66,509 matches
-
colibă, se așeză pe un braț de fân moale ce era așternut pe jos și care era patul stăpânului colibei. De mâncare îi aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
aduse românul un dărăb de mămăligă rece. Vodă se uită la lumina unui tăciune, ce-l ținea românul în mână, la mămăliga cea vârtoasă și întrebă pe om: ce are la mămăligă? Dacă n-are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că românul n-are alta nimic, făcu voie de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de cele mai alese bucate. După ce-și sătură foamea și-și astâmpără setea cu o dușcă de apă
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
de nevoie și începu să îmbuce și să înghită din ea, parcă era un fel de cele mai alese bucate. După ce-și sătură foamea și-și astâmpără setea cu o dușcă de apă rece ca gheața ce-i aduse românul în pălăria lui de la izvorul din dosul colibei, Vodă își puse dreapta drept pernă de puf moale sub cap, și adormi pe loc un somn de cele voinicești. Când se trezi, văzu pe unul din curtenii lui în colibă, și
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
puse dreapta drept pernă de puf moale sub cap, și adormi pe loc un somn de cele voinicești. Când se trezi, văzu pe unul din curtenii lui în colibă, și pe ceilalți afară, așteptându-l ca să se scoale. Ei spuseră românului că el a găzduit în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
somn de cele voinicești. Când se trezi, văzu pe unul din curtenii lui în colibă, și pe ceilalți afară, așteptându-l ca să se scoale. Ei spuseră românului că el a găzduit în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
trezi, văzu pe unul din curtenii lui în colibă, și pe ceilalți afară, așteptându-l ca să se scoale. Ei spuseră românului că el a găzduit în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
prezinte o adaptare pentru clarinet a unei secvențe dintr-o simfonie enesciană, în care elevația sunetului, frazarea și căldura expresiei în cantilena plină de nostalgie au atras din nou aplauzele spectatorilor. Așteptat a fost și debutul tânărului pianist Teo Gheorghiu (român născut la Zurich, format la școala londoneză) pe scena Ateneului, abordând Concertul nr. 12 în la major KV 414 de Mozart, pe care anterior îl cântase și alături de Philharmonia Orchestra. Considerat, încă de la 14 ani, un talent aparte, apreciat de
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul Tolpa. - Ce vreți voi, oameni buni? - întrebă țiganul. - Avem să vorbim oare-ce cu Măria Sa Vodă. Acasă-i? răspunseră românii veniți, socotind că cine știe ce domn mare îi acela cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu puteți să-mi descoperiți și mie tainele voastre? Eu v-aș putea foarte mult ajuta, deoarece și eu sunt
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
cu care vorbesc. - Acasă! Dară ce aveți voi să vorbiți cu Măria Sa? Nu puteți să-mi descoperiți și mie tainele voastre? Eu v-aș putea foarte mult ajuta, deoarece și eu sunt unul din cei mai mari sfetnici ai Măriei Sale! Românii veniți, necunoscându-l cine-i și văzându-l așa de vorbăreț, i se încrezură țiganului, gândind că ceea ce le spune e adevărat, și-i istorisiră taina lor, adică: cum că pârcălabul îi asuprește din cale-afară, cum că li se ia
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-Sa Vodă! - Oameni buni! zice Tolpa, nu purtați nici o grijă, întoarceți-vă acasă în voia cea mai bună, că eu vi-s omul!... Voi vorbi cu Măria Sa. Lasă dacă v-a mai asupri și bate pârcălabul vostru de azi înainte! Românii îl ascultară și se întoarseră bucuroși spre case. Tolpa, după depărtarea lor, căută un prilej bun să intre la Măria-Sa în odaie. Într-o zi Ștefan-Vodă era voios. Știindu-l atunci numai singur în divan, Tolpa intră deodată la
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
închise timp de 300 de ani, refuzând contactul cu orice altă cultură. Odată cu deschiderea din epoca Meiji, a început modernizarea țării prin importul de valori culturale, sociale și politice din Europa. M. K.: Fenomen care s-a întâmplat și la români, pe la jumătatea secolului XIX. K. H.: După deschiderea culturală, japonezii au început să aprecieze teatrul și opera din Europa. Limba era însă o barieră. Mulți au încercat să cânte în limbi europene, dar rezultatul suna nenatural. Din această cauză, Konnyakuza
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
de împlinire aș vrea să relev interpretarea Sonatei în do major de Haydn de către Amir Tebenikhin din Kazahstan. Ilia Rușkovski din Rusia ne-a oferit Sonata în si bemol major de Mozart care conținea o bogăție fascinantă de sensuri. Deasemenea, românul Răzvan Filipoiu a cântat Sonata în Re major în cel mai fermecător stil mozartian. Memorabile au fost și Studiile de Chopin realizate de interpreți asiatici și de Dinara Mazitova din Belarus. Tokuno Mana, din Japonia, ne-a încântat cu un
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
-a știut să apere cetatea mai mult decât și-ar fi închipuit un om. Dar dacă n-ar fi venit Ștefan ca să-și sprijine poporul și oastea sa, s-ar fi dus pe copcă cu toții; nici rușii, nici turcii, nici românii, n-ar fi scăpat cu viață, căci începu o viscolire ca aceea, cum numai prin părțile noastre se poate vedea, încât se prăpădesc și oameni și dobitoace, și pe deasupra un ger amarnic, și Dunărea toată sloi, că nu mai era
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
UCMR. Acum, la Brașov, am întâlnit o situație care pune TVR într-o postură jenantă: dacă la Mamaia tot s-au mai strecurat ceva creatori prin juriu, la Brașov, între cei 11 jurați au fost nu mai puțin de... 4 români, dar nici un compozitor!!! Cum este posibil așa ceva? Sigur, ni s-ar putea replica că Paula Seling își compune melodiile, dar aici ne referim la creatori profesioniști, cu mare experiență în domeniu. Ce frumos le-ar fi stat lângă anonimii de peste
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
cote alarmante, artizanul acestor acțiuni fiind guvernul ponta. Parlamentarii Acele mai arată că prin legiferarea migrației politice la nivelul autorităților publice locale guvernul ponta este răspunzător de citez masacrarea statului de drept in românia și de furtul liber exprimat de români la alegerile din douămiidoisprezece. Pe de altă parte acele consideră că modificarea legii privind alegerea președintelui româniei afectează regimul electoral cu scopul de a creea in mod artificial un avantaj electoral premierului victor ponta. Moțiunea de cenzură va fi dezbătuta
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
nivel național. România avea și are nevoie de o adevărată schimbare dusă până la capăt, o schimbare a tot ceea ce a fost rău și ne-a împărțit în acești zece ani, dar adevărata schimbare, cea mai mare schimbare, va fi ca românii să fie din nou uniți. Vreau ca marea unire a românilor să o facem împreună după 10 ani de dezbinare. Acesta este obiectivul principal al candidatului și al președintelui, Victor Viorel Ponta. Precum și cu preocupări de politică externă generală. Opțiunea
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
dusă până la capăt, o schimbare a tot ceea ce a fost rău și ne-a împărțit în acești zece ani, dar adevărata schimbare, cea mai mare schimbare, va fi ca românii să fie din nou uniți. Vreau ca marea unire a românilor să o facem împreună după 10 ani de dezbinare. Acesta este obiectivul principal al candidatului și al președintelui, Victor Viorel Ponta. Precum și cu preocupări de politică externă generală. Opțiunea noastră proeuropeană și proatlantică este un mare câștig pe care trebuie
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
fiecare oraș. Președintele țării trebuie să fie acela care repune discuția în spațiul public. Educația, sistemul de sănătate, sistemul de pensii, toate trebuie repuse în discuția publică. România prosperă înseamnă locuri de muncă, infrastructura trebuie dezvoltată și foarte important, fiecare român trebuie să aibă un venit decent, ca să nu mai existe atâția oameni care stau cu mâna întinsă la stat. Oamenii trebuie să aibă venitul lor, să hotărască ei ce vor în țara lor. Asta înseamnă România prosperă. Iată tot un
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
constituțional în toate liniile. Doamna Elena Udrea, candidat din partea partidului mișcarea populară, are discursul focalizat, dimpotrivă, pe teme, pe probleme de politică internă. Programul meu este România frumoasă, o promisiune a mea că în calitate de președinte voi face ca în România românii să aibă o viață frumoasă. Asta înseamnă să avem locuri de muncă, în special pentru tineri și locuri de muncă foarte bine plătite, așa încât tinerii să nu mai fie nevoiți să plece afară din țară să-și găsească de lucru
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în Marea Neagră este cu adevărat extraordinar, mai ales acum, în acest sezon, am vazut, ăă am revăzut recent Delta Dunării, îmi place enorm această zonă, mă simt într-adevăr într-un loc aparte, cum ar trebui să se simtă fiecare român ajuns acolo, sau să dorească să ajungă. Pe de o parte, avem această imensitate de apă, dar care nu ți se pare atât de evidentă când treci pe acolo, pentru că chiar dacă numai la apele mici Delta oferă douăzeci și cinci la sută
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
cei ce au copii să aibă și mai mulți și cei care nu au să se roage să aibă copii pentru că sunt o mare binecuvântare pentru poporul român și de asemenea să rămână în țară, în Romănia. E bine ca românii să lucreze pentru ei înșiși aici în România și să ne gândim că altă dată satul românesc era plin de copii și acum se află intr-o însingurare și o singurătate tristă. Conform credinți creștine, Fecioara Maria s-a născut
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
că este cel mai important lucru pe care ar dori să-l facă viitorul președinte?. O întrebare generică, foarte simplă. Prima dată am aplicat o întrebare deschisă și apoi o întrebare închisă. Ei bine, ce am constatat este că interesul românilor se îndreaptă foarte mult spre teme, spre zone legate de economie și legate de echilibrare socială, de protecție socială, de locuri de muncă, adică o agendă mai degrabă executivă, dar în zona executivă reprezentată de primul-ministru, și nu neapărat în
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]