66,389 matches
-
desigur, dar trebuie totuși să recunosc că în anumite privințe, ca de exemplu chestiunea evreiască..." etc. Acesta era semnalul. Trei săptămîni, două luni mai tîrziu sau după o perioadă ceva mai îndelungată, omul acesta devenea nazist. Era prins în angrenaj, admitea totul, devenea rinocer"3. Doar cei care au trăit în acești ani fatidici, chiar dacă doar prin intermediul amintirilor de zi cu zi ale rudelor și prietenilor, au o viziune asupra evenimentelor care s-au petrecut atunci. Aproape la fiecare cîteva săptămîni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
revoltător 106. A respins și acuzațiile de "plutocrație" pe care nazisto-fasciștii le aduceau tot timpul Angliei și Franței, explicînd că absolut toate bogățiile pe care le aveau proveniseră din caracterul lor național, din mentalitatea și din geniul lor. Iorga nu admitea deloc noțiunea că ar exista vreo confruntare între "națiunile sărace" și "plutocrații"107. Prin primăvara anului 1940, o anumită neliniște s-a răspîndit în Europa și în România. Toată lumea simțea că "Războiul fals" nu mai are zile multe. La sfîrșitul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sa au fost anulate în politică de personalitatea sa nonpolitică. A fost oare Iorga democrat? Partidul lui era intitulat Partidul Naționalist Democrat. S-ar putea presupune că, pentru Iorga, democrația se sfîrșea acolo unde începea naționalismul. Iorga respecta democrația și admitea sistemul politic predominant în țările prietene și aliate ale României. El știa de ce Președintele Wilson sprijinea autodeterminarea României. Deși Iorga dorea unitatea tuturor românilor ca egali, iar partizanatul său pentru democrație din primul deceniu al perioadei interbelice era sincer, el
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ei au refuzat. "Românii din Transilvania au o singură datorie: să lase apele învolburate să treacă pe lîngă ei și peste marmura neclintită a existenței lor naționale și să nu participe la o astfel de comedie", spunea Iorga. Iorga nu admitea o comparație între evreii din Moldova și românii din Transilvania. Românii aflați acolo de două milenii aveau drepturi organice, în timp ce recent veniții evrei nu aveau nici un drept. Dar dacă se vrea asimilarea unei naționalități, trebuie ca această asimilare să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în care nu s-a manifestat scăderea continuă a PNB-ului, ci au apărut și unele modificări pozitive, de scurtă durată, de pildă pentru o săptămînă sau pentru o lună de zile, datorită unor factori conjuncturali), putem sau nu putem admite oare că există acest fenomen economic? Această situație, relativ confuză, a fost probabil și motivul pentru care fosta administrație de la Casa Albă, sub conducerea președintelui George W. Bush, dar și Alan Greenspen fostul președinte al Rezervelor Federale ale SUA, în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
plăti un angajat să le spună oamenilor unde erau puloverele pentru bărbați - de șaptezeci și două de ori pe zi. Nu după mult timp, directorii magazinului au descoperit un mic dezavantaj: puțini clienți foloseau calculatoarele. Problema este că nimeni nu admite, la șase pași de la intrarea în magazin, că nu va ști încotro să se îndrepte. În acel răstimp nici nu apuci să te uiți suficient în jur, ca să realizezi că nu știi încotro s-apuci. Faptul că acele calculatoare au
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
entomologice. Încă de la Început, ele aveau multe fațete care se intersectau. Una din ele era dorința acută de a fi singur, Întrucât orice Însoțitor, oricât de tăcut, putea tulbura bucuria cu care mă concentram asupra patimii mele. Împlinirea ei nu admitea nici un compromis și nici o excepție. Încă de când aveam zece ani, preceptorii și guvernantele știau că diminețile Îmi aparțin și se țineau prudenți deoparte. Referitor la asta, Îmi amintesc vizita unui coleg de școală, un băiat la care țineam foarte mult
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aparent firească a acelei Încâlceli este de fapt o insectă sau o pasăre superb travestită. Mai este, de asemenea, extraordinara plăcere (și la urma urmelor, nu acesta este scopul studierii științei?) de a rezolva ghicitoarea Înmuguririi inițiale a minții omenești, admițând fără dovezi o pauză voluptuoasă În evoluția restului naturii, o tărăgănare și o trândăveală care au permis Înainte de toate formarea unui Homo poeticus - fără de care sapiens n-ar fi putut evolua. Auzi! „Lupta pentru supraviețuire!“ Blestemul bătăliei și al trudei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
supărarea pe contribuabilul occidental că nu ne preia și el sub aripa lui protectoare. Atunci ne amintim că noi suntem români și înjurăm politicile pro-occidentale (de ce le-am iubi dacă ei tot nu ne dau nimic?). Ne e greu să admitem că ei nu au cultul parastaselor, ci pe al investiției, inclusiv în educație, cultură, sănătate, inclusiv în recuperarea socială a celor dezavantajați sau cu diferite handicapuri. Să ne bucurăm deci împreună de destinația celor 40% din bugetul pe care îl
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
doar biologic? Pot intelectualii influenți să reflecteze care este contribuția politicilor fiscale la adâncirea sărăciei? Pot intelectualii influenți să introducă și să mențină pe agenda publică problema cauzelor sărăciei ca problemă a dreptății sociale, nu doar a milosteniei conjuncturale? Putem admite că liberalismul pe care mulți îl dorim nu poate prinde rădăcini într-o societate de dependenți și asistați social, nici în satul precapitalist, nici la mahala? Cred că știu de ce ne temem, în subtext. De bănuiala că o asemenea abordare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
simți ca femeie „neinteresantă” în România Senzuală, chitită pe bombe sexy, vă propun un exercițiu: Să ne imaginăm o societate matriarhală, alcătuită din 90% de politiciene, majoritar răscoapte, între 55-70 de ani (așa cum stau lucrurile acum în privința proporției bărbaților). Ele admit în rândurile lor niscai bărbați, cam 10% de toți, eventual tineri. Mai mult, îi aleg și îi promovează preponderent după zâmbet, dantură, pectorali, elasticitatea pielii, și defilează cu ei ca trofeu și imagine de campanie, mizând pe frustrările și fanteziile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
democratizare și prosperitate, nu la îmbogățirea unei clientele. Mizele sunt atât de diferite! Se prea poate ca Traian Băsescu să fie „marele păpușar”. Problema este ale cui sfori le trage: ale intereselor propriilor săi prieteni sau ale cetățenilor României? Dacă admitem că este în interesul său să „tragă sfori” în favoarea cetățenilor, cu cine se poate alia în acest scop? Cu cei care au subminat proiectul cu care el și Alianța au câștigat alegerile? Lecția mare a celor 17 ani de democrație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dacă anumiți specialiști din România ar afla că există coduri profesionale, fapt care nu pare să îi intereseze deloc, ar afla că, indiferent pe cine ar avea drept clienți ar trebui să respecte câteva principii fundamentale. Există limite etice, general admise în privința devotamentului față de client sau al aplicării devizei: Clientul nostru, stăpânul nostru! Pentru ca profesioniștii să fie responsabili, trebuie să fie liberi din punct de vedere moral (autonomi). Ei trebuie să acționeze în limite legal permise și moral corecte, nicicum doar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
teorii, nu mai contăm. Îmi permit totuși să adresez doar câteva probleme, atât lor, celor din clubul select al moraliștilor, cât și celorlalți, situați în perspectiva de spectatori pasivi ai exproprierii dreptului de a fi subiecți ai moralei și politicii: - Admitem sau nu reproducerea in vitro? Respectiv, este dezirabil moral ca oamenii să poată avea copiii inclusiv pe cale „artificială”, decât să fie infertili? - Dacă reproducerea in vitro este permisă, dar ne concentrăm asupra intereselor copilului, unde „oprim” această permisiune? Ce se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de motivații? Dăm o lege despre obligația oamenilor să decidă dacă au copii după ce declară la notariat că nu vor să-i folosească, ci să-i crească și să se bucure de ei? - Cum asigurăm responsabilitatea parentală prin politicile românești? Admițând că doar femeile sunt părinte crescător de copii? Trăgându-le doar pe ele la răspundere morală pentru ceea ce se întâmplă cu copiii? Needucând copiii în școală pentru viața privată, adică nedând un ban pentru asta? Nu este simplu deloc. Și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
păstrarea integrității și pentru consolidarea independenței sale; Considerând că o Românie independentă și omogenă răspunde atât la interesele vecinilor săi, cât și la acelea ale Europei întregi; Senatul declară: Că este hotărât a manține integritatea teritoriului țării și a nu admite o înstrăinare din pământul ei, sub nici o denumire și pentru nici o compensațiune teritorială sau dezdăunare.“ Moțiunea a fost prezentată de Gheorghe Vernescu, care a declarat: „Dacă poate fi salvată Basarabia cu averea mea, o dau toată țării.“ îndată după votarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acest târg nedemn cu prețul pământului strămoșesc. Brătianu și Kogălniceanu resping și ei propunerea, așa că delegația română părăsește Berlinul. Asupra participării și acțiunii plenipotențiarilor principelui Carol I al României la Congres, să adaug următoarele: Deși beligerantă, România n-a fost admisă la Congres ca deliberantă. Congresul a admis însă ca cei doi plenipotențiari ai principelui Carol I al României să fie ascultați. în ședința de la 19 iunie s. v./1 iulie s. n. au vorbit întâi Kogălniceanu, al doilea Brătianu, în urma următoarei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Brătianu și Kogălniceanu resping și ei propunerea, așa că delegația română părăsește Berlinul. Asupra participării și acțiunii plenipotențiarilor principelui Carol I al României la Congres, să adaug următoarele: Deși beligerantă, România n-a fost admisă la Congres ca deliberantă. Congresul a admis însă ca cei doi plenipotențiari ai principelui Carol I al României să fie ascultați. în ședința de la 19 iunie s. v./1 iulie s. n. au vorbit întâi Kogălniceanu, al doilea Brătianu, în urma următoarei invitațiuni trimisă lor de către președintele Congresului: „Principele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
confesiunilor“. Consultațiunii doctorului evreu de la Heidelberg a răspuns atunci, într-o serie de articole bine documentate, ziarul Augsburger Allgemeine Zeitung. Camerele se întrunesc și încep discuția asupra revizuirii Art. 7 din Constituție. La Cameră se prezintă două propuneri, una care admite revizuirea cu condițiile arătate în text, cealaltă care declară că „cât pentru acum, nu este loc pentru revizuirea Art. 7 din Constituție“. Această propunere este semnată, între alții, de Nicolae Blaremberg, Iacob Negruți și filozoful Vasile Conta. Este interesant de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din partea acestui neam, suntem, față cu dânsul, în cazul de legitimă apărare a neamului nostru, bazat pe dreptul ce-l are orice ființă individuală sau colectivă de a pune propria sa viață mai presus decât poftele altuia; Considerând că a admite aceste pretențiuni ale Alianței israelite universale și aceea ca legile să ni se impună din afară este tot una cu a abdica ca Stat și ca națiune, că concesiunile făcute astăzi, în aceste condițiuni umilitoare, ar fi sancționarea unor altor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
stagiu în barou. Propune: un singur judecător la prima instanță, 3 în apel și 5 la Casație. Apoi lefuri de trei ori mai mari. D. Constantin Dissescu, iarăși unul din cei tineri, combate eligibilitatea, pentru chestiunile de fapt cere juriul, admite juriul și în apel. Cere numirea prin concurs și un fel de inamovibilitate. Primește judecătorul unic la întâia instanță, 3 la apel și 5 la Casație. Cel mai lung și interesant discurs a fost al lui Tache Ionescu, de curând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Minovici, casier. Dar această Societate nu va avea lungă viață, unul din motive e faptul că președinția nu a fost dată lui C.A. Rosetti. Motivul nealegerii lui Rosetti a fost Eminescu, care, cu nici un preț n-a voit să admită președinția directorului Românului. Eminescu erea un om mare, căci era un poet genial, dar în politică vedea strâmt, n-avea lărgimea de orizont a lui Rosetti, erea pătimaș, nu ierta lui Rosetti cele două mari păcate, întâiul că erea liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trecere și Rosetti a fost înlăturat. Și atunci, ca și mai târziu, oamenii cu adevărată valoare pătrundeau mai greu decât mediocritățile. Mediocritatea nu deștepta niciodată invidia. Eminescu erea ziarist politic, ca și Rosetti. B.P. Hasdeu erea numai publicist. Eminescu nu admitea să existe în România un ziarist politic deasupra lui. Încă un motiv ca să înlăture pe Rosetti și să se puie sub președinția lui Hasdeu, care nu-i subordona întâietatea lui ca ziarist politic. contrabandele bucureștene Nicolae Xenopol, redactor la Românul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
după cum doresc, sunt obosit și nu mai am rațiunea de a sta la putere.“ în urma acestor cuvinte, Camera și Senatul au dat lui Brătianu voturi de încredere. La Cameră se începe discuția revizuirii. Titu Maiorescu se declară antirevizionist, el nu admite revizuirea legii electorale. Art. I este astfel redactat: „Regatul României, cu tot teritoriul său de dincoace și de dincolo de Dunăre, constituie un singur stat indivizibil“. Maiorescu combate redactarea, întrebând ce caută Dunărea aci. A vorbi de România de dincoace și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația i se clatină la Universitate. Șeful guvernului, Ion C. Brătianu, îl sfătuiește să pună capăt agitației, fiindcă nu se poate admite ca studenții să rămâie neîncetat în grevă și să piardă mai mulți ani de studiu. Pe de altă parte, foarte mulți studenți săraci vor să-și treacă examenele, însă spiritul de solidaritate îi împiedică să comită un act de felonie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]