67,638 matches
-
citat. Ca și în cazul Ilenei, Ver sacrum sau Pan, revista adoptă o etichetă mitologică, "lâna de aur", simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an după revoluția sângeroasă din 1905, al cărui context, "epoca furtunoasă", îl precizează prin aluzie. Arta, reflex al imuabilului, reprezintă un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an după revoluția sângeroasă din 1905, al cărui context, "epoca furtunoasă", îl precizează prin aluzie. Arta, reflex al imuabilului, reprezintă un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care se reia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent simbolisto-decadent, cât și a tematicii fin de siècle în contextul tradiției propriei sale culturi și în descendența romantismului, relevă capacitatea de sinteză a unui pictor ca Jacek Malczewski, bucurându-se de recunoaștere atât în spațiul cultural francez, cât și în cel german, prima expoziție individuală având loc în 1903, la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artele sunt reprezentate, cu toate că patronajul rămâne unul al artelor plastice. Acest fapt reprezintă o alianță constituită pe baza sincretismului secesionisto-simbolist de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere receptată într-un anumit context, silind la decupaje dogmatice, pictorii români nu resping Arta 1900 în România, simbolismul sau, cum o numește criticul de artă, "arta idealistă" a pictorilor apuseni, în favoarea unui realism cu o profundă notă autohtonistă. Ambele direcții coexistă chiar în cadrul operei aceluiași
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți redutabili critici de artă Baudelaire, Huysmans, Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ioan Kalinderu; proiectul nu s-a realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne și astfel se va înscrie în circuitul curentelor culturale europene și, prin aceasta, în contextul modernității. În același timp, acest demers va fi individualizat prin publicarea unor lucrări în unicat, destinate numai revistei românești. Nu ne-am mulțumit cu atâta. Am vrut ca într-o revistă română să apară alături cu numele artiștilor noștri și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și de cele balcanice. Nu este exclus ca patricianul estet, patron al artelor, să-i fi avut în vedere și pe ruși, însă este clar că un rol hegemonic putea fi exercitat de către România numai asupra popoarelor din Balcani. În context decadent, criticul-estet deschide perspectiva supraviețuirii prin cultură a civilizațiilor apuse sau ajunse într-o fază crepusculară. Pentru comparație, apar ca repere decadențele prestigioase ale civilizațiilor grandioase, stinse, având ca model decăderea Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale civilizațiilor grandioase, stinse, având ca model decăderea Imperiului Roman. Utopia estetică a lui Alexandru Bogdan- Pitești are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de virtuozitate plastică. Indiferent de validitatea judecăților criticului, acesta articulează un discurs critic coerent, vizând elemente de detaliu, disocieri subtile, o bună cunoaștere a subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul nu găsește și un alt spațiu de rezonanță, alte filiații. Pictura sa este analizată într-un context polemic, al picturii marilor maeștri. În fond, aceasta își și propunea criticul, să apropie arta românească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subiectului și, mai presus de orice, gust. Verona, ca pictor român, este astfel plasat într-un context prestigios, măcar pe filiera temei, chiar dacă criticul nu găsește și un alt spațiu de rezonanță, alte filiații. Pictura sa este analizată într-un context polemic, al picturii marilor maeștri. În fond, aceasta își și propunea criticul, să apropie arta românească, cu plusurile și minusurile ei, de arta occidentală. "Prometheul lui Verona nu există de cât ca un studiu de nud și de contorsiune. Tot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ai Botezătorului. [...] A doua zi o găsi tot acolo, nemișcată. Dar minune! Din lacrimile femeei se țesuse un veșmânt alb ca zăpada, care'i acoperea goliciunea. Orice urmă de trecut dispăruse din privirile ei"537. Povestea Salomeii este reluată în contextul fatalităților mondene, asociind luxura și violența. Chiar și o modestă povestire, Pedeapsa 538, al cărui autor nu este menționat, relevă popularitatea temei și felul în care ea se conjugă cu un mod de întrebuințare decadent. Don Juan-ul modern, milionarul monden
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uneia dintre imaginile obsedante din literatura și arta decadentă aceea a "capului tăiat" (le chef coupé), imagine pe care Jean de Palacio (în Figures et formes de la décadence) o asociază "unuia dintre marile arhetipuri fabuloase care ordonează imaginarul"545. În contextul categoriei estetice a grotescului reformulat în termenii Mișcării estetice engleze, ai graficii lui Aubrey Beardsley și ai relației dintre literatură și artele plastice, avem o excelentă analiză a Salomeei în cartea Ewei Kuryluk, Salome and Judas in the Cave of
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv la acest mesaj estetic. Emilian Lăzărescu (1878-1934) este unul dintre pictorii care ies din contextul picturii române, o mare parte dintre temele abordate ținând de viața pariziană. Pictorul se mutase, de altfel, la Paris. Există foarte puține date despre el, în mod cert, expune de câteva ori în România. Una dintre expoziții, cea din 1922
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi nu a realizat propria sa Salomee, totul în datele sensibilității și orientării estetice a pictorului presupunea abordarea unui astfel de subiect. Cu toate acestea, există ceva similar, un tablou enigmatic care aduce în discuție tema biblică, ieșită de sub incidența contextului istoric, pentru a se transforma într-o figură cheie a decadenței. Tabloul Post-mortem laureatus (1896), expus la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate dezbrăcată ține în poală nu un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o pictură en Madeleine? Analiza pe care Victor Ieronim Stoichiță o face acestei teme la Georges de La Tour este utilă pentru a sesiza
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Henriette Väth sesizează impactul simbolic al acestei inversiuni decadente, instrumentate simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa acolo poziția unui panou al altarului creștin, în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată? Spre deosebire de luxurianța vegetației pictată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a locuinței. Séverine Jouve remarca acest iluzionism construit pe inversarea raportului dintre exterior și interior, în contextul sensibilității decadente. Prima căutare a acestor "naturaliști dezamăgiți" este ornamentală: este vorba de a da interiorului iluzia exteriorului. Instalarea și pietrificarea unei vegetații artificiale în inima locuinței va merge în sensul unei reabilitări a naturii, dar de această dată regândită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei vegetații artificiale în inima locuinței va merge în sensul unei reabilitări a naturii, dar de această dată regândită într-un cadru ales"590. Reabilitarea naturii comportă de fapt modificarea ei, în sensul unui decupaj strict refuncționalizat prin ruperea de context. Gustul decadent corespunde aici artificialului și mistificării, organizării teatrale a intruziunii vegetalului. Natura naturans nu este lăsată, cu adevărat, să pătrundă în casă, ci această natură se transformă după regulile unei scenografii decadente într-un artificiu, într-un efect. Des
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află în circulație pe piața de artă plastică românească. Abia un astfel de album ar putea oferi un complement al studiului de față, în măsură să evidențieze complexitatea fenomenului simbolist în artele plastice românești și ar introduce simbolismul românesc în contextul simbolismului european. Cu foarte puține excepții deocamdată nu am identificat decât o referire la Postmortem laureatus a lui Kimon Loghi -, nu există nicio referință consistentă în studiile istoricilor de artă europeni cu privire la simbolismul românesc în artele plastice, cu toate că el este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puține excepții deocamdată nu am identificat decât o referire la Postmortem laureatus a lui Kimon Loghi -, nu există nicio referință consistentă în studiile istoricilor de artă europeni cu privire la simbolismul românesc în artele plastice, cu toate că el este tributar experiențelor estetice în context european, o bună parte dintre artiștii plastici români de sensibilitate simbolistă desăvârșindu-și formația cu pictori asociați simbolismului în Franța și Germania în special. În acest sens, o slabă reprezentare o au și simbolismele sud-est și central europene: cel maghiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
13 Ibidem, p. 19. 14 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 153. 15 Edward Lucie-Smith, Le Symbolisme, traducere din engleză de Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999, p. 55. 16 Am încercat să răspund la această întrebare în context literar în cartea mea Decadență și decandetism în contextul mdernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 17 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, Editura Meridiane, București, 2003. 18 Vezi Carl E. Schorske, Viena fin de siècle. Politică și cultură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
153. 15 Edward Lucie-Smith, Le Symbolisme, traducere din engleză de Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999, p. 55. 16 Am încercat să răspund la această întrebare în context literar în cartea mea Decadență și decandetism în contextul mdernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 17 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, Editura Meridiane, București, 2003. 18 Vezi Carl E. Schorske, Viena fin de siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschi și Ioana Ploeșteanu, Polirom
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
București, 1909, p. 206. 139 Ibidem, p. 207. 140 Ibidem, p. 208. 141 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 101. 142 Vezi Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 143 Ibidem, p. 214. 144 Al. Tzigara-Samurcaș, op. cit., p. 216. 145 Ibidem, p. 217. 146 vezi o analiză pertinentă a demersului critic al lui L. Bachelin și la Ioana Vlasiu, "Réflexions
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]