66,337 matches
-
cu adevărul când e vorba de țara mea..." afirmație atribuită lui N. Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr să fie numai adevăr și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel din urmă element al modelului european al societății naționale (apusean și răsăritean deopotrivă) este mitul statului ca arma organizațională înarmată a națiunii. Necesitatea națiunii de a se înarma cu un stat propriu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, a lui Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi, iar exploatarea nu ține seamă de naționalitate, "proletariatul trebuie să cucerească mai întîi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă națională, să se constituie el însuși ca națiune" (Marx, 1958, p. 485
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona activitățile spirituale și patrimoniul cultural vor avea ca efect destrămarea solidarității proletare. Tocmai din motivul că va duce la "demarcarea" națională a muncitorilor, și ipso facto, la un separatism pe criterii naționale ale clasei truditoare, propunerea "autonomiei național-culturale" este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regim de democrație populară. Atentatul demarat de M. Roller la adresa memoriei naționale consolidate treptat în tradiția istorică românească a fost caracterizat drept "cea mai vastă operă de mistificare politică a trecutului românesc" (Papacostea cf. Pleșa, 2006, p. 168). Să fie tocmai așa? Credem că o descriere mai adecuată ar fi aceasta: manualul lui Roller a mistificat demistificând. Continuând pe linia istoriografiei critice a interbelicului, ea însăși o prelungire a programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în prelunga durată a rezistenței formațiunii socio-politice socialiste (din 1947 până în 1989). 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) 3.5.1. Cadrul politic Faza stalinismului represiv a comunismului românesc, în care noile autorități au recurs la violență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această manevră și-au asigurat controlul asupra vieții politice românești în perioada postcomunistă, nici nu e de mirare că între momentul schimbării de regim (decembrie 1989) și momentul condamnării oficiale a comunismului (18 decembrie 2006) s-au scurs 17 ani. Tocmai datorită acestei prize ferme asupra mijloacelor politice românești deținute de foștii comuniști, solicitările publice venite din partea societății civile de inițiere a "procesului comunismului" au rămas fără răspuns. Dominația politică a moștenitorilor fostului Partid Comunist, transfigurat inițial în Frontul Salvării Naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tipul localității este una semnificativă, X2(8, N=927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal al comunismului românesc. Ceea ce scapă schemei carcerale a comunismului românesc este tocmai realitatea traiului cotidian al milioanelor de vieți care și-au trăit clipele lor de bucurii și necazuri în comunism. Comunismul românesc nu a fost nicio gigantică închisoare societală, nici doar un arhipelag celular. Ci un sistem social real, care, în ciuda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga ființă a statului Federal German. În fapt, Republica Federală Germană (RFG) își are ca moment fondator tocmai prăbușirea celui de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale românești. Apoi, spre deosebire de metaforele construcției și arhivei a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic și în semantica lor generoasă palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
energie prin impulsurile motorii determinând forma, amplitudinea, direcția, viteza, forța, deci coordonarea mișcărilor necesare realizării modelului tehnic propus învățării (C. Barbu, M. Stoica, 2000, L.P. Metveev, A.D. Novikov 1980). Imaginile sau mesajele audiovizuale oferă posibilitatea să pătrundă în esența lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Pentru însușirea unui comportament psihomotor se consideră că trebuie parcurse următoarele etape: * imitarea unui model; * utilizarea judicioasă a conduitelor motorii însușite
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectiv, după numele subiect: Dar mai presus de toate cele fii un om slăvind viața fericită. „Pentru ca un gerunziu atributiv să fie predicativ trebuie să se raporteze la numele (pronumele) obiect direct. Această poziție îl obligă, pe de o parte, tocmai prin funcția atributivă pe care o are față de obiectul direct, să se depărteze de sensul verbului predicat”: Văd lumina lucind. Gerunziul lucind determină substantivul lumina și nu poate determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un nume fără prepoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
putea spune asta, cel puțin deocamdată. De ce vă este totuși frică? Trăiesc senzația că fiecare nouă lucrare ar trebui să iasă măcar tot atât de bine ca lucrările de până acum. S-a întâmplat ca unele să iasă, însă frica rămâne. Poate tocmai de aceea nu aștept prea mult. Gândesc muncind, abordez subiectele și materialele cu vivacitate și până la urmă se lasă îmblânzite. Mulți vă consideră un urmaș al lui Brâncuși, iar întrun interviu chiar dumneavoastră afirmați că acesta vă dă o mare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]