67,638 matches
-
păcatului ? " " Et comment un țel charme saurait fleurir sur țes lèvres,/și tu n'étais pas agitée,/Ô, sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/enflammé, embrasse le ciel, au couchant/et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Des changements sémantiques peuvent être observés également au niveau des images : " Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat. " " L'éternité, je crois, est née à la campagne. " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281). Dans ce contexte, l'expression " la sat " (littéralement : " à la campagne ") doit être traduite par " au village ", puisqu'il s'agit, dès le titre, de l'" âme du village " et non de l'" âme de la campagne ". În iarbă înaltă în mare mătasă/căzu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et dans mă fantaisie je te mettais en pièces comme un joujou. " (Psalm/Psaume) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 125). La traductrice donne comme équivalent du terme " jucărie " (" jouet ") le nom " joujou ", qui évoque l'univers enfantin. Pourtant, le poème source présente le contexte d'une " souffrance " (" o durere "). Marquer l'absence de communication avec Dieu par le moț " jouou " produit un contraste entre l'absence de réponse et l'évocation de l'univers tendre de l'enfance. La modification de la voix du texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se penche au-dessus du bord) (Pop-Curșeu, 2003 : 57) ; " Accoudé une fois encore,/du sol je me soulève à peine [...]. " (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27). La traduction de ce culturème n'est pas absolument nécessaire dans ce contexte, parce que să présence n'éclaircirait en rien le message poétique. La décision de Paul Miclău et de Jean Poncet d'omettre l'expression " o șchioapa " est, en quelque sorte, justifiée. Veturia Drăgănescu-Vericeanu et Ștefana et Ioan Pop-Curșeu optent pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
c-o ardere, c-un gând " " agrandis mon cœur d'une brûlure, d'une pensée au moins " (Vară Sfanțului Mihai (8 noiemvrie)/L'été de la Saint-Michel (le 8 novembre)) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 253). Le nom " ardere " (" combustion ", " incandescence ") a, dans ce contexte, un sens positif, tandis que " brûlure " a des connotations négatives. " un fund adânc de mare " " la profondeur d'un fond de mer " (Catren/Quatrain) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 257). L'effet phonique crée par la succession des mots " profondeur " et " fond " est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et le calme/[...] je sens comme ta feuille le coule dans mon âme " (Gorunul/ Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). Le verbe " couler " n'est pas transitif : la tournure " le coule " représente une faute grammaticale. Le verbe approprié dans ce contexte est " verser (goutte à goutte) ". " Sus. Numai noi doi. " " Tout en haut. Rien que nous deux. " (Sus/Tout en haut) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 75). Le langage employé par la traductrice appartient au registre commun. " Livadă s-a încins de somn. " " Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Jean-René Ladmiral, " Traduire, c'est-à-dire... Phénoménologie d'un concept pluriel ", în op. cît.., p. 410 : Après avoir écarté d'emblée des emplois purement métaphoriques (comme " telle manifestation est la traduction d'un malaise plus profond par exemple), aberrants dans le contexte qui nous occupe, on îra donc des acceptions relevant de ce qui serait un sens minimaliste à toutes celles qui relèvent du sens strict [...], avânt de devoir prendre en compte certaines significations dérivées ou latérales que viennent revêtir ce terme, décidément
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'identité à l'original, Élisabeth Lavault-Olléon met en question la notion sourcière de " fidélité " : " [...] une bonne traduction est toujours fidèle... bien sûr, mais fidèle à quoi ? Fidèle à l'auteur, au texte, aux mots, au style, au rythme, au contexte, aux attentes, aux besoins, au lecteur ?... autant de fidélités à quelque chose qui șont des infidélités à autre chose, au cœur d'une dialectique de l'écart et de l'identité, de la fidélité et de la trahison. [...] La notion de "fidélité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl " ne se rend pas compte que leș significations derrière ces formes [leș formes de la langue étrangère] ne șont pas strictement identiques dans leș deux langues ; îl ignore qu'elles seront en outre modifiées, lorsqu'elles seront employées, par le contexte et la situation ; îl ne voit pas que, de toute façon, leș correspondances ne șont qu'approximatives et ne devront pas être utilisées automatiquement en équivalence des segments de texte. " V. Marianne Lederer, La traduction aujourd'hui le modèle interprétatif
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que pour l'inscrire dans șes lieux et ne délimite un lieu que pour considérer quel(s) genre(s) de discours lui șont associés. C'est nous qui soulignons. 319 Par conséquent, la démarche traductive devrait prendre en compte le contexte dans lequel le texte a été produit, mais aussi leș particularités du genre auquel le discours respectif appartient. 320 Olga Gălățanu, " Leș argumentations du discours lyrique ", în Le narratif, le poétique, l'argumentatif : écriture poétique moderne, textes réunis et présentés
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
337 V. Iulian Popescu, De la théorie du discours poétique, Éditions de l'Université " Alexandru Ioan Cuza " de Iași, 1988. 338 Nous partageons la vision de Jakobson, qui a défini la poétique comme " l'étude linguistique de la fonction poétique dans le contexte des messages verbaux en général et dans la poésie en particulier ". V. Român Jakobson, " Postscriptum : pour une approche linguistique ", în Questions de poétique, Éditions du Seuil, Paris, 1973, p. 486. 339 Jean Cohen, Le haut langage : Théorie de la poéticité, Flammarion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Chklovski. 354 En effet, Jakobson complète et approfondit le modèle triadique de Bühler, en ajoutant à chaque élément une fonction spécifique. Ainsi, le message, qui a une fonction poétique, est produit par un destinateur (à fonction émotive) dans un certain contexte (à fonction référentielle), prenant en compte un contact (à fonction phatique) et à l'aide d'un code de communication (qui a une fonction métalinguistique). Le message est envoyé vers un destinataire, qui a une fonction conative. V. Român Jakobson
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Structure de la poésie moderne, op. cît., p. 25-26. C'est nous qui soulignons. 425 V. Karlheinz Stierle, " Identité du discours et transgression lyrique ", în Poétique, no. 32, 1978, p. 430 : " Și la métaphore se définit essentiellement comme transgression d'un contexte sémantique, alors la poésie lyrique se définira comme transgression des schèmes discursifs [...]. " C'est nous qui soulignons. 426 V. Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, op. cît. 427 Idem, p. 431. C'est nous qui soulignons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 49. Le vers " Caută lung Ochiul spre Nord și spre vârste " est traduit par " L'œil regarde longuement vers le Nord, vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de montagne, une sorte d'œil magique, fait illustré par le titre du poème et par leș deux premiers vers : " În pâlnia muntelui iezerul netulburat/că un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis. " (" Dans la doline de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
6Ckine/slc/exodus-2 CCR7 CCL22 MDC/STCP-1 CCR4 CCL23 MPIF-1/CKβ8/CKβ8-1 CCR1 CCL24 Eotaxin- 2/MPIF-2 CCR3 CCL25 TECK CCR9 CCL26 Eotaxin-3 CCR3 CCL27 CTACK/ILC CCR10 CCL28 MEC CCR3/ CCR10 Subliniem rolul dublu al chemokinelor în raport de contextul funcțional. Pot fi constitutive sau homeostatice moderatoare a traficului leucocitar și inflamatorii, factori activi ai răspunsului și desfășurării IOAN PAUL80 procesului inflamator. Pe parcursul desfășurării acestuia ele pot forma agregate limfoide asemănătoare centrilor germinativi - nodulii reumatoizi. Redam în Fig. 2.13
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
resurselor umane având ca funcție de a studia ceea ce există, a ,,oglindi” cât mai fidel starea de fapt și a oferi pe baza experiențelor acumulate soluțiile necesare a fi luate. constructivismul are ca paradigmă: societatea este o creație umană în anumite contexte de constrângeri și limite, cunoașterea este și ea o creație umană. Așadar, managementul resurselor umane se elaborează și se practică așa cum oamenii sunt capabili, incluzând nu numai adevărul, dar și erorile posibile, nu numai evidențierea a ceea ce există, dar și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cooperare necesită a înțelege valențele și limitele unei profesii, a avea un limbaj comun prin care să se comunice mesaje bine codificate și ușor decodifi cabile. Lucrarea va prezenta aspectele diferite ale formării culturii cooperării. 5) Competențele de activitate în contexte socioculturale diverse. Globalizarea și migrația internațională a forței de muncă duc la crearea unui mediu de muncă determinat de caracteristici multiculturale „Libera mișcare a forței de muncă, a capitalurilor, internaționalizarea pieței muncii, crearea de firme multinaționale, fac din personalul potențial
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
parcurge un proces multidimensional de schimbare a structurii și funcționalității resurselor umane generat de cerințele formării unor noi grupuri și relații profesionale adaptate economiei capitaliste și tranziției globale de la societățile de tip industrial spre cele conduse prin cunoaștere. În acest context, realizarea schimbării impune un management al schimbării caracterizat prin promovarea ,,rupturii”, cu alte cuvinte, managementul resurselor umane are ca obiectiv nu o simplă schimbare treptată, reproducând vechile tendințe, ci promovarea unor procese și tendințe noi care să asigure o ,,configurație
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de tip coaching alcătuită din specialiști ai diverselor profesii, Cruellas, Phillipe, op. cit.,1993, pp. 24-25. footnote>. Performanțele organizațiilor - obiectiv fundamental al managementului - sunt de fapt, performanțele activităților umane. „Performanțele reprezintă o realizare deosebită într-un domeniu de activitate. În acest context, la nivelul unei organizații, performanțele reprezintă rezultatele obținute de un salariat, o echipă, un departament sau chiar de o organizație privită ca o componentă a sistemului economic (III); standardele de performanță reprezintă nivelul dorit al performanțelor resurselor umane”<footnote Nica
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
doar fixează piese lucrate în mașină”<footnote Ibidem, p. 126. footnote>. O asemenea resursă umană a fost creată conștient, intenționat de către manageri, mașina fiind proiectată după modelul dorit al resurselor umane. Este interesant a vedea că și azi, în alte contexte, gândirea tayloristă asupra omului și a prezenței sale în procesul de muncă se aplică în cazul automatizării. „Urmând modelul Taylor, automatizarea programabilă a fost concepută de timpuriu ca un efort de a deveni independentă de cunoașterea și experiența forței de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
modelul Taylor, automatizarea programabilă a fost concepută de timpuriu ca un efort de a deveni independentă de cunoașterea și experiența forței de muncă”<footnote Brödner, Peter, „The Second Industrial Revolution. Vision or Reality” în Future of Industry in the Global Context, vol. III, Commission of the European Communities, FOP 353, Brussels, 1993, p. 27. footnote>. Cu totul alt tip de resurse umane se are în vedere în noile orientări manageriale. Proiectul Uniunii Europene denumit „sisteme antroprocentrice de producție” (elaborat de Peter
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
criterii și puncte de vedere luate în considerare<footnote Manole, Cristina, op. cit., pp. 19-21. footnote>. Într adevăr, „expresia «managementul resurselor umane» (MRU) se dovedește a fi «un termen umbrelă» (Jackson și Schuller, 1995) folosit în diferite sensuri și în diferite contexte”<footnote Bencheman, Faycel, Galindo, Geraldino, op. cit., p. 21. footnote>. Sintagma „managementul resurselor umane” a fost folosită pentru prima oară de către Springer, un economist, pentru a desemna în termeni contabili costul folosirii oamenilor. „Analiza cuvintelor care compun această expresie este, de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Centrality and End of Work”, Current Sociology, SAGE Public, London, vol. 47, no. 2, 1999, pp. 5-20. footnote>: a) O modalitate de analiză constă în a da o definiție „cadru” (universal valabilă) făcând abstracție de unele particularități ale muncii în contexte diferite. „Munca ar putea fi definită și caracterizată, după ce se elimină particularitățile care sunt prezente în toate societățile cunoscute, prin activitățile care contribuie la satisfacerea necesităților omului și a vieții sociale într-un anumit mod, ea poate exista independent de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
preexistentă față de toate celelalte activități”<footnote Ibidem, p. 24. footnote>. Așa cum arată autorul studiului discutat o obiecție majoră constă în aceea că munca n-a existat întotdeauna, ea a fost inventată. În numeroase societăți termenul de muncă lipsește, în alte contexte el este corelat exclusiv unei activități de rang social inferior. Pentru Aristotel (384-322 î.e.n) „cei ce muncesc la producerea celor necesare vieții pentru un stăpân sunt sclavi, iar cei ce muncesc pentru public sunt meseriași sau salahori”<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
L’idéel et le matériel, Fayard, Paris, 1984, p. 32. footnote>. În acest sens, analiza muncii are „teren legitim” doar pentru societatea capitalistă. După părerea împărtășită de noi, conceptele nu sunt neutre sub aspectul considerațiilor lor, ci sunt create în contextul unui câmp larg de subsensuri, consecințe și atitudini induse. Folosirea unui concept aduce după sine o serie de „trăiri în concept”, atitudini sociale rezultate din sensul și „câmpul larg” de subînțelesuri. Ar fi greșit să extindem asupra unor realități din
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]