smith are temeiuri puternice pentru următoarea propoziție conjunctiva: (d) Jones este cel care va primi slujba, si
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă o opinie pentru a fi recunoscută drept cunoaștere. În acest mod se contesta că adevărul și întemeierea sunt condiții suficiente pentru că o opinie să reprezinte cunoaștere; ele sunt doar condiții necesare ale cunoașterii. Să presupunem că Smith și Jones concurează pentru o anumită slujba. și să mai presupunem că Smith are temeiuri puternice pentru următoarea propoziție conjunctiva: (d) Jones este cel care va primi slujba, si Jones are zece monede în buzunar. Temeiurile
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
cunoaște că (h) este adevărată, desi: (i) (h) este adevărată, (îi) Smith crede că (h) este adevărată, si (iii) Smith este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei propoziții date. Deși Gettier este considerat primul filosof care a sesizat că definiția tradițională a cunoașterii este inadecvată, alți filosofi precum Alexius Meinongîn 1906 și Bertrand Russell în 1948 au formulat exemple ce puneau în încurcătură
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
este întemeiat să creadă că (h) este adevărată. Aceste două exemple arată că definiția tradițională nu fixează condiții suficiente pentru cunoașterea de către cineva a unei propoziții date. Deși Gettier este considerat primul filosof care a sesizat că definiția tradițională a cunoașterii este inadecvată, alți filosofi precum Alexius Meinongîn 1906 și Bertrand Russell în 1948 au formulat exemple ce puneau în încurcătură definiția clasică. Meinong ia în considerare cazul unei grădini din Austria în care există o harpa eoliană făcută pentru a
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
Totuși, cu greu s−ar putea spune ca, prin această, el știa că harpa răsună atunci. În lucrarea „Human Knowledge: Its Scope and Limits” Bertrand Russell scria: "Este foarte ușor să se dea exemple de opinii adevărate care nu reprezintă cunoaștere. Gândiți−va la omul care se uită la un ceas ce nu merge, deși el crede că funcționează, si care se întâmplă să se uite la el în momentul în care arăta oră corect; acest om dobândește o opinie adevărată
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
merge, deși el crede că funcționează, si care se întâmplă să se uite la el în momentul în care arăta oră corect; acest om dobândește o opinie adevărată despre oră exactă, dar nu se poate spune despre el că posedă cunoaștere. Gândiți−va la omul care crede, pe bună dreptate, că numele de familie al Primului−Ministru în 1906 începe cu B, dar care crede această deoarece socotește că Balfour a fost Prim−Ministru atunci, în timp ce Prim−Ministru era, de fapt
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
deoarece socotește că Balfour a fost Prim−Ministru atunci, în timp ce Prim−Ministru era, de fapt, Campbell Bannerman". Dacă adăugăm, în aceste cazuri, ca propozițiile în cauză, fiind adevărate, sunt și întemeiate, atunci dispunem de noi contraexemple la definiția tradițională a cunoașterii. Pornind de la cazurile oferite de Gettier, Roderick Chisholm formulează în lucrarea "Theory of Knowledge" următorul exemplu: "Un om consideră că există o oaie pe câmp și consideră acest lucru în condiții de așa natură încât, atunci când cineva consideră în acest
Probleme de tip Gettier () [Corola-website/Science/329474_a_330803]
-
al-Hadis". Sistemul său de clasificare a fost urmat în linii generale și de cercetătorii din epocile următoare. Ibn As-Salah, în lucrarea sa intitulată 'Ulum al-Hadis "științele Hadisului", stabilește numeroase categorii de tradiții și de transmițători, punând un accent deosebit pe cunoașterea companionilor și a epigonilor. Lucrarea Ta'wil mukhtalaf al-Hadis "interpretarea diverselor hadise", de Ibn Qutayba este o operă clasică asupra divergențelor dintre hadise. Lista lucrărilor de acest tip poate continua cu numeroase titluri, dar nu mai puțin demn de interes
Clasificarea hadiselor () [Corola-website/Science/330917_a_332246]
-
descrierile Istanbulului în stil miniaturistic de către miniaturiștii otomani descriu Istanbulul într-un stil deosebit. După cucerirea Istanbulului, prin apropierea geografică a Orientului și Occidentului și prin intermediul intelectualilor care au emigrat din Bizanț în Occident, s-a născut dorința de a cunoaștere a Orientului, iar în picturile europene din secolul al XVI-lea au început să apară motive legate de viața din Orient. Începând cu secolul al XVII-lea călătoriile organizate de turiștii și pictorii occidentali cu scopul descoperirii noilor regiuni, viteza
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
Orient. Începând cu secolul al XVII-lea călătoriile organizate de turiștii și pictorii occidentali cu scopul descoperirii noilor regiuni, viteza cu care progresau studiile arheologice și științifice în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, dezvoltarea condițiilor de călătorie, cunoașterea mai îndeaproape a culturii otomane prin intermediul expozițiilor internaționale și prin influența romantismului au contribuit la dezvoltarea artei in Imperiul Otoman al acelor timpuri. În secolul al XVIII-lea și al XIX-lea în anturajul ambasadorilor, împreună cu turiștii ori pe cont
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
Fockovic. După 1970, deși filmul a rămas un monopol al Statului Baathist până în anii ’90, cinematografia siriană devine modernă și reușește să creeze artă. Apar coproducțiile, proiectele mixte. Regizori și actori sirieni încep să lucreze peste hotare și să acumuleze cunoașterea și experiența necesare. În prezent începe să se manifeste o pleiadă de cineaști disidenți, deocamdată mediatizați pentru atitudinea lor față de regim, a căror valoare se va discerne în anii următori. Cel mai celebru actor născut și educat în "Republica Arabă
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
a-și aprofunda studiile. Cu toate acestea, din motive necunoscute, Hasan are nevoie de mai mult de 2 ani pentru a ajunge în Cairo. În acest timp, Hasan pleacă într-o lungă călătorie, a cărei mare miză pare a fi cunoașterea popoarelor învecinate țării lui, a obiceiurilor acestora și nu în ultimul rând cunoașterii sinelui. Deși există informații puține legate de această călătorie se știe că Hasan a trecut prin Azerbaidjan, Armenia (unde a fost dat afară dintr-un oraș după
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
de mai mult de 2 ani pentru a ajunge în Cairo. În acest timp, Hasan pleacă într-o lungă călătorie, a cărei mare miză pare a fi cunoașterea popoarelor învecinate țării lui, a obiceiurilor acestora și nu în ultimul rând cunoașterii sinelui. Deși există informații puține legate de această călătorie se știe că Hasan a trecut prin Azerbaidjan, Armenia (unde a fost dat afară dintr-un oraș după o ceartă aprinsă cu câțiva preoți creștini), Iraq, Siria pentru a trece din
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra cunoașterii fenomenelor culturale și sociale de pe cele două maluri ale Prutului ("Limba română este numele corect al limbii noastre", „Limba Română”, nr. 4, 1995, număr de revistă precedat de organizarea unei conferințe științifice internaționale cu același generic pe 20-21 iulie 1995
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
sub numele de "Epoca Lalelei", sau chiar "Epoca Renașterii otomane". De fapt, este momentul în care statul otoman conștientizează rămânerea în urmă sub raport cultural, artistic, științific și social față de civilizațiile occidentale. Din această cauză, Imperiul Otoman a simțit nevoia cunoașterii îndeaproape a acestei forțe, lăsându-și la o parte indiferența manifestată în trecut. În aceste condiții, va avea loc și trimiterea lui Mehmet Çelebi al 28-lea, primul ambasador al Imperiului Otoman la [[Paris]], cu scopul de a analiza civilizația
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
al-Hadis". Sistemul său de clasificare a fost urmat în linii generale și de cercetătorii din epocile următoare. Ibn As-Salah, în lucrarea sa intitulată 'Ulum al-Hadis "științele Hadisului", stabilește numeroase categorii de tradiții și de transmițători, punând un accent deosebit pe cunoașterea companionilor și a epigonilor. Lucrarea Ta'wil mukhtalaf al-Hadis "interpretarea diverselor hadise", de Ibn Qutayba este o operă clasică asupra divergențelor dintre hadise. Lista lucrărilor de acest tip poate continua cu numeroase titluri, dar nu mai puțin demn de interes
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
facultății, în 1969), "Dimineața" și "2" (Drobeta Turnu Severin), "Dreptatea, Fraierul român", "Universul Românesc, Cronica Română, Vocea României, Sportul Românesc" etc. (toate, din București, unde, în 1991, și-a fixat domiciliul). Obligațiile de reporter politic și sportiv i-au prilejuit cunoașterea unei bune părți de lume, de la Paris, Bruxelles, Bonn, Atena, Praga, Vilnius, Luxemburg până la Seul (Coreea de Sud), Canton și Shenzhen (China), Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) etc. A cunoscut mari personalități ale științei și culturii românești și străine: Ștefan Odobleja, Mihai Drăgănescu, Șerban Cioculescu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
genul de critic autentic în sens etimologic, adică unul care desparte apele, interesat de legitimitate prin recurs la metodă și de canonizare ca operațiune finală a unui demers prin care impresionismul empiric lasă loc transformării textului într-un obiect de cunoaștere și reflecție teoretică; (...) un critic perfect conștient de unelte și cu o agendă alimentată de studiul peisajelor generice: contextualizare a lui Caragiale în istoria ideilor, a curentelor, a tipologiei dramatice, a stilurilor contemporane internaționale." În lectura lui Gelu Negrea, care
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Alexei Pușkov, a afirmat că loviturile rusești ar putea continua trei sau patru luni și s-ar putea intensifica; mai târziu a spus că aceasta a fost o simplă presupunere proprie și că el n-a fost privat de vreo cunoaștere a situației. Dimineața, Forțele Aeriene Rusești au lansat patru lovituri asupra ISIS în vechiul oraș sirian Al-Qaryatayn, și pe magistrala T4-Palmyra, din provincia Homs. Un centru de comandă și control ISIS a fost distrus de o singură lovitură aeriană în
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria () [Corola-website/Science/334923_a_336252]
-
ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii. Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea a individuației. Filosofia medievală are caracter "teologic". Cu excepții posibile precum Avicenna și Averroes, gânditorii medievali nu s-au considerat ei înșiși filosofi: pentru ei, filosofii erau scriitori antici pagâni precum Platon și Aristotel. Oricum
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
divergente. Principiul rațional invocat de filosofi precum Al-Kindi (n.801-m.873), Al-Farabi (n.870-m.950) si Ibn Sina (n.980-m1037), s-a confruntat cu nevoia cultivării experiențelor spirituale, astfel că sufismul, spre deosebire de "falsafa", făcând apel cu precădere la cunoașterea întemeiată pe cale nemijlocită, la percepția intuitivă, a fost inspirat de către călugarii asceți creștini sau de către iraniei și indieni . Cu toate acestea, speculația sufită avea să fie influențată de tradiția științifică și filosofia greacă: învățați sufi precum Frații Purității au asimilat
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
astfel o serie de Epistole în vederea încercării de a edifica conținutul credinței musulmane. Preocuparea pentru misticism a fost considerată o dovadă a faptului că filosofia islamică se impune printr-o perspectivă mai degrabă holistică, câtă vreme este afirmată imposibilitatea dobândirii cunoașterii adevărate dacă aceasta nu este motivată de dorința cunoașterii lui Dumnezeu. Iar dacă filosofia era o preocupare a elitei în timp ce pentru oamenii de rand era suficient sensul literal, profeția apare ca necesară pentru ambele categorii. Ulterior, dialectica ("kalăm") și-a
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
edifica conținutul credinței musulmane. Preocuparea pentru misticism a fost considerată o dovadă a faptului că filosofia islamică se impune printr-o perspectivă mai degrabă holistică, câtă vreme este afirmată imposibilitatea dobândirii cunoașterii adevărate dacă aceasta nu este motivată de dorința cunoașterii lui Dumnezeu. Iar dacă filosofia era o preocupare a elitei în timp ce pentru oamenii de rand era suficient sensul literal, profeția apare ca necesară pentru ambele categorii. Ulterior, dialectica ("kalăm") și-a asumat rolul de a asigura o punte de legatură
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
sens, un rol primordial profeției. În lucrarea sa, "Tahăfut al-falăsifa" (Combaterea filosofilor) critică modul de gândire al filosofilor, atribuindu-le o serie de erori: ei credeau în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea tradiției filosofice printr-o lucrare intitulată "Tahăfut at- tahăfut" (Combaterea combaterii): el respinge teoria lui Al-Ġazălī, iar în "Tratatul decisiv" propune interpretarea metaforică, ci nu literala a versetelor coranice
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]