67,036 matches
-
acest subiect delicat (prima mențiune oficială a fost făcută de Dean Acheson la o Întâlnire a miniștrilor de Externe din septembrie 1950), deși la Început chiar și președintele Truman era reticent. Pe de o parte, nimeni nu voia să pună arme În mâinile nemților la cinci ani după eliberarea Europei; pe de altă parte - și prin analogie cu dificultățile economice ale Bi-zonei cu numai trei ani În urmă -, era oarecum paradoxal să cheltuiești miliarde de dolari pentru a-i proteja pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
epică Împotriva Germaniei. În 1945, Marea Britanie era insolvabilă. Englezii se mobilizaseră total și mai mult timp decât orice altă țară: În 1945, 10 milioane de femei și bărbați (dintr-o populație activă de 21,5 milioane) erau Înrolați sau fabricau arme. În loc să dimensioneze efortul de război după resursele limitate ale țării, Winston Churchill a riscat totul, Împrumutând de la americani și vânzând posesiuni britanice din străinătate pentru ca banii și echipamentul să nu lipsească. Cum spunea un ministru de Finanțe din timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În suflet să pătrundă Decalogul comunist. Alexander Wat Aici mai Întâi spânzură omul și apoi Îl judecă. Molière, Monsieur de Pourceaugnac În anii de după 1945, occidentalii erau pur și simplu Înspăimântați de Uniunea Sovietică. Armata Roșie mărșăluia pe jos, transportând armele și munițiile În care trase de vite; soldații n-aveau parte de permisii și, dacă ezitau, nici de clemență: numai În 1941 și 1942, 157.593 dintre ei au fost executați pentru „lașitate”. Dar, după un Început șovăielnic, URSS a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-și revenise Încă după foametea deliberată, punitivă, din anii ’30, s-a confruntat cu o alta, neplanificată, În iarna și primăvara 1946-1947. Anii de război au Însemnat și semimilitarizarea durabilă a vieții sovietice. Economia centralizată și producția susținută de tancuri, arme și avioane au transformat URSS Într-o mașină de război surprinzător de eficientă, insensibilă la costurile umane sau bunăstarea soldaților, dar perfect capabilă de un război total. Cohorta birocraților de partid formați În timpul războiului - generația Brejnev - echivala puterea și succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adăugată mare. Cazul ceh e frapant. Înainte de al doilea război mondial, Boemia și Moravia (care reprezentau până În 1914 inima industrială a Imperiului Austro-Ungar) aveau o producție pe cap de locuitor mai mare decât Franța, specializându-se În pielărie, vehicule motorizate, arme sofisticate și o gamă largă de bunuri de lux. După criteriile calificării, productivității, standardului de viață și pătrunderii pe piețe străine, Cehoslovacia dinainte de 1938 era comparabilă cu Belgia și mult Înaintea Austriei și Italiei. În 1956, Cehoslovacia comunistă nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
douăzeci de ani Înainte. Dacă În 1938 numărul de mașini pe cap de locuitor era comparabil În Austria și Cehoslovacia, În 1960 cifra austriacă era de trei ori mai mare decât cea cehoslovacă. Nici măcar produsele În care excelau - În special armele mici - nu le mai aduceau cehilor vreun profit, de vreme ce erau obligați să-și direcționeze exporturile exclusiv către stăpânii sovietici. Cât despre apariția unor mamuți industriali ca Gottwald Steelworks În Ostrava, identic cu oțelăriile din Polonia, RDG, Ungaria, România, Bulgaria și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
realmente la un război: cum explica Într-un „interviu” din Pravda din februarie 1951, o confruntare Între capitalism și comunism era inevitabilă și din ce În ce mai probabilă. Din 1947 până În 1952, blocul sovietic a fost permanent pe picior de război: producția de arme În Cehoslovacia a crescut de șapte ori Între 1948 și 1953, mai multe trupe sovietice au fost deplasate În RDG și s-au făcut proiecte pentru o escadră de bombardiere. Astfel, arestările, epurările și procesele constituiau un avertisment public despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marshall nu reprezintă o amenințare serioasă pentru independența Franței; suspiciunea față de implicarea Americii a fost alimentată În continuare de spectrul războiului În 1948 și de luptele din Coreea doi ani mai târziu. Acuzațiile fabricate de comuniști - că armata americană folosea arme biologice În Coreea - au găsit un public receptiv. În probleme culturale, comuniștii nu aveau nevoie să ia inițiativa. Teama de dominația americană și de pierderea autonomiei și inițiativei naționale a adus În tabăra progresistă oameni de toate orientările politice - sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decor edwardian Întârziat. Europa postbelică se Încălzea Încă la tăciunii fumegânzi ai revoluției economice din secolul al XIX-lea, care se consumase practic, lăsând În urmă relații sociale și obiceiuri culturale din ce În ce mai nelalocul lor În noua eră a avioanelor și armelor atomice. Războiul părea să fi dat timpul Înapoi. Fervoarea modernizării din anii ’20 și ’30 dispăruse: lumea s-a Întors la traiul de demult. În Italia, ca În mai toată Europa rurală, copiii Începeau să muncească imediat după absolvirea (sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că pacea europeană se contura În timp ce cele două mari puteri ale momentului se Înarmau până-n dinți, pregătindu-se pentru un eventual război nuclear - e mai puțin paradoxal decât pare la prima vedere. Fiindcă strategii sovietici și americani se concentrau asupra armelor nucleare și a rachetelor intercontinentale, statele europene, care nu puteau rivaliza În resurse cu cele două superputeri, nu mai simțeau nevoia să concureze pe acest plan - În ciuda faptului că Europa Centrală rămânea terenul cel mai probabil al ipoteticei confruntări. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ani Războiul Rece a fost trăit altfel În vestul Europei decât În SUA (și chiar decât În URSS). Arsenalul nuclear al Statelor Unite crescuse rapid În anii ’50. De la 9 În 1946, 50 În 1948 și 170 la Începutul deceniului, numărul armelor nucleare de care dispunea armata americană a ajuns la 841 În 1952, apoi la 2.000 În perioada intrării Germaniei În NATO (pentru a ajunge la 28.000 șapte ani mai târziu, În pragul crizei cubaneze). Pentru a lansa aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de bombardiere B-29 care s-a extins de la 50 de avioane la Începutul blocadei Berlinului la peste 1.000 cinci ani mai târziu. Primele bombardiere intercontinentale B-52 au intrat În funcțiune În iunie 1955. Cum URSS era, ca efective și arme convenționale, net superioară pe teren european, era firesc ca armele nucleare să devină prioritatea strategică a Washingtonului, mai ales după ce președintele Truman a ordonat În secret, la 10 martie 1950, dezvoltarea accelerată a unei bombe cu hidrogen. Truman a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avioane la Începutul blocadei Berlinului la peste 1.000 cinci ani mai târziu. Primele bombardiere intercontinentale B-52 au intrat În funcțiune În iunie 1955. Cum URSS era, ca efective și arme convenționale, net superioară pe teren european, era firesc ca armele nucleare să devină prioritatea strategică a Washingtonului, mai ales după ce președintele Truman a ordonat În secret, la 10 martie 1950, dezvoltarea accelerată a unei bombe cu hidrogen. Truman a luat această decizie după ce URSS a testat cu succes propria bombă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al Statelor Unite a avut loc la 1 noiembrie 1952 pe atolul Elugelab din Pacific; testul sovietic echivalent, la Semipalatinsk, a fost anunțat după numai zece luni, la 12 august 1953. O lună mai târziu soseau În Germania de Vest primele arme nucleare americane; În ianuarie 1954, Dulles anunța noua strategie a lui Eisenhower. NATO urma să fie nuclearizat: amenințarea cu folosirea armelor atomice pe teritoriul european urma să facă parte din strategia defensivă a Alianței. Pentru ca această amenințare să fie credibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anunțat după numai zece luni, la 12 august 1953. O lună mai târziu soseau În Germania de Vest primele arme nucleare americane; În ianuarie 1954, Dulles anunța noua strategie a lui Eisenhower. NATO urma să fie nuclearizat: amenințarea cu folosirea armelor atomice pe teritoriul european urma să facă parte din strategia defensivă a Alianței. Pentru ca această amenințare să fie credibilă În ochii Uniunii Sovietice, distincția dintre armele convenționale și cele nucleare urma să fie abolită. Cum explica Dulles la Întâlnirea Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anunța noua strategie a lui Eisenhower. NATO urma să fie nuclearizat: amenințarea cu folosirea armelor atomice pe teritoriul european urma să facă parte din strategia defensivă a Alianței. Pentru ca această amenințare să fie credibilă În ochii Uniunii Sovietice, distincția dintre armele convenționale și cele nucleare urma să fie abolită. Cum explica Dulles la Întâlnirea Consiliului NATO din aprilie 1954, „capacitatea atomică este, În ochii Statelor Unite, esențială pentru apărarea zonei NATO În fața prezentei amenințări. Pe scurt, trebuie să privim aceste arme ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dintre armele convenționale și cele nucleare urma să fie abolită. Cum explica Dulles la Întâlnirea Consiliului NATO din aprilie 1954, „capacitatea atomică este, În ochii Statelor Unite, esențială pentru apărarea zonei NATO În fața prezentei amenințări. Pe scurt, trebuie să privim aceste arme ca fiind Într-adevăr convenționale”. Coincidența dintre nuclearizarea NATO și stabilizarea continentului nu era Întâmplătoare. Războiul convențional În centrul și vestul Europei Își pierdea din interesul strategic și pentru sovietici. Moscova acumula arme nucleare, ajungând de la 5 În 1950 la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amenințări. Pe scurt, trebuie să privim aceste arme ca fiind Într-adevăr convenționale”. Coincidența dintre nuclearizarea NATO și stabilizarea continentului nu era Întâmplătoare. Războiul convențional În centrul și vestul Europei Își pierdea din interesul strategic și pentru sovietici. Moscova acumula arme nucleare, ajungând de la 5 În 1950 la 1.700 până la sfârșitul deceniului. Dar sovieticii puneau accentul pe dezvoltarea capacității de lansare a armelor nucleare nu numai În Europa, ci și peste ocean, ca răspuns la planurile americane de a amplasa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Războiul convențional În centrul și vestul Europei Își pierdea din interesul strategic și pentru sovietici. Moscova acumula arme nucleare, ajungând de la 5 În 1950 la 1.700 până la sfârșitul deceniului. Dar sovieticii puneau accentul pe dezvoltarea capacității de lansare a armelor nucleare nu numai În Europa, ci și peste ocean, ca răspuns la planurile americane de a amplasa arme nucleare În RFG, la numai câteva sute de kilometri de Rusia. Celebrul missile gap (avantajul rachetei) despre care vorbea John F. Kennedy
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nucleare, ajungând de la 5 În 1950 la 1.700 până la sfârșitul deceniului. Dar sovieticii puneau accentul pe dezvoltarea capacității de lansare a armelor nucleare nu numai În Europa, ci și peste ocean, ca răspuns la planurile americane de a amplasa arme nucleare În RFG, la numai câteva sute de kilometri de Rusia. Celebrul missile gap (avantajul rachetei) despre care vorbea John F. Kennedy În timpul campaniei din 1960 pentru președinția Statelor Unite era un mit, o reușită a propagandei sovietice; la fel și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
străduia efectiv să-și dezvolte capacitățile balistice. Sovieticii au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală În august 1957, cu cinci luni Înaintea americanilor. Lansarea satelitului Sputnik la 4 octombrie 1957 i-a demonstrat apoi potențialul (spre oroarea americanilor 6). Armele balistice - rachete intercontinentale capabile să lanseze focoase nucleare de pe teritoriul sovietic spre ținte americane - Îl interesau În mod desoebit pe Nikita Hrușciov. Erau mai ieftine decât armele convenționale și Îi permiteau să mențină relații bune cu industria grea și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la 4 octombrie 1957 i-a demonstrat apoi potențialul (spre oroarea americanilor 6). Armele balistice - rachete intercontinentale capabile să lanseze focoase nucleare de pe teritoriul sovietic spre ținte americane - Îl interesau În mod desoebit pe Nikita Hrușciov. Erau mai ieftine decât armele convenționale și Îi permiteau să mențină relații bune cu industria grea și de apărare, deturnând În același timp resurse spre producția de bunuri de consum. În plus, după cum vor constata ambele părți, aveau efectul curios de a diminua riscul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
permiteau să mențină relații bune cu industria grea și de apărare, deturnând În același timp resurse spre producția de bunuri de consum. În plus, după cum vor constata ambele părți, aveau efectul curios de a diminua riscul unui război major. Din cauza armelor nucleare, Moscova și Washingtonul erau mai agresive În aparență - era important să pară pregătite și capabile să le folosească -, dar mult mai temperate În realitate. Pentru americani, ele mai prezentau un avantaj. Statele Unite Încercau Încă să iasă din Încurcăturile europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care Moscova a atras din nou atenția internațională asupra Berlinului, generând o criză de trei ani În legătură cu statutul orașului. În 1958, URSS era din nou Îngrijorată că Statele Unite i-ar putea Înarma pe vecinii săi vest-germani, de data aceasta cu arme nucleare. Nu era, așa cum am văzut, o temere nefondată - la urma urmei, o Împărtășeau și unii occidentali. Hrușciov a decis așadar să folosească Berlinul, oraș de care rușii, de altfel, nu se sinchiseau ca pârghie pentru a bloca nuclearizarea Bonnului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din credibilitate, iar opinia neutralistă și antinucleară ar fi câștigat teren În RFG și nu numai. Dar chiar dacă puterile occidentale insistau să rămână În Berlin, URSS putea cere la schimb, când Își dădea acordul, garanția că Bonnul nu va primi arme nucleare. Când liderii occidentali au refuzat orice concesii În privința Berlinului, amintind că Însăși URSS Încălcase angajamentele de la Potsdam când a integrat Berlinul de Est În guvernul și instituțiile est-germane Înainte de semnarea unui tratat final, Hrușciov a Încercat din nou. După
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]