69,932 matches
-
urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai vast al obiectivelor organizaționale, ceea ce va modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO 2004 vede managementul riscului ca fiind o funcție strategică a organizației. În concluzie, Cadrul COSO-ERM 2004 redefinește controlul intern în termenii managementul riscului și retrasează liniile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO 2004 vede managementul riscului ca fiind o funcție strategică a organizației. În concluzie, Cadrul COSO-ERM 2004 redefinește controlul intern în termenii managementul riscului și retrasează liniile de responsabilitate pentru controlul intern. În acest context, apare ofițerul de risc al cărui rol și responsabilități sunt legate de identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor din cadrul organizației. Această perspectivă schimbată asupra managementului riscului deschide posibilitatea apariției unei competiții între noua profesie de manager al riscului și managementul operațional
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Riscul operațional) IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Globalizarea externă și dezvoltarea pieței Statutul, reglementările codurilor și îndrumarelor REPUTAȚIA CORPORATIVĂ Mandatarii pasivi Mandatarii activi Cultura Capacitatea Valorile conducerii Angajamentul Claritatea Alegerea Comunicarea Consistența Provocarea Contextul Apetitul de risc 4. Managementul riscurilor 1. Obiectivele organizaționale 3. Evaluarea riscurilor 2. Identificarea riscurilor C B A Cadrul managementului riscurilor organizaționale Declarațiile privind controlul intern Capitolul 3. Managementul riscului 295 (1) Modelul general al managementului riscurilor, faza 1 Modelul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
alinierea cu apetitul pentru risc al organizației; verificarea portofoliului organizației în ceea ce privește riscul și compararea acestuia cu apetitul pentru risc al organizației, evaluarea celor mai semnificative riscuri și cunoașterea răspunsurilor managementului; formarea strategiei Modelul sugerează că elaborarea strategiei se conturează în contextul globa lizării forțelor de piață și în cadrul reglementărilor relevante pentru organizație; managementul de conducere Managementul de conducere, în baza strategiei corporative, este responsabil pentru atingerea țintelor, materializate în indicatori de performanță (KPIs). COSO-ERM60 merge mai departe și localizează responsabilitățile-cheie ale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
2005, pp. 15-19, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 300 (4) consistența (Consistency) sugerează că o organizație ar trebui să aplice o abordare adecvată asupra modului de administrare a riscurilor care să fie adaptate la politicile, procedurile și cultura acesteia; (5) contextul (Context) modului în care organizația operează și tratează clienții și mandatarii săi. Stabilirea unui context corect se realizează prin identificarea mandatarilor organizației și înțelegerea nevoilor lor; (6) provocarea (Challenge) angajaților de a fi capabili să preia prioritățile stabilite și să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pp. 15-19, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 300 (4) consistența (Consistency) sugerează că o organizație ar trebui să aplice o abordare adecvată asupra modului de administrare a riscurilor care să fie adaptate la politicile, procedurile și cultura acesteia; (5) contextul (Context) modului în care organizația operează și tratează clienții și mandatarii săi. Stabilirea unui context corect se realizează prin identificarea mandatarilor organizației și înțelegerea nevoilor lor; (6) provocarea (Challenge) angajaților de a fi capabili să preia prioritățile stabilite și să decidă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
organizație ar trebui să aplice o abordare adecvată asupra modului de administrare a riscurilor care să fie adaptate la politicile, procedurile și cultura acesteia; (5) contextul (Context) modului în care organizația operează și tratează clienții și mandatarii săi. Stabilirea unui context corect se realizează prin identificarea mandatarilor organizației și înțelegerea nevoilor lor; (6) provocarea (Challenge) angajaților de a fi capabili să preia prioritățile stabilite și să decidă ceea ce merge cel mai bine prin elaborarea hărților de riscuri și a registrelor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
legilor, regulilor și reglementărilor, care pot doborî chiar și cele mai puternice mecanisme corporative. Majoritatea reglementărilor se bazează pe concurență loială și transparență și n-ar trebui să fie privite ca o povară de către conducerea corporațiilor. Reglementările sunt parte a contextului extern, respectiv a mediului de afaceri în care funcționează organizația. Mecanismele care se ocupă de cererile acționarilor, de riscul afacerii și de reglementări în cadrul modelului constituie „fereastra publică”, ce oferă lumii o privire interioară asupra apetitului de risc al organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a crescut numărul organizațiilor care apelează la cadrele de management al riscurilor pe măsură ce le recunosc avantajele față de abordările riscurilor mai puțin coordonate. (2) Modelul holistic ERM, faza 2 Tot mai mulți autori recunosc importanța unei guvernanțe corporative puter nice și contextul unui bun management al riscurilor. Modelul continuă cu descrierea: procesul planificării firmei prin care se propulsează în cadrul organizației scopurile acționarilor. Planurile de activitate bune încearcă să reconcilieze contextul extern al organizației cu contextul intern al acesteia, care presupune: cultura, acționarii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Tot mai mulți autori recunosc importanța unei guvernanțe corporative puter nice și contextul unui bun management al riscurilor. Modelul continuă cu descrierea: procesul planificării firmei prin care se propulsează în cadrul organizației scopurile acționarilor. Planurile de activitate bune încearcă să reconcilieze contextul extern al organizației cu contextul intern al acesteia, care presupune: cultura, acționarii majoritari, resursele, procesele, capitalurile, țelurile, obiectivele și strategiile ș.a.; procesul performanțelor firmei. Modelul conține sistemul de management al performanței în care planificarea stabilește direcția pentru organizație, iar managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
importanța unei guvernanțe corporative puter nice și contextul unui bun management al riscurilor. Modelul continuă cu descrierea: procesul planificării firmei prin care se propulsează în cadrul organizației scopurile acționarilor. Planurile de activitate bune încearcă să reconcilieze contextul extern al organizației cu contextul intern al acesteia, care presupune: cultura, acționarii majoritari, resursele, procesele, capitalurile, țelurile, obiectivele și strategiile ș.a.; procesul performanțelor firmei. Modelul conține sistemul de management al performanței în care planificarea stabilește direcția pentru organizație, iar managementul performanței motivează și conduce aceste
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se asigure că înțeleg gradul în care vor putea fi atinse obiectivele strategice și operaționale, modul de luare a deciziilor, responsabilitățile și răspunderile și faptul că raportarea entității este de încredere și în conformitate cu regulile și legile în vigoare; ERM. Înțelegând contextele interne și externe, evaluăm procesul de management al riscurilor pentru a stabili activitățile incluse în acesta, respectiv cele opt linii ale conceptului ERM din cadrul modelului care, interconectate, răspund necesităților organizației de a-și atinge obiectivele. (3) Modelul holistic ERM, faza
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de control intern va fi suficient de flexibil pentru a asigura un răspuns rezonabil managementului și pentru a reprezenta o sursă majoră pentru evaluarea riscurilor de către șeful auditului din cadrul organizației. (5) Modelul holistic ERM, faza 5 După ce au fost stabilite contextele, platformele și cultura organizației, potrivite pentru a asigura că riscurile acestea pot fi reperate și tratate, se impune atestarea acestui lucru. În acest sens, trebuie să existe un sistem care să motiveze, să ajute și să surprindă certificările formale publicate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor materiale privind frauda în declarațiile financiare sau aprecierea modului de concepere a controalelor menite să diminueze aceste riscuri? 10 Care sunt domeniile ce prezintă cele mai mari riscuri? Aceste domenii au fost acoperite de comitetul de audit în alt context (întâlnirile comitetului de audit și/sau materiale scrise)? 12 www.ey.com - Ernst&Young - Audit Committees. Providing Oversight in Challenging Times, 2002, prelucrare și adaptare. Capitolul 4. Comitetele de audit 355 355 d. Chestionar privind constatările și concluziile auditului Nr.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și într-un caz, și în celălalt, există o ambianță festivă, contactele au loc la adăpostul dansului sau al sărutărilor mâinii, iar perechile caută să se retragă în unghere ferite. Însă aici flirtul se desfășoară pe un fond de mediocritate, contextul este degradat în raport cu cel al strălucitoarelor serate mondene: orchestra este "vai de capul ei"; se bea absint, nu șampanie; femeile, asemenea cabotinilor care le însoțesc n-au niciun fel de ținută ori rafinament, și este foarte ușor de ghicit în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este mereu cea care aduce pe lume, hrănește, îngrijește, alină și închide ochii, marea mângâiere a bărbaților, cea care ia asupra ei și potolește toate suferințele lor... fără să-i lase vreodată să le ghicească pe ale ei. În acest context, femeia care practică flirtul nu poate să apară decât ca o "ademenitoare", o "perversă", o "necredincioasă", o femeie care își trădează adevărata menire. Pentru Catherine Pozzi, aceasta întruchipează culmea perversității, esența însăși a răului. Ea este mai jos decât toate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o adevărată ruptură în lumea occidentală. Societatea secolului al XIX-lea fusese ireversibil înghițită de vârtejul războiului. Deceniul care începe odată cu 1919 inaugurează o epocă nouă, care constituie adevărata intrare în secolul XX. Criza civilizației Această naștere are loc în contextul unui travaliu cumplit, al unei frământări profunde. Moartea, moștenire a războiului, este omniprezentă. În piețele publice ale tuturor orașelor și satelor se înalță monumente impunătoare și solemne închinate celor căzuți. Văduvele de război, în număr de 600 000, condamnate de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al unor deportări masive despre care s-a aflat abia mai târziu în Rusia triumfă viziunea totalitară a lui Stalin asupra comunismului. După Mussolini, în 1922, Adolf Hitler pune mâna pe putere în mod legal, în ianuarie 1933... În acest context, efervescența "anilor nebuni" dispare brusc. Criza economică și amplificarea tensiunii internaționale îi slăbesc pe francezi, le creează un sentiment profund de nesiguranță, antrenând o repliere înspăimântată în sine, o revenire la morala și valorile tradiționale. Băiețoasa își schimbă garderoba. Fustele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fel, stereotipul "divinei", întruchipat magistral de Greta Garbo sau Marlene Dietrich, reunește și el cei doi poli ai femeii. Căci "divina" este senzuală, carnală, însă deopotrivă pură, inaccesibilă, misterioasă. Ea suferă și produce suferință, încarnând "frumusețea suferinței". În acest nou context cultural, flirtul nu se mai înfățișează ca o antiteză a dragostei, ci, după cum subliniază Dominique Desanti, ca "palidul reflex" al acesteia. El nu mai este întunecat, pervers, ci pur și simplu fad, anodin, insipid. Prin urmare, el este devalorizat. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau ale OAS împotriva lui de Gaulle se înmulțesc. Pe 8 februarie 1962, manifestația organizată în stația de metrou Charonne se termină prost. Potrivit oficialilor, opt manifestanți și-au pierdut viața, iar circa o sută au fost răniți. În acest context dramatic, aspirațiile tinerilor cad pe planul secund. Războiul își lasă toată povara asupra tabuurilor, a interdicțiilor morale. Sunt nenumărate iubitele, logodnicele sau soțiile soldaților care flirtează sau au relații cu alți bărbați. Ele sunt însă arătate cu degetul, așa cum își
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
roman de la virginité à travers les âges, lucrare colectivă, Ramsay, Paris, 1981, "Le XXe siècle, les preuves par le corps", de Dominique Grisoni. Și, de asemenea, lucrarea mai recentă L'Entrée dans la sexualité. Le comportement des jeunes dans le contexte du sida, de Hugues Lagrange și Brigitte Lhomond, La Découverte, Paris, 1997. Tradus în românește cu titlul Prima dragoste (n. trad.). 204 Jacques Meunier, text scris la rugămintea autoarei, 8 februarie 1997. 205 Vassilis Alexakis, dialog cu autoarea, 8 februarie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Evoluția numărului de învățători și a elevilor din școlile sătești din Țara Românească / 89 Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 / 143 Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în învățământul primar în context internațional, 1870-1940 / 145 Tabel 9. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 146 Tabel 10. Învățământul primar rural în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 11. Învățământul primar urban în perioada 1872-1878 / 150 Tabel 12. Învățământul secundar în perioada
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu, 1965, p. 7), dar anacronică în contextul noilor necesități practice ale relațiilor comerciale. Probe istorice irefutabile sprijină afirmația că naționalismul politic românesc, cel care prin aspirațiile sale năzuia la unificarea tuturor etnicilor români în cadrele aceluiași stat național suveran, este precipitatul naționalismului cultural. Simplificând la maximum, nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naștere și origine, de regulă mai mare decât familia dar mai redusă decât poporul (Kedourie, 1961, p. 13). Această înțelegere s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile medievale. Totuși, în noul context al mediului universitar, conceptul de "națiune" a fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]