7,890 matches
-
salonul în care nu părea că a intrat vreodată cineva. După ce m-am instalat puțin, ajutată de Dumitra, jupâneasa mamei pe care mi-a dat-o ca mai credincioasă, m-am dus să iau masa cu maica stariță. Mi-a îngăduit această favoare numai pe două zile, trebuia să organizez ceva și nu știam cum, căci de cumpărat nu se găsea nimic. Revenind acasă, la lumina unei mizerabile lumânări nu puteam citi; era ora 8 și cu neputință să mă culc
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oferit ziare germane, Reichspost și altele editate pentru fronturi cu știri însuflețitoare pentru armatele lor. Am refuzat, rugându-l numai să permită sergentului, când își făcea raportul zilnic la Brănești, să-mi cumpere ziarele autorizate de poliția din București. A îngăduit și a trecut la Lia. Dânsa a primit ziarele lui, i le trimitea regulat, iar Lia își făcea, mai ales la început, numai sânge rău din așa-zisele victorii fulgeră toare anunțate regulat, cu păcile separate ca corolar. Mai cerusem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca hârtii politice, poliția secretă din București. [Pe când noi petreceam ziua de 4 mai într-un chip atât de antipatic, la Florica etapa germană asista la serviciul religios organizat de Gheorghiu la mormântul tatei. Guvernul militar din București refuză să îngăduie pe oricare membru al familiei să meargă cel puțin pentru câteva ore în acea zi acolo - dar, cu lipsa lor de tact, au crezut că ne înlocuiesc dând ordine ofițerilor din etapă să ia parte la ceremonie. S-au și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Germania să fie învinsă, îmi răspunse. Polonezii sunt prea nenorociți în Germania. Ar fi și mai persecutați de ar fi victorioasă. Limba lor nu o mai pot vorbi, nici rugăciunea, care la școală se făcea în poloneză, nu se mai îngăduie. Copiii au refuzat să o spună pe nemțește, părinții au fost amendați cu 300 de mărci. N-au putut să reziste a doua oară și au trebuit să cedeze. Pământ n au putut niciodată cumpăra, se dădea coloniilor germane aduse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
soldățești, nespălați și nemâncați aproape. Fanny Derussi, cu cea mai mare greutate, a pătruns la bărbatul ei și s-a speriat de starea de slăbiciune în care l-a găsit. Îi amenința când cu Germania, când cu Bulgaria. De aceea, îngăduiseră celor rămași ca soțiile să le facă o vizită la Săveni înainte de plecarea lor în Bulgaria. Mariuța porni cu credința că va putea rămâne acolo câteva zile, ca celelalte neveste ale internaților, care au circulat în libertate. Când însă s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sub auspiciile germanilor, sub rege german. Își rezervau drepturile integrale pentru victoria finală. Scurt, au refuzat, spre marea încurcătură a germanilor, care le asiguraseră în Polonia rusă școli inferioare, secundare și superioare în limba leșă, pe când la ei nu le îngăduiau să spună nici măcar rugăciunea în limba maternă. Sperau cu aceste falacioase perspective să obțină armată poloneză voluntară de 700 000 oameni. Czernin, Kühlmann și Michaelis nu renunțau. Iar scrisoarea solda tului se sfârșea [astfel]: „Polonezii au refuzat. Vom rupe nuielele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și le-au luat. În București ne scrisese toată alămăria. Eu mă rugasem de Cos tache să mi le iau la Pasărea și la nevoie să le arunc în baltă. El însă, temându-se de vreo trădare, nu mi-a îngăduit și am rămas fără nici o tingire din multele ce aveam. Mă durea mai ales că vor servi la munițiuni contra noastră. Bronzurile, statuile și lămpile fuseseră asemenea catalogate. Când a fost vorba de bustul tatii ce-mi încredințase Ionel la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care, cu frica multor persoane de medici, de doctorii, de sanatorii și mai ales de operații, refuza orice îngrijire sistematică. Mai era și stăpânită de o demnitate imaginară a situațiunii ei de călugăriță și stariță, care, credea dânsa, nu-i îngăduia un examen medical rațional. Bărbatul meu o convinse să intre într-un sanatoriu și să se supună unei puncțiuni exploratrice; lucru care ar fi trebuit făcut de mult și pe care toți i-l povățuiseră. Plecarea fu decisă, Costache trebuia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui I. Bianu, Radu Rosetti, Nenițescu, Stere, Mehedinți, Pătrășcanu, Beldiman, Iarca, I.C. Filitti, Galaction, Arghezi, gl Hiottu, Culcer, Burghele, col. Mircescu, pleda nu numai pentru disculparea lui Al. Sturdza, dar îl declara un salvator al situației de „ar fi fost îngăduit să deschidă fruntaria germanilor“. Această broșură imprimată a fost autorizată de Kommandantură și răspândită în țară deodată cu Cântecul soldatului, care propovăduia moartea Brătienilor, a lui Take Ionescu, într-un stil foarte vulgar. alexandru sturdza Anicuța Florescu mi-a povestit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nimic compromițător. „Credeam că sunt mai interesante“, îmi zise șeful. „Pe cele interesante nu le ținem la mine, îi răspunsei, sunt departe de aici, unde nu bănuiți.“ Aceasta i-a dezgustat. Vroiau să termine mai iute, dar nu le-o îngăduii și cu zorul se uitară peste tot, ca să nu mai justificăm altă percheziție. Căldura era extremă, 37° la umbră. Ofițerul strâns în uniformă nu mai putea. Se urcară sus, la mama, și pe masa Piei citiră scrisoarea ei către Mackensen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rugat de Kommandantură să pără sească Ucraina ocupată de germani, a răspuns că nu va rămâne decât puține ore, a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a telegrafiat regelui de-i mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări în timp de rezbel și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
simțiminte, cu dânsa nu mai am a face.“ Așa a și fost, nu i-am mai călcat în casă, n-am voit să mai vină la mine. Nu o mai cunosc decât în fața lumii, pentru numele ce-l poartă. Am îngăduit patru scene nu numai penibile, dar mojice și răutăcioase, n-aș mai putea rezista la o a cincea fără a-i întoarce spatele definitiv, chiar în prezența străinilor, nu vreau să-i fac acest afront și să-i pun în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dimitriu și Cipăianu, nu s-au eliminat Franasovici, Victor Antonescu și Mavrodi. Dar nu președintele Consiliului, Tătărescu, putea șterge pe prietenul lui de luptă de la Sinaia, Fra nasovici. Astfel, acesta, care se ruga 2- 3 luni mai înainte să-i îngăduie o lună de viață ministerială, a ajuns creator de ministere și stâlpul guvernului! Titulescu, prin atitudinea sa dârză față de rege și de partizan al Brătienilor, și-a alienat favoarea lui. De este îngăduit, e numai din cauza favoarei de care se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
2- 3 luni mai înainte să-i îngăduie o lună de viață ministerială, a ajuns creator de ministere și stâlpul guvernului! Titulescu, prin atitudinea sa dârză față de rege și de partizan al Brătienilor, și-a alienat favoarea lui. De este îngăduit, e numai din cauza favoarei de care se bucură în Europa, de succesele obținute cu Pactul Balcanic, de presa străină și de teama de el în opoziție. Și frica este uneori salutară, mai ales cu cei slabi. criza [din] 1934 Promoțiunile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care se înțelegea, ceruse cu puține zile înainte de la Banca Națională 200 milioane franci elvețieni (în Elveția), dar nu apucase să obțină decât 200 mii. În trenul regal a pornit generalul Urdăreanu. Publicul nu a înțeles cum i s-a îngăduit să se sustragă de la pedeapsa ce merita. Doi aghiotanți, Puiu Filitti și [...](Lipsă în manuscris.), l-au însoțit până la destinație. În Elveția nu i s-a permis decât o scurtă oprire. Gurănescu, ministrul României, a luat masa cu el la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Madgearu. Guvernul, care regreta această faptă, nu a permis ziarelor să le facă un necrolog, în anunțul mortuar să pună ora ceremoniei, și nu numai nimeni din guvern nu a asistat la înmormântare, cum se cuvenea, dar nu s-au îngăduit discursuri. Maniu, neținând seama de această interzicere, a rostit elogiul lui Madgearu. Ceremonia funebră a lui Iorga a urmat pe aceasta. Cu toate odioasele măsuri de îngrădire ale guvernului, era o mulțime enormă și emoționată, de la ultimul lucrător până la cel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fel nu a fost persecutat cum s-a petrecut în occident. În miezul secolului al nouăsprezecelea se recomanda ca orice bun cetățean englez să ucidă pe orice nebun rătăcind dincolo de așezările locuite. În lumea spațiului carpato-dunărean religia nu ar fi îngăduit o astfel de faptă. Psihiatria, așa cum s-a dezvoltat la români, nu a fost culpabilă de astfel de fapte. Un celebru istoric al psihiatriei, Michael Foucault (care a devenit cunoscutul antipsihiatru), își alimentează întregul rechizitoriu antipsihiatric numai din cercetările întreprinse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
auzim despre indiferent ce subiecte. Le simțeam uneori timorarea în ce spuneau, grija de a nu „greși“, dar ne câștigau întotdeauna prin faptul că nu foloseau limba de lemn a epocii. Iar câteodată lăsau la o parte prudența și își îngăduiau mici libertăți, aluzii critice, în fond benigne, la actualitate, sau lansau doar savu roase vorbe de spirit care și acestea șocau, stârneau vâlvă, contrastând cu stilul înțepenit, posomorât și mereu previzibil al discursurilor epocii. Îmi amintesc ce succes a repurtat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
toate planurile vieții, iar unele reparații care li s-au făcut au venit foarte târziu, mai ales pentru Streinu, care a murit în 1970, la șaizeci și opt de ani. În vremea când eu i-am cunoscut, după ce li se îngăduise să reintre în publicistică, să semneze pe ici, pe colo câte un comentariu mai ales filologic, neangajând chestiuni de „orientare“, în acea vreme, așadar, când prezența lor în publicații începuse să fie tolerată, Streinu și Cioculescu reprezentau în ochii noștri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anterioare, până atunci marginalizați sau anulați de-a dreptul (unora dintre ei li se luase de altfel nu doar libertatea scrisului, ci libertatea propriu zisă, căci populaseră pușcăriile, ca deținuți politici, până în 1964). Climatul era deci stimulator și părea benefic, îngăduind chiar speranțe în unele schimbări de fond. Cine a trăit epoca își amintește. Geo Dumitrescu își reia activitatea literară în acest context. În perioada ostracizării, nu doar că nu publicase poezie, dar nici nu scrisese. Avusese chiar, nu o dată, sentimentul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
larg, mi-a revenit în amintire când am redeschis, zilele trecute, volumul de debut al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii. El conține o dedicație care poate interesa și dincolo de raporturile mele personale cu poetul, și numai pentru că este astfel îmi îngădui să reproduc aici un pasaj din ea. Așadar: ... în această zi de Crăciun când subțiați de frig pe delicata stradă a Naipului aranjăm un început de speranță în legătură cu identitățile noastre provinciale. Și mai pe esență, dă-ne Doamne să ieșim
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
tine Doamne de ce m-ai părăsit în ceasul deznădejdii... Poate că acum spiritul poetului, acolo unde se află, a primit mult râvnitele răspunsuri. O fiică a Bărăganului Am vorbit altă dată despre risipirea valorilor, un act pe care ni-l îngăduim cu ușurință, chiar dacă nu avem o prea bună literatură. Este aproape o regulă ca dispariția fizică a unui scriitor să fie urmată de uitare sau, cel mult, de pomenirea lui protocolară în împrejurări comemorative. Dar sunt scriitori dintre cei mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
însuși o librărie - aspirație de înțeles. Singur nu putea totuși s-o facă, așa că și-a găsit un asociat, pe domnul Axelrad, comis-voiajor și vechi amic, care dispunea de ceva parale. Și tata strânsese un mic capital, ceea ce le-a îngăduit celor doi, mai luând și niște credite, să înființeze la Brăila o nouă librărie pe a cărei firmă onorata clientelă a putut citi: „Librăria națională“. Ceva s-a împotrivit totuși reușitei patronilor asociați, și nu în ultimul rând imprudenta plasare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru folosul altora, își pierde avantajele, fără cel mai mic avertisment. Și din moment ce soarta are grijă de toate, ar trebui s-o lăsăm la treburile ei, să stăm calmi și să n-o tulburam, așteptând timpuri prielnice, care să-i îngăduie să facă ceva pentru oameni; și atunci, ar fi bine pentru dumneavoastră să vă sporiți și mai mult problemele cu mine, să aveți și mai multe lucruri de supravegheat, iar eu să-mi părăsesc vila și să spun "Iată-mă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o aduc eu, sau ar trebui să v-o trimit. Ceea ce mă făcea să nu v-o trimit era grijă că lucrarea nu va fi citită numai de către Giuliano, si de nimeni altcineva, si ca acest Ardinghelli 185 și-ar îngădui onoarea lecturării celei mai recente dintre lucrările mele. Ceea ce mă făcea să doresc să v-o trimit era nevoia ce ma frământa, și mă consumă și numai pot rămâne în această stare, mai ales că sărăcia mă face demn de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]