66,509 matches
-
larg de manifestare: emisiuni la posturile de radio și televiziune, reviste și edituri, manifestări artistice de o mare diversitate. Una dintre cele mai interesante manifestări, revelatoare pentru armonia interetnică din țara noastră, dar și pentru înfrățirea sufletească dintre minorități și români, este „ProEtnica - Festival Intercultural Sighișoara”, aflat la cea de-a XIV-a ediție și desfășurat, anul acesta, în perioada 18-21 august. Bucurându-se de înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis, de sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București și al
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
Klezmer Bând”, „Koszika & the Hotshots”, „Semnal M”, precum și o seară de muzică folk cu artiștii Dinu Olărașu, Puiu Ivanițchi și Mircea Vintilă. Este cunoscut faptul că organizațiile minorităților etnice susțin cultura și tradițiile proprii, întărind, în același timp, legăturile cu românii. Astfel de acțiuni sunt gândite atât pentru propriul public, cât și pentru cel român. „Liga Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfășurând o bogată activitate politică și culturală
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
artiștii Dinu Olărașu, Puiu Ivanițchi și Mircea Vintilă. Este cunoscut faptul că organizațiile minorităților etnice susțin cultura și tradițiile proprii, întărind, în același timp, legăturile cu românii. Astfel de acțiuni sunt gândite atât pentru propriul public, cât și pentru cel român. „Liga Albanezilor din România” (A.L.A.R.) a primit, începând cu anul 2001, un important sprijin financiar din partea Guvernului României, desfășurând o bogată activitate politică și culturală. Revista „Prietenul albanezului” este urmărită cu interes pentru apreciatele sale rubrici de istorie, cultură
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
spital sau dispensar din regiunile cu populație maghiară. Nu există în nici o parte din România o localitate unde se vorbește doar limba maghiară. Sau, cine știe, există un proiect ascuns în acest sens, proiect care să fi debutat cu alungarea românilor începând cu anii ’90 din zonele cu majoritate maghiară - profesori, ingineri, tehnicieni, funcționari, comercianți, muncitori? Există la dispoziția publicului un Raport parlamentar pe această temă. Dar ca orice subiect dificil, spinos, după ce devine public este și uitat. Fără consecințe - nici
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
lua în seamă studențimea care, în zdrobitoarea ei majoritate, vorbește și studiază în limba română. Am crezut o clipă că este vorba despre încercarea de a se ascunde un secret rușinos - un păcat istoric. Acela că în decursul istoriei Transilvaniei, românii nu au fost acceptați nici în sistemul politic, nici în cel administrativ, nici în cel ecleziastic, nici în cel militar sau nobiliar. Nu aveau voie să aibă biserici din zid, doar din lemn, pentru a fi ușor distruse, fără să
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
orașe, nici să înnopteze, nu aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și să citească în limba lor, iar dacă se întâmpla cumva ca o capră a unui român să roadă un prun, românul era spânzurat de acel prun (dintr-o hotărâre a Primăriei Sibiului, păstrată în documente)! Nostalgia pentru acest fel de tratament este, probabil, prezentă și puternică, este o valoare apreciată în cercuri închise. Altfel nici nu
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
aveau voie să aibă proprietăți și nici să fie nobili sau înnobilați, nu aveau voie să învețe să scrie și să citească în limba lor, iar dacă se întâmpla cumva ca o capră a unui român să roadă un prun, românul era spânzurat de acel prun (dintr-o hotărâre a Primăriei Sibiului, păstrată în documente)! Nostalgia pentru acest fel de tratament este, probabil, prezentă și puternică, este o valoare apreciată în cercuri închise. Altfel nici nu pot fi explicate o serie
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
mai întâmplat nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomația română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
minorități, care prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenția că românii din Timoc „nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit că românii localnici să aibă biserică lor românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
patru sate românești din 200, iar Biserică Ortodoxă Română este recunoscută numai în Voivodina și nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulți români. Au existat chiar și amenințări, apel la război din partea preoților sârbi, care nu permit că românii localnici să aibă biserică lor românească ortodoxă”. Printre drepturile cerute autorităților sârbe se numărau introducerea învățământului în limba română în programa școlară, retransmiterea în zonă a programelor radio și de televiziune de la Novi Sad, finanțarea de către Ministerul sârb al Culturii
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
sau mixte, reprezentare proporțională cu numarul locuitorilor români în organele de conducere locale, desfășurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicați români. Între timp, politica statului român s-a mai nuanțat în privința aderării Șerbiei la Uniunea Europeană, negocierile au început, dar românii din Timoc reclamă aceleași injustiții, ca și când toate înțelegerile, angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe îl lansa la adresa Șerbiei un an mai tarziu, în 2013, după ce autoritățile din țara
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
școlară a cursului de limbă și cultura română, asumată de partea sârbă, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, astfel cum fusese convenit la prima rundă de consultări, luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune”. O dată în plus, pentru că urmărea alăturarea de UE, Șerbia și-a reînnoit angajamente pe care apoi le-a ignorat permanent. Un an mai tarziu, la „Forumul Românilor din Șerbia”, Secretarul de stat Aurescu, co-președinte din partea României al Comisiei
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
Republică Șerbia privind minoritățile naționale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales componentă să din Valea Timocului”, atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociații românești și personalități marcante au dezbătut problematică din interiorul comunităților românești din jurul granițelor. Și s-a constatat că românii timoceni se confruntă cu aceleasi nedreptăți. Sociologul Radu Baltașiu a prezentat principalele aspecte identificate pe teren în urma unei cercetări interdisciplinare desfășurate în Timoc: „În esență, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ți-e frică să fii
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
în fața românilor timoceni, chiar și în condițiile în care statul în care trăiesc este pe cale de a deveni membru al UE. „Dacă România nu ne va sprijini acum, în contextul integrării europene a Șerbiei, apoi va fi prea târziu pentru românii din Șerbia, în condițiile în care această țară are de 40 de ani o strategie de a asimilă elementul românesc. De ani de zile, la Izvorul Mureșului venim și ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
la Mihai Viteazul însuși, stabileau în anii lui Ceaușescu canonul istoriei naționale? Lucrurile sunt mai complicate decât atât. Nicolae Bălcescu nu a fost singurul adevărat revoluționar de la 1848, dar a fost o personalitate importantă a acestei mișcări decisive pentru intrarea românilor în modernitate; el nu a fost singurul istoric fondator al școlii moderne de istorie, dar a fost un istoric original, care a deschis calea istoriei sociale a românilor și a fondat ceea ce putem numi școala națională de istorie. A fost
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
primii ani de școală, în casă, Bălcescu devine elev al Colegiului „Sf. Sava”, unde îi are ca profesori pe Ion Heliade Rădulescu și Florian Aaron, cu care a studiat istoria. În afara disciplinelor matematice, urmează cursuri de „filosofie formală, drept civil român și limbile: franzosească, elinească și latinească.” La 19 ani a intrat în armată că iuncăr (cadet). I se aprobă înființarea unei școli pentru soldați, unde, timp de patru luni, Bălcescu îi învață pe subofițeri scrierea, citirea, aritmetica și geografia. Este
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
de ocupație. Membrii guvernului revoluționar sunt arestați și expulzați, Bălcescu plecând, pe căi foarte complicate, la Constantinopol. Anul 1849 este anul iluziei transilvane, de unde sperau revoluționarii români că s-ar putea reaprinde flacăra emancipării. Din păcate, conflictul dintre maghiari și români se dovedește ireductibil. După capitularea de la Șiria, din 15 august 1849, Bălcescu, travestit, pleacă la Paris. Bălcescu perseverează până în ultima clipă în încercarea de a suscita o unitate revoluționară de acțiune în Europa, străduindu-se să obțină ajutorul britanicilor și
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se părea ca-ra-ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea ne-voie Ungaria de șase milioane de români? Ar deveni din nou un stat în care populația ma-ghia-ră ar reprezenta doar jumătate din populație, așa cum s-a întâmplat înainte de primul război mondial”. Mai exact, Tőkés recunoștea explicit că locul Transilvaniei este în granițele românești firești. Dar vremea în
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
și cauza bunei înțelegeri nu a durat. Etapă cu etapă, discurs după discurs, Tőkés și-a radicalizat poziția, devenind tot mai acid pe măsură ce România se apropia de integrarea europeană. Și a venit momentul electoral 2007, când pastorul a ajuns europarlamentar român la capătul unor alegeri care au uluit pe toată lumea, întrucât a obținut mii de voturi în regiuni care nu au populații minoritare de etnie maghiară (Iași, Vaslui). De aici a început oficial, zgomotos, campania unui om care reprezenta România la
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
aflați într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. În spațiul mediteranean, mai ales în Peninsula Italică, legăturile și deci prezența românilor acolo au o istorie foarte veche. De fapt, ea se confundă cu însăși nașterea poporului român. Într-un anume fel este o legătură a acelor zone cu spațiul carpatic de aproape doua milenii. Născut în Spania și devenit împărat la
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
al lui Mihai Viteazul, cel care a alcătuit în limba italiană versuri deosebite, din care ni s-a păstrat doar un imn rugăciune. Secolul al XVIII-lea marchează existența masivă în instituțiile de învățământ superior ale spațiului italian a numeroși români, unii dintre ei originari din spațiul balcanic, care au devenit apoi componenți ai elitei intelectuale și chiar politice a Principatelor. Ei fuseseră precedați, de altfel, de alte remarcabile figuri ale istoriei românești, precum stolnicul Constantin Cantacuzino, ce a făcut studii
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]