69,932 matches
-
în plin proces de schimbare și readaptare. Credem că este necesar în încheierea acestei scurte prezentări a transformărilor sociale să trecem în revistă unele dintre beneficiile pe care s-au străduit să le ofere guvernele comuniste popoarelor lor. În acest context, trebuie să scoatem în evidență în primul rînd faptul că, atît teoretic cît și practic, noile regimuri au acordat într-adevăr bunăstării sociale o atenție mult mai mare decît guvernele anterioare. După 1945 au fost construite spitale, case de odihnă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a statelor comuniste În anii de după 1945, guvernele est-europene au rămas la început strîns legate de Uniunea Sovietică în domeniul relațiilor externe, încît erau inevitabil influențate de toate problemele care implicau statul acesta și restul lumii. Evenimentele majore erau în contextul acesta relațiile dintre Moscova și Washington, destrămarea marilor imperii coloniale europene și extinderea mișcării revoluționare, în primul rînd victoria lui Mao Zedung în China. Problemele Europei continentale și soarta teritoriilor germane aveau și ele să constituie în continuare chestiuni importante
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1945 de poverile războiului și ale revoltelor naționale care constituiseră o sursă majoră de pierderi pentru resursele lor în secolele anterioare. Ele puteau astfel să-și dedice energiile dezvoltării interne, iar obiectivele și dificultățile întîmpinate de fiecare stat în acest context au fost deja descrise aici. Prin anii '80, națiunile balcanice puteau face bilanțul ultimilor treizeci și cinci de ani cu sentimente diferite. Fuseseră incontestabil realizate multe lucruri, dar situația economică internațională dificilă, ale cărei efecte au frînat dezvoltarea și au redus pînă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
posturi guvernamentale de mîna a doua, Karamanlis a devenit în 1955 ministru al Lucrărilor Publice. Avînd un comportament brutal și direct, el a cîștigat respectul colaboratorilor săi. Era agreat și de consilierii americani, care au ajuns să-l cunoască în contextul proiectelor din domeniul construcțiilor de drumuri. Numirea lui nu s-a bucurat de acceptul tuturor membrilor Alianței. Papagos îl declarase el însuși ca succesor pe Stefanopoulos. Deoarece dezamăgitul candidat, împreună cu douăzeci și nouă de suporteri, a părăsit coaliția, Karamanlis a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de a dobîndi libertate și prosperitate. În percepția noastră, istoria acestei părți de lume se constituie din nou în temă de actualitate. Dintre motivele care explică această reactualizare a temei, două se cuvin subliniate acum: extinderea Uniunii Europene și schimbarea contextului geopolitic datorată prăbușirii Uniunii Sovietice și a comunismului, reunificării Germaniei și revoluționării tehnologiei militare. Cuprinderea Europei de Est în Uniunea Europeană ridică nenumărate probleme; unele de metodă. În esență, toate se reduc la a vedea cît și ce se conservă din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp la trecerea dintre primele milenii după Hristos. Există procese ireversibile ca acela al așezării lumii în cadre naționale, procese însoțite și de anomalii (ermetizarea frontierelor și mobilitatea lor), anomalii care nășteau în perioada interbelică cerința spiritualizării frontierelor. Acesta este contextul care explică discuțiile prelungi în perioada interbelică în legătură cu "contradicția dintre etnic și economic; între unitatea etnică și diversitatea economică indispensabilă vieții"10. Astfel pusă problema, se atenuează / ar trebui percepția occidentală că zona balcanică a Europei Centrale și de Sud-Est
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Europa", în timp ce "Balcanismul" este perechea întunecată a termenului de "civilizație occidentală""14. Eliberarea de prejudecăți dă consistență interesului istoricilor pentru zona care stă să intre în Uniunea Europeană. Actualitatea temelor de istorie balcanică rezultă și din importanța strategică a zonei. Schimbarea contextului geopolitic în Europa de Sud-Est s-a bucurat de studii temeinice de specialitate și merită alt spațiu pentru o analiză temeinică. Acum, se cuvine menționată doar întîlnirea interesantă a componentelor militare și economice în contextul definirii și redefinirii părților beligerante
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
importanța strategică a zonei. Schimbarea contextului geopolitic în Europa de Sud-Est s-a bucurat de studii temeinice de specialitate și merită alt spațiu pentru o analiză temeinică. Acum, se cuvine menționată doar întîlnirea interesantă a componentelor militare și economice în contextul definirii și redefinirii părților beligerante sau pe cale de a deveni. * * * Am analizat elemente care compun contextul ideatic al momentului în care s-a făcut opțiunea pentru traducerea în românește a lucrării în două volume intitulată Istoria Balcanilor, alcătuită de Barbara
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
temeinice de specialitate și merită alt spațiu pentru o analiză temeinică. Acum, se cuvine menționată doar întîlnirea interesantă a componentelor militare și economice în contextul definirii și redefinirii părților beligerante sau pe cale de a deveni. * * * Am analizat elemente care compun contextul ideatic al momentului în care s-a făcut opțiunea pentru traducerea în românește a lucrării în două volume intitulată Istoria Balcanilor, alcătuită de Barbara Jelavich, apărută în 1983 și reeditată de mai multe ori. Analiza de mai sus poate fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bolșevică, încurajarea cercetării zonei balcanice devine logică și se asociază cu efortul cunoașterii problemelor regimului sovietic cu trimitere la formula Europa de Est, vagă și discutabilă. Cariera soților Jelavich și destinul lor ca persoane se corelează interesant, în percepția noastră, cu acest context geopolitic de după cel de-al doilea război mondial. Istoricul Barbara Jelavich percepe zona balcanică drept "o enigmă de o complexitate derutantă"; scrie Istoria Balcanilor, amplificînd masa informației de calitate și incitînd interpretarea aptă să cuprindă tot mai adecvat această complexitate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernanței corporative, este cel mai indicat în asumarea acestui rol major în organizație în vederea realizării susținerii managementului și asigurarea succesului organizației. Institutul Auditorilor Interni, în anul 2004, a completat definiția auditului intern, elaborată în anul 2000, în concordanță cu noul context în care a evoluat cadrul guvernanței corporative, respectiv: auditul intern este o activitate independentă, obiectivă, de asigurare și de consultanță, concepută pentru a crea valoare și pentru a îmbunătăți operațiunile unei organizații. Asistă o organizație în îndeplinirea obiectivelor sale prin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
orientate spre o adaptare a Legii companiilor în Europa. Bursa de Acțiuni din Toronto crede că o bună dezvăluire a informațiilor oferă investitorilor o înțelegere substanțială asupra modului în care sunt luate deciziile care le pot afecta investițiile. În acest context, guvernanța canadiană vine cu 14 principii referitoare la: P1. Caracterul de proprietate al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație - majoritatea directorilor ar trebui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
conducere corporativă de la nivelul microeconomic, prin evaluarea următoarelor elemente: • infrastructura legislativă se referă la mediul reglementărilor de specialitate în domeniu stabilit pentru asigurarea unei conduceri corporative bune, respectiv: cadrul legislativ general aplicabil conducerii corporative, modul de definire a drepturilor acționarilor, contextul mediului economic intern, modul de aplicare a legilor ș.a.; • reglementările naționale se referă la rolul organelor de reglementare a pieței de capital care sprijină conducerea corporativă și care este foarte important pentru investitori și privește: organele de reglementare, instrumentele de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
totuși discrepanțe vizibile între litera legii, care este, în cea mai mare parte, corespunzătoare, și situația de fapt, respectiv aplicarea ei. De aceea, este important să se pună în practică mecanisme eficiente de implementare a principiilor guvernanței corporative. În acest context, încă din 2001, OECD, împreună cu USAID , a inițiat un program de cooperare, al cărui scop principal era sprijinirea implementării principiilor guvernanței corporative în țările Europei Centrale și de Est. Pe aceeași linie trebuie amintit proiectul derulat la noi în țară
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
managementul de conformitatea și eficacitatea operațiunilor efectuate. În 2004, COSO a publicat un nou model intitulat Cadrul de Management al Riscurilor Întreprinderii - COSO-ERM - care detaliază elementele esențiale ale managementului riscurilor într-o companie și, în relație cu modelul COSO anterior, contextul proceselor de management și guvernarea corporativă. Managementul riscurilor este un mijloc important care nu poate și nu trebuie să opereze izolat într o organizație, ci mai degrabă să acționeze ca un mijloc de întărire a proceselor de management. În același
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
guvernanței corporative, în versiunea modelului COSO, a lui K. H. Spencer Pickett, structurate pe cei șapte piloni, după cum urmează: A. Acționarii - directorii - managerii procesului Principiile implementării guvernanței corporative în cadrul organizațiilor au avut la bază Teoria agentului (Agent Theory). În acest context, proprietarii/acționarii/mandatarii numesc directorii care supraveghează organizațiile/organismele corporative. Directorii analizează așteptările pieței și cerințele societății și își elaborează o strategie cu scopul atingerii obiectivelor propuse. Pentru realizarea acestora, directorii recrutează managerii, supraveghetorii și personalul operațional în vederea implementării strategiei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
acesteia într-un sistem al verificărilor și evaluărilor pe care ei să le poată implementa. Din aceste considerente, Ernst&Young a propus un model de guvernanță corporativă eficace , un cadru simplu și flexibil care plasează elementelecheie ale guvernanței corporative în contextul organizației și asigură verificările și echilibrul necesar acesteia, prezentat în continuare în figura 1.4. Premisele modelului de mai sus au în vedere faptul că guvernanța corporativă nu se rezumă doar la reglementări și legislație, ci reprezintă întreprinderea a ceea ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
constituționale, administrative, legislative specifice fiecărei culturi și reprezentau o nouă abordare a controlului intern. În general, în România, conceptului de control i s-a atribuit o semnificație restrânsă, și anume, verificarea tranzacțiilor în vederea conformării cu reglementările în vigoare. Însă, în contextul implementării principiilor de bună practică, conform definiției, controlul trebuie să se despartă de această semnificație restrânsă și să se reorganizeze pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană. În literatura de specialitate sunt recunoscute cinci funcții ale managementului , ca fiind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
include și funcția de audit intern; politicile și procedurile de personal; modul de segregare a sarcinilor. Mediul de control favorizează și sensibilizează controlul intern, iar funcția de audit intern va fi cu atât mai eficace și mai performantă. În acest context, putem vorbi de o cultură a controlului intern care atrage după sine o cultură a auditului. Acest mediu favorizează comunicarea, facilitează cooperarea în muncă, permite un câștig reciproc și duce la propuneri constructive, în care fiecare se recunoaște, și astfel
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
organizație, însă este important ca toate criteriile să fie luate în considerare. Criteriile de control ne permit să înțelegem controlul din cadrul unei organizații și sa-i judecăm eficacitatea, de aceea ele sunt formulate astfel încât să poate fi aplicabile în diferite contexte. Într-o organizație, oricare ar fi obiectivul urmărit, eficacitatea controlului poate fi evaluată cu ajutorul acestor criterii. Inițiatorii modelului CoCo precizează că criteriile nu constituie reguli minime a căror aplicare este necesară și suficientă, ci va trebui să dăm dovadă de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
concepte, octombrie 2004, p. 9 Capitolul 3. Managementul riscului 223 acțiuni sau evenimente și trebuie administrat din perspectiva unei combinații între posibilitatea de a se întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și dezavantaje sau amenințări. Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne o amenințare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunități, care pot fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care oamenii lucrează, inclusiv cu erorile lor, și reprezintă o componentă esențială a managementului riscului. Capitolul 3. Managementul riscului 239 Procesul management al riscurilor 20 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management, procedurilor și practicilor pentru stabilirea contextului, identificării, analizării, evaluării, tratării, monitorizării și comunicării riscului”. Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul, de identificare și evaluare a impactului și probabilității de materializare și, ulterior, de stabilire a unor modalități adecvate de administrare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor constă în sarcina de a defini riscul, de identificare și evaluare a impactului și probabilității de materializare și, ulterior, de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. Managementul riscurilor unei organizații se află printre nou-veniții în contextul conceptului guvernanței corporative, care aduce o perspectivă holistică, drept factor integrator al părților unui întreg, care este organizația. Managementul riscurilor este un proces dinamic, care pentru a funcționa presupune parcurgerea unui ciclu al managementului riscurilor care încorporează mai mulți pași
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în activitatea de zi cu zi. Acțiunile Consiliului de administrație trebuie să fie înțelese de către toți angajații și astfel le va spori acestora abilitatea de a recunoaște și gestiona riscurile într-un mod mult mai eficace. b. Stabilirea obiectivelor În contextul unei strategii bine stabilite, conducerea își fixează obiectivele strategice, selectează politici și prefigurează obiectivele specifice corespunzătoare la toate nivelurile organizației și care sunt aliniate și corelate strategiei. Obiectivele trebuie să existe înainte de identificarea evenimentelor Guvernanța corporativă 282 potențiale care le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a fi baza definirii reacției la risc. Prin intermediul evaluării riscurilor, conducerea pune în balanță Guvernanța corporativă 284 consecințele pozitive și negative ale unor evenimente potențiale, fie individual, fie pe categorii, asupra întregii organizații. Pentru că riscurile pot fi evaluate doar în contextul strategiei și obiectivelor generale ale organizației, de cele mai multe ori conducerea are tendința de a se axa pe riscurile cu un orizont scurt și mediu. Cu toate acestea, anumite elemente ale direcției și obiectivelor strategice se întind pe o perioadă mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]