66,509 matches
-
mai ales a viziona neasemuitele comori de artă, destui români din toate provinciile istorice. Amintim, restrictiv, nume precum Dinicu Golescu, Ion Codru Drăgușanu, Nicolae Filimon, Simion Bărnuțiu, A. Papiu Ilarian etc., la care nu poate fi uitat și numele marelui român Nicolae Bălcescu, mort în sudul Italiei, la Palermo, în anul 1852. În perioada modernizării României, foarte mulți tineri români au luat drumul Italiei spre a-și face studii universitare sau spre a-și desăvârși pregătirea profesională. S-a aflat la
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
studii universitare sau spre a-și desăvârși pregătirea profesională. S-a aflat la studii, ani de zile, la Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel înfăptuirea României Mari. În Italia interbelică s-au deschis două instituții academice ce
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Italia și-au găsit adăpost și au creat, timp de multe decenii, recunoscuți învățați români. Amintim aleatoriu pe D. Adameșteanu, Bianca Iorga Cavalioti, C. Isopescu, P. Iroaie, Iosif Constantin Drăgan. Prezența românească, astăzi, în Italia, este semnificativă. Cifra exactă a românilor e greu de stabilit. În urmă cu un deceniu și jumătate se considera că în Italia erau cel puțin 50.000 de persoane. Astăzi se crede că numărul lor variază între 500.000 și 800.000 de persoane, unele având
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
italiene. În ultimii ani s-au constituit comunități românești în foarte multe locuri, îndeosebi în zonele orașelor Roma, Milano, Torino, Florența, Bari, Verona etc. Aceste comunități au de regulă, în centrul lor, bisericile românești, ortodoxe sau unite. În statul italian, românii au reușit să-și creeze o serie de asociații culturale, centre de studii, fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba română, limba italiană sau limbi de circulație. E de menționat, din acest punct de vedere
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Europei, respectiv Spania și Portugalia, pe de o parte, România pe de altă parte, au intrat practic în contacte directe, inclusiv prin prezențe reciproce, abia în secolul al XIX-lea. Atunci s-au aflat temporar în Spania și Portugalia unii români a căror prezență acolo nu a avut nimic deosebit. În perioada interbelică înregistrăm prezențe românești în Spania și Portugalia. Astfel, o situație aparte a reprezentat-o dramatica luptă intestină a spaniolilor între anii 1936-1939. Atunci, acolo, s-au confruntat forțe
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
unii deja naturalizați dincolo de Pirinei și care practică ocupații din cele mai diverse, de la „căpșunari” până la înalți specialiști în instituții universitare sau de altă natură. Oricum, din Italia la Atlantic, pe malurile Mării Mediterane, sutele și sutele de mii de români stabiliți acolo, vremelnic s-au definitiv, constituie o realitate a tuturor statelor implicate și, în fond, a Europei în curs de integrare definitivă și ireversibilă.
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
și după 2014, inițiativele de politică internațională ale României par timide și prea puțin relevante în raport cu un context internațional din ce în ce mai tensionat și mai riscant. Refugiate în sfera îngustă și lipsită de implicații reale în relațiile internaționale a gestionării relațiilor cu românii de dincolo de hotare, aceste inițiative nu răspund niciuneia din marile probleme ale prezentului și viitorului imediat. Acestea sunt atât de numeroase și de complicate, încât simpla lor clasificare pare dificilă, dacă nu imposibilă. Să încercăm totuși să le tratăm pe
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
milioane de cetățeni ai Uniunii Europene din Marea Britanie, precum și cei un milion de cetățeni britanici din Uniunea Europeană? În acestă problemă guvernul britanic nu a excelat în complezențe și de aceea constituie încă o necunoscută în cadrul negocierilor. Se amintește faptul că românii aflați la muncă în Marea Britanie numără oficial în anul 2016 peste 152 de mii de persoane, potrivit celor mai recente date ale Departamentului britanic al Muncii și Pensiilor. Este un număr relativ mic în comparație cu cei stabiliți în Italia sau Spania
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
aflați la muncă în Marea Britanie numără oficial în anul 2016 peste 152 de mii de persoane, potrivit celor mai recente date ale Departamentului britanic al Muncii și Pensiilor. Este un număr relativ mic în comparație cu cei stabiliți în Italia sau Spania. Românii se clasează pe locul șase în rândul rezidenților străini, după polonezi, indieni și irlandezi. Ce soartă îi așteaptă pe toți aceștia dat fiind intențiile ce au fost evidențiate în presa britanică și nu numai. Dacă va fi doar un acord
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
în părțile sudice ale continentului american. Situația avea să se schimbe în mod substanțial după primul război mondial, atunci când în nordul Americii au apărut o serie de restricții pentru imigranții provenind din Europa, inclusiv din România. În spațiul latino-american, primii români s-au stabilit încă în secolul al XIX-lea. Astfel, de exemplu, inginerul Ioan Țețu, originar din zona Făgărașului și participant la Revoluția de la 1848, s-a stabilit în 1860 în Argentina, unde a și murit (1904), după ce se remarcase
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a trecut, de asemenea, și savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de imigranți români. După al doilea război mondial
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
înființat în spațiul brazilian o serie de consulate ale României, în paralel cu apariția unor oficii similare ale brazilienilor în România. În 1921, în capitala Braziliei a fost vernisată prima expoziție de produse românești în America de Sud, în care expuneau, alături de românii din țară, și alții ce se stabiliseră în Brazilia. Din inițiativa ministrului de Externe Nicolae Titulescu, și pentru a veni în sprijinul conaționalilor stabiliți în America Latină, în 1928 s-a înființat în capitala braziliană prima Reprezentanță diplomatică a României pe
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
America Latină, în 1928 s-a înființat în capitala braziliană prima Reprezentanță diplomatică a României pe continentul sud-american. În anii 1928 și 1930, la invitația forurilor de specialitate din Argentina și Brazilia, a avut loc o călătorie a marelui savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima organizație a românilor recunoscută de autoritățile statale și având în frunte pe dr. Ungureanu, un renumit profesionist în țara sa
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor de origine. Înca din anul 1931, în Argentina s-a constituit prima organizație a românilor recunoscută de autoritățile statale și având în frunte pe dr. Ungureanu, un renumit profesionist în țara sa adoptivă. În timpul celui de-al doilea război mondial, ca o consecință a persecuțiilor naziste, în statele latino-americane s-au stabilit numeroși europeni, între
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
și unii proveniți din România. Odată cu instaurarea regimurilor comuniste, numărul celor ce au trecut oceanul a crescut continuu. Evenimentele de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, respectiv instaurarea regimului comunist, au determinat un exod din ce în ce mai pronunțat și prelungit al românilor și în spațiul latino-american. Astfel, unui val mai vechi de emigranți sosiți acolo mai ales din motive economice i s-a alăturat altul, mai nou, justificat în primul rând de rațiuni politice. Astfel, în spațiul latino-american și-au găsit adăpost
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că doar în principalul centru industrial al acestei țări, Sao Paolo, trăiesc cel puțin 30.000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a lungul timpurilor, în spațiul brazilian s-au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
000 de originari din spațiul carpato-danubian. De-a lungul timpurilor, în spațiul brazilian s-au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de altă parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare și ore de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști, oameni de afaceri
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
pînă la pragul creării unei obsesii legionare. Toți erau obsedați de legionari: comuniștii, care îi exterminau imitîndu-le în același timp tiparele de propagandă, intelectualii neobedienți, care încercau să înțeleagă fenomenul, legionarii, care se străduiau să supraviețuiască în închisori, și firește românii nepolitici, care tremurau de frică să nu se afle că printre rudele lor se număraseră cîțiva legionari. Dinu Pillat a fost unul din intelectualii asupra cărora stupefierea ominoasă a avut o înrîurire culminînd în expresie literară. Înrudit sub unghi politic
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
un fel de ținut magic, aflat sub puterea unui blestem misterios. Ceva grav și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii ei au în permanență un aer halucinat, somnambul, mișcînduse sub forma unui popor de umbre. Românii ardeleni ar fi o națiune luată în robie, exilată în propria ei țară care i-a fost răpită. În aceste condiții, rolul poetului rămîne cel de profet; figurile tipice ale discursului său se leagă strîns de oracular, de persuaziv și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
se petrec, ambele, în Capitală. În prima, Nelu se prezintă unor muncitoare destul de sărace cu duhul drept un pui de magnat al petrolului sosit tocmai din Dallas. (De fapt, atenuează el, se născuse „într-o comună, lângă Dallas"!) Fiu de român și de scandinavă, bravează sub numele hibrid de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un umor nebun. Din păcate, ce
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
dar e deranjant că dânsa afirmă tranșant că “N. Ceaușescu își dorea ca Trofeul să rămână în România”! Poate i-o fi luat un interviu și noi nu știm! Dacă era într-adevăr așa (oricum, între “a dori”, ca orice român, și a “interveni direct” e cale tare lungă), de ce n-a făcut-o pentru marile vedete, floarea muzicii noastre ușoare, care au reprezentat țara noastră în competiție și au evoluat remarcabil: Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Anca Agemolu, Anda Călugăreanu
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]