7,771 matches
-
a fost revendicat, mai nou, de filmele de ficțiune. Lungmetrajele românești din ultima perioadă (aceea la care mă refeream la început) înseamnă (și) o luare în posesie cu mijloace specifice a acestui teritoriu vast și accidentat care se numește Realitatea. întâmplător sau nu, în momentul în care documentarele unor tineri regizori încearcă să recupereze petele albe din istoria mai mult sau mai puțin recentă (vezi Decrețeii lui Iepan sau Marele jaf comunist al lui Solomon), lungmetrajele de ficțiune ale congenerilor acestora
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o crimă, nici un măcel este doar o ucidere lentă, aproape insesizabilă, a tinereții. Este un film lipsit de orice patos, pentru că așa au vrut autorii lui. Uite ce frumos arde ! , ar putea spune cei trei foști colegi de liceu adunați întâmplător pe litoral, unul cu nevastă și copil, ceilalți fără. Tinerețea lor. A ars deja e scrum. Boogie este de fapt filmul unei generații, dar ar putea fi al oricărei generații de 30 și ceva de ani. Iar Radu știe despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un festival pe care începem să-l numim cel mai și cel mai, tocmai pentru a ne pune mai bine pe noi în fason. Repet însă : e o chestiune de principiu, ce n-are nici o legătură cu Marfa și banii. întâmplător, a fost chiar filmul care a salvat onoarea secțiunii Chenzina regizorilor în care a fost prezentat ; și n-o spun numai eu, ci și excronicarul de la Cahiers, FrØdØric Strauss, într-un număr din TØlØrama. Ce mă miră pe mine e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în care a fost aruncată, pentru culoare, o fătucă. Las că-mi dau seama de ce a fost aruncată (e un amestec de Juliette Lewis & Jean Seberg trecute prin Tricodava), dar pur și simplu nu are ce face în film nu întâmplător, singurul conflict pe care îl declanșează pornește de la un fleac : o înghețată. Nu zic, ca alții, că ar fi trebuit să se-ntâmple ceva între ea și celălalt ar fi fost banal : road movie cu triunghi amoros... , dar problema e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
săi au fost copii sau adolescenți. Despărțirea de acea epocă (un fel de Ciao, Ceaușescu, așa cum se intitula o cronică apărută astăzi în Le film français) este, în același timp, o exorcizare și o celebrare. Este un film necesar, dar, întâmplător, nu este singurul care tratează această temă. Debutul în lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost ? (prezentat în secțiunea ”Quinzaine des realisateurs”, în care mai fusese selecționat Marfa și banii), a ales să vorbească despre Revoluție
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fundamental fals în filmele sale, iar această falsitate (de substanță) nu vine din prețiozitatea autoasumată a cinematografului său (ca la o Marguerite Duras, de pildă), nici dintr-o anume afectare (unul dintre marile filme ale celei de-a șaptea arte întâmplător sau nu, unul dintre filmele mele de suflet este Anul trecut la Marienbad, o capodoperă de afectare !), ci mai curând din poziția ideologică din care privește lumea. Personajele sale pozitive (vezi comunistul interpretat de Cornel Coman în Serata) sunt acolo
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
deci : necitind-o/ neascultând-o/nevăzând-o ! Un cerc vicios. Și o dilemă ce rămâne... (Sau nu ?) Oarecum legat de cele de mai sus : am intrat tot pe un forum de discuții (www.pagini.com) pentru a citi părerile unor (întâmplător ; sau nu ?) tineri despre dosarul din Cotidianul (suplimentul Media & Cultură din 31.03.2006), intitulat Intelectual în 10 cărți... Cineva care se numește ramona v scrie așa : Initiativa unor scriituri de gen cu ce e bine sa mai citeasca omul, cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
gară să văd plecând trenul care mi te-a luat. Și, dacă nu mi-ar fi frică de un început de extravaganță, aș duce doi trandafiri roșii pe care i-aș da unei fete tinere oarecare ce s’ar găsi întâmplător în tren. [De] la gară va veni să mă ia Gaby ușor alarmată, cred, de ceea ce s’ar numi vulgar „trăsnaie“, lubie. Nu încerc să evoc ziua de aziși totuși... De dimineață tu ai plecat la coafeur (ce frumos erai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cineva și pentru studiile tale, dar că nu ai intenția de a nu te mai întoarce. Draga mea, e o scrisoare pe care n-aș fi vrut să ți-o scriu, dar mă îngrozește gândul că ai fi putut afla întâmplător despre catastrofa asta. Așa ai să poți ști adevărul grav, gol și dureros. Dar Dumnezeu îi pedepsește pe cei pe care îi iubește, și a făcut destul pentru noi dăruindu-ne una alteia. Tot restul are mai puțină importanță pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință” (În Țara Românească) <endnote id="(536, p. 492)"/>. Dar toate acestea s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală. În schimb, toleranța propriu- zisă este văzută ca o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prinsese pe Diavol de coarne” <endnote id="(70, p. 176, și 3, pp. 62-63)"/>. Mai mult decât atât, dacă evreul este - așa cum vom vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sub regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp. 128-130)"/>. Lexicul propagandei naziste era dominat de termeni care exprimau curățenia și purificarea etnică. Probabil că nu Întâmplător deportarea evreilor era numită În Germania lui Hitler prin termenul eufemistic Säuberung („igienizare”) <endnote id=" (729)"/>, iar sterilizarea celor „degenerați” era considerată ca fiind o acțiune de „igienă a rasei” <endnote id=" (742, p. 72)"/>. În mai 1944, ministrul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1956 : „Auzi, ce răspuns ! Serios, solid, practic, de om de afaceri. Ar merita să fie iudeu” <endnote id=" (294, II, p. 527)"/>. „Nu se poate afacere bună fără de jidan”, spune o credință populară uzuală, devenită zicătoare, pe care nu Întâmplător a pus-o Liviu Rebreanu În gura unui „băiat de țăran amărât”, Toma Pahonțu, personaj al romanului Gorila, apărut În 1938 <endnote id="(211, p. 130)"/>. Proverbe populare similare În esență sunt atestate În tot spațiul central și est- european
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rachiul cel plămăditor de pricină și de moarte” <endnote id="(269, p. 153)"/> ; sau : „Diavolul a stârnit Întâiu și Întâiu rachiul pe lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312, p. 121)"/>. Diavolul nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ființau primele organizații sioniste (de tip „Asociația pentru Eretz Israel”), În condițiile În care cartea lui Theodor Herzl Der Judenstaat a apărut la Viena abia În 1896, iar Primul Congres Sionist s-a desfășurat la Basel În 1897. Nu este Întâmplător faptul că - de la sfârșitul secolului al XIX-lea - anume din această parte a Europei (cuprinzând și Moldova, Basarabia și Bucovina) au emigrat În Palestina unii dintre primii haluțim („pionieri”), obiș nuiți cu munca câmpului. Ei au Întemeiat acolo primele așezări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu ne place să ne ocupăm cu negustoria, deoarece, locuind Într-o țară fertilă, ne mărginim să practicăm agricultura” <endnote id="(481, p. 281)"/>. În 1870, Alianța Israelită Universală a Întemeiat prima școală de agricultură din Palestina (lângă Jaffa), nu Întâmplător numită Mikweh-Israel („Speranța lui Israel”). Theodor Herzl și baronul Edmond de Rothschild au sprijinit această instituție de Învățământ. De altfel, Începând din 1897, imaginea evreului agricultor (plugar, semănător etc.) a fost un simbol vizual vehiculat În toată Europa de primele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simptom că astfel de conserve mentale și verbale erau uzuale și În arealul românesc este faptul că românul era Îndemnat să-și reprime acest tip de slăbiciuni. Într-un text manuscris românesc de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (redactat nu Întâmplător ca un „Cuvânt Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți”) se cerea În mod tranșant : „Să nu mai zicem «O, ce ovrei cumsecade este acesta», căci mare este dușmănia lor asupra noastră !” (mss. BAR nr. 3171, din 1792). În paranteză fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(41, I, p. 73)"/>. Dictonul formulat de marele preot troian Laocoon - Timeo Danaos et dona ferentes („Mă tem de danai [= greci] chiar când aduc daruri”) (Vergiliu, Eneida, II, 49) - Închide În el esența unei Întregi mentalități. Și nu este Întâmplător faptul că În 1876, În preajma Războiului de Independență, atunci când unii evrei din România au acordat ajutoare românilor, Mihai Eminescu a considerat că „aceste daruri ale neromânilor de rit necreștin [sic ! ] samănă mult cu cele ale danailor” <endnote id="(285, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cazania tipărită În 1643 : „Dumnezăul vostru va veni și vă va izbăvi pre voi. Atunce să vor deșchide ochii orbilor, și urechile surzilor vor auzi, și deșchisă va grăi limba muților” <endnote id=" (96, p. 185)"/>. De asemenea, nu este Întâmplător faptul că taumaturgul Isus tămăduiește mai ales orbi (mai rar, surzi și muți) (Matei 9, 30 și 20, 34 ; Marcu 7, 35 și 8, 23 ; Luca 18, 43 ; Ioan 9, 7 etc.), care - În urma acestei experiențe - devin primii evrei creștini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bestia față de ființa umană” <endnote id=" (121, p. 154)"/>. Simplificator, discursul nazist impune o perfectă viziune maniheistă : Dumnezeu vs Diavol, om vs bestie, arian vs evreu. Retorica practicată de Luther pare să fi revenit după patru secole. Și nu este Întâmplător faptul că, la Procesul de la Nürnberg (1946), un Înalt lider nazist, Julius Steicher, a Încercat să se disculpe susținând că, dacă el și colegii săi național-socialiști sunt Învinuiți de antisemitism, atunci și Martin Luther ar trebui să stea alături de ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile maghiară și germană <endnote id="(72)"/>. Nu Întâmplător, tocmai cu această legendă și-a Început și și-a Încheiat cărturarul pașoptist József Eötvös scrierea sa politică Emanciparea evreilor, publicată În limba maghiară la 1840 și În italiană la 1842. Numai acordarea drepturilor politice și economice evreilor din Europa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei sale cu evreica Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea În formularea superstiției ; și nu Întâmplător, așa cum voi arăta În continuare. Remedii magice Împotriva acestui semn de „piază rea” sunt următoarele : se aruncă cu un șomoiog de paie Înspre popă, se face un nod la batistă, se fac 40 de pași Înapoi sau se scuipă și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]