67,638 matches
-
are sistemul de „cerere” (față de strategiile push - împinse pe ofertă<footnote „To be or not to be in Business”, Euroabstracts, no. 3, 2000, p. 11 (revistă editată de Uniunea Europeană). footnote>). În raport cu exigențele clienților, cu acțiunile competitorilor, furnizorilor etc., selectați în context, se va elabora tipul de resursă umană (capitolul 1). Elaborarea strategiei managementului resurselor umane cuprinde: fixarea tipului de resursă umană; fixarea sistemului de recrutare, selecție, repartizare a oamenilor; sistemul motivațional utilizat; modul de conducere; performanțele așteptate; fixarea criteriilor de evaluare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
strategie, a managementului resurselor umane, poate fi îndeplinită prin politici diferite. Strategiile sunt mai generale, politicile mai concrete, strategiile au un grad de performanță mai mare (ele nu se schimbă pe perioade mari dacă nu apar elemente radical noi, în context), politicile se pot modifica pe parcursul aceleiași strategii, strategiile urmăresc obiective majore, de ansamblu, privind resursele umane ale unei organizații, politicile se concentrează asupra unor obiective particulare derivate din cele generale (avem astfel, politici de recrutare, de salarizare, de promovare, de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
puncte slabe” (weaknesses); 3) oportunități (opportunities); 4) riscuri, amenințări (threats). footnote> ne ajută să parcurgem cea mai importantă etapă în elaborarea și implementarea politicilor, și anume cea a problematizărilor. Problematizarea reprezintă procesul prin care managementul resurselor umane „transformă” mediul (și contextul) organizației în cerințe de stadiu, acțiune și schimbare. Problemele (teoretice și practice) sunt create de manageri, sunt „inventate” pe baza analizei (de tip diagnoză) și a unei evaluări care scoate în evidență o insatisfacție, o nouă exigență, necesitatea unei noi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
valorii adăugate pentru client”<footnote Jacob, Guy, Le reenginering de l’entreprise, l’entreprise reconfigurée, Hermès, Paris, 1994, p. 20. footnote>. Cursul urmărește să dezvolte gândirea independentă a studenților, capacitatea lor de a formula probleme, de a găsi soluții în contexte diferite, de a ști să evalueze experiențele existente. Capitolul 3 Analiza postului și reconstrucția structurii ocupaționale 3.1. Proiectarea postului În orice instituție, resursele umane reprezintă factorul principal al ființării sale și, prin aceasta, pun în evidență rolul major al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
reținem cât mai bine, ca să învățăm cum să punem întrebări pertinente pentru a ajunge la răspunsuri utile. Aceeași teorie, de exemplu, ne poate fi folositoare sau ne poate conduce la mari erori, dacă nu vom ști să o plasăm în contextul său real și s-o utilizăm cu măiestrie pentru a ajunge la soluții cât mai apropriate de intențiile noastre. În consecință, vom spune că există o serie de alternative, cu grade diferite de dezirabilitate, în ceea ce privește viziunea și practica managerială asupra
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a structurării pe post, în raport cu capabilitățile (reale sau virtuale, valorizate și valorificate) salariaților implicate în sistemul de drepturi și obligații, cu factorii care determină selectarea acestor capabilități, specificul contextului în care se desfășoară activitatea instituției și, în final, cu tipul de instituire a puterii (decizie, control, sancțiune). Structura pe posturi aduce o diviziune a muncii, care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în proporții foarte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
caracteristica gradului de „delocalizare”, „decontextualizare”<footnote Prin „delocalizare” se înțelege mutarea unor locuri de muncă în alte țări, iar prin „decontextualizare”, situația în care un loc de muncă dintr-o anumită țară asigură servicii economiei altor țări, se rupe de contextul economic în care se află geografic. footnote> este proprie doar unor posturi. Vom defini postul ca reprezentând o expresie a viziunii asupra locului și rolului omului în cadrul unei întreprinderi (afaceri), a tipului de piață (segment de piață) abordat, constând din
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
judecat corect numai ca filozof, Gibbon numai ca istoric, episcopul Butler numai ca apologet și moralist creștin, iar Adam Smith numai ca moralist și economist. 45 Dar în cele mai multe istorii literare acești gânditori sunt discutați în mod fragmentar, rupți din contextul potrivit - istoria materiei de care s-au ocupat - deci fără o înțelegere reală a istoriei filozofiei, a teoriei etice, a istoriografiei, a teoriei economice. Evident, istoricul literar nu se poate transforma automat într-un bun cunoscător al istoriei tuturor acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
da, tipul cui ? Este Hamlet un tip ? Pentru publicul elizabetan, a fost, pare-se, un melancolic, ceva în genul tipului descris de doctorul Timothy Bright. Dar el mai reprezintă multe alte lucruri, iar melancolia lui are o geneză și un context anume, într-un sens, personajul care este în același timp și individ și tip ajunge să fie văzut în această lumină datorită faptului că autorul 1-a făcut să reprezinte mai multe tipuri Hamlet este de asemenea un îndrăgostit, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este o convergență sau un nex de tipuri. Așa-numitele tipuri de canacter ne par "plate", așa cum ne par tuturor oamenii cu care avem relații de un singur " fel ; personajele "rotunde" combină diferite aspecte și relații, sunt prezentate în diferite contexte - în viața publică, în viața particulară, în țări străine. *5 Una dintre valorile de cunoaștere ale dramei și romanului este cea psihologică. "Romancierii ne pot învăța despre natura umană mai multe decât psihologii" este o afirmație obișnuită. Homey îi recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
unor cazuri (adică ilustrative, exemple tipice). Dar mei se pare că ne întoarcem la faptul că psihologii folosesc romanul numai pentru valoarea lui tipică, generalizată : ei îl smulg pe Père Goriot, personajul, din întreaga ambianță (La Maison Vauquer) și din contextul celorlalte personaje. 60 Max Eastman, care e un poet minor, se îndoiește că în secolul științei "gândirea literară" ar putea avea pretenția să descopere adevărul. "Gândirea literară" este pur și simplu gin-dires nespecializată, diletantă, din zilele de dinaintea dezvoltării științei, care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fără fond, loc fără spațiu, prezent fără trecut. O anumită deficiență de materie epică, determinată și de caracterul caleidoscopic, fragmentar al narațiunii, se face simțită în mai multe scrieri ale lui S., spirit nonconformist și incomod, prezență intelectuală deosebită în contextul cultural basarabean. A tradus din A. N. Ostrovski, Maxim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș.a. SCRIERI: Era târziu, Chișinău, 1968; Vămile, Chișinău, 1972; ed. îngr. Dumitru M. Ion, București, 1990; Aici și acum, Chișinău, 1976; Linia de plutire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
regulă în 85 traumatologie. Localizarea surplusului de apă poate fi intracelulară sau extracelulară. În leziunile traumatice cerebrale grave, edemul cerebral este asociat cu creșterea presiunii intracraniene, fiind o cauză frecventă de mortalitate. Se diferențiază două tipuri de edem cerebral, în context traumatic: vasogenic și citotoxic. Edemul vasogenic este un edem extracelular, datorat întreruperii barierei hematoencefalice și este mai evident la nivelul substanței albe. Edemul citotoxic este un edem intracelular, mai evident la nivelul substanței cenușii. Investigația CT evidențiază dispariția diferențierii între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Naum. Cărțile sale de versuri reiau aceleași teme și motive, în același registru stilistic, al detașării de sine echilibrate, decorative; pietrificarea emoției este dublată de conștiința propriei goliri interioare și a neputinței de exprimare poetică. Fără a se impune în contextul literar al anilor ’70, poezia scrisă de A. reprezintă o voce cu o notă distinctă, caracterizată prin impersonalitatea rece, deghizată într-o imagistică livrescă, barochizantă. SCRIERI: Exodul, București, 1967; Cenușa, București, 1969; Auguralia, București, 1972; Chagall, București, 1972; Piero della
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
MITCHIEVICI este lector universitar în cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Ovidius" Constanța, unde ține cursuri de literatură comparată. În anul 2008 a obținut doctoratul în Filologie cu distincția Summa cum laude la Universitatea din București, cu teza "Decadență și decadentism în contextul modernității românești (sfârșitul secolului XIX, prima jumătate a secolului XX). A primit premiul revistei Cuvântul pe 2005 pentru volumul Explorări în comunismul românesc (coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), premiul pentru debut al revistei Observator cultural pe anul 2007
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privește. Opera singulară a lui Paciurea, ocultată în anii 1920, ultimii ani de viață ai artistului, când implicarea literarului în arta vizuală era considerată o adevărată erezie și simbolismul era cu totul ieșit din modă, câștigă prin reașezarea ei în context. Angelo Mitchievici plasează consecvent arta românească pe picior de egalitate cu școlile artistice europene. Este un punct de vedere integrator în care nu se mai simt complexele unei arte minore intrate târziu în circuitul european, o perspectivă curajoasă cu toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simțul critic, autorul se lansează în descrieri evocatoare ale tablourilor, adevărate ekphrasis care însuflețesc imaginea absentă cu ajutorul cuvântului. O serie de capitole excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul, sau Salomeii în arta românească. Revista Ileana, prima revistă de artă românească, este analizată pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propriile sentimente, și cu toate că subiectele sunt luate din veacurile trecute sau epocele legendare, aceea ce ne descriu, sunt sentimentele noastre de astăzi, ale lor însăși pictorii de azi sunt poeți lirici"2. Noua direcție dobândește o dimensiune introspectivă plasată în contextul simbolic-alegoric al unor subiecte "legendare", așa cum Ștefan Popescu putea vedea, spre exemplu, în pictura prerafaelită, în speță a lui Burne-Jones. Locul consacrat al subiectului istoric este luat de legendă și mit, dar și acestea constituie vehiculele unei sondări a sinelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mișcări, secesionismul vienez și secesionismul münchenez sau german, în cuprinsul cărora simbolismul joacă un rol important. Simbolismul decupează propriul raport polemic cu naturalismul, pictura academică, fie un raport precursorial, de continuitate în raport cu romantismul, prerafaelitismul. Acest caracter polemic este modelat de contextul culturii naționale, subliniat și nuanțat în cadrul culturilor ale căror națiuni se află într-un proces de emancipare precum în Cehia și Ungaria incorporate Imperiului Habsburgic, ulterior Austro-Ungar, în grade diferite de reprezentare politică, în Polonia, care există cultural fără a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastice cu o întârziere de aproape două decenii. Tatonările macedonskiene, de la decadentismul epigonului Rollinat la modelul prestigios Baudelaire, de la neoromantism la verslibrism și instrumentalism, descriu dinamica simbolismului românesc la finele secolului XIX. Avem o perioadă secesionistă, scizionistă a simbolismului în contextul unei mișcări europene similare, de o anvergură și intensitate fără precedent. Sciziunea are loc în 1898, succesiva apariție a unor societăți artistice efemere constituie expresia unei nevoi de înnoire a limbajului plastic, de afirmarea "independenței" artistului și a artei sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
teoretică, rămânând la stadiul de atribut ocazional în măsură să precizeze o nuanță, o impresie și nicidecum o estetică sau un curent literar sau artistic. Am încercat să reconstruiesc o estetică decadentă într-o altă carte, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, carte pe care cea de față o completează. În cazul artelor plastice, decadentismul rămâne tot un atribut legat de un context bine precizat, identificat în cultura franceză cu romanele lui Huysmans, dintre care În răspăr (1884
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Am încercat să reconstruiesc o estetică decadentă într-o altă carte, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, carte pe care cea de față o completează. În cazul artelor plastice, decadentismul rămâne tot un atribut legat de un context bine precizat, identificat în cultura franceză cu romanele lui Huysmans, dintre care În răspăr (1884) constituie modelul exemplar și, din punctul de vedere al artelor plastice, cu saloanele rozacruceene ale lui Joséphin Péladan. În mod esențial, reperul principal rămâne unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanele lui Huysmans, dintre care În răspăr (1884) constituie modelul exemplar și, din punctul de vedere al artelor plastice, cu saloanele rozacruceene ale lui Joséphin Péladan. În mod esențial, reperul principal rămâne unul literar și francez prin excluderea unor alte contexte. Pentru cultura română termenul de simbolism nu și-a dobândit deplin drept de cetate, deși îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta 1900 în România, Paul Constantin a identificat simbolismul ca fenomen proteic, incorporând modalități diferite de expresie artistică. Pentru mine, "arta 1900" constituie doar contextul emergent și structurant al curentului simbolist în artele plastice, iar situarea centrului și nu marginilor intervalului ține de elongația diferită a fenomenului simbolist care-și consumă energiile în preajma Primului Război Mondial, nereușind să-i supraviețuiască. În Idei estetice în Europa și arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe un atribut. Eu am văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid, și am ales să tratez Jugendstilul, sub diversele sale expresii ale culturilor naționale ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele plastice a apărut târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]