6,859 matches
-
binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are loc înfruptarea dintr-un măr, mărul simbolizând veșnica reînnoire a pământescului, dar și germenele revelației divine: Colo sus la răsărit, / Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a pământescului, dar și germenele revelației divine: Colo sus la răsărit, / Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ucis, pentru a face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede bunul Dumnezeu, / Șede bătrânul Crăciun, / Șede Ion-Sânt-Ion, / Șed toți sfinții de-a rândul / Și-mi judecă pe Sivo-Ilo, / Vasileo-Ilo."149 Numele de "Sivo-Ilo" a fost descifrat ca fiind o divinitate solară, fiind asociat cu Hellios (Soare). Se pare că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ura spor și belșug în toate, rostind colindul Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vasilcei sau Sivei: "Ce-mi e-n cer și pe pământ? / Sus mi-e luna, soarele; / Jos mi-e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e dalbă mânăstire, / Iar în dalbe mânăstiri / Jețuri de aur scrise, / Iar într-însele / Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șade bunul Dumnezeu, / Mai de rând cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu Dumnezeu, / Șade Ioan, / Sânt-Ioan, / Mai de-a rând cu dumnealor / Și de Maica Precistă, / Mai de rând cu dumnealor / Șade sfinții cei de rând, / Mai d-a rând cu sfinții cei de rând / Șade bătrânul Crăciun, / Lângă bătrânul Crăciun / Șade Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos pârlitu-m-a; / Lua românii slănina / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface drumul soarelui abia renăscut: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine cerbu-n urma ta. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / A trecut cerbul Carpații, / Ca să joace la toți frații, / Cu covor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obraz."295 Ipostaza cucului mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și era în cer la Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a blesemat când a înșelat-o pe Eva, și s-a făcut șerpe. În cer, la Dumnezeu, sunt toate lighioaiele, numai șerpi nu. Șerpele dintâi era zburător, avea aripi și picioare, ședea în rai și era bun la Dumnezeu, dar el a primit duh rău într-însul, pe diavol, și a învățat-o pe Eva de au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]