6,958 matches
-
tezei de doctorat. Grigore Antipa îmi era bine cunoscut, chiar și Nicolae Leon însă, despre C.N. Ionescu nu știam nimic deși, paradoxal, a fost conferențiar la facultatea noastră. Iată un alt mod de acționa, caracteristic nouă, românilor. Lăsăm să se aștearnă praful uitării peste unele dintre marile noastre personalități. C.N. Ionescu, doctorandul lui Ernst Haeckel, cercetătorul care a elucidat structura creierului la albină (nu este vorba doar de albină, ci de structura creierului la insecte) a fost dat uitării multă vreme
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spuse: «Aș vrea să vă citesc câteva gânduri pe care le-am scris în aceste zile. Sunt Normele Sfinte pe care ar trebui să le observe, pentru sfințirea lor, membrii Casei Copiilor Buni. Sunt Norme puține, pe care le-am așternut în scris, după ce m-am rugat mult și m-am sfătuit cu părintele meu spiritual». Și-a scos din buzunar un caiet școlăresc. L-a deschis și a început să citească cu un ton împăcat și solemn. Erau simple «Norme
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
troieni curând cărările si cârdurile de cocori vor pleca săgetând cerul, se aduna 54 de ani... de când, copii fiind, treceam cu emoție si sfiala, speranțe si vise, pragul renumitei scoli de la Rădăuți... Peste frumoasele noastre primăveri de atunci, s-a așternut, ca o singură clipă, povara a peste jumătate de veac, dar nu si uitarea... Am revenit din depărtări, spre locul amintirilor noastre, unde se împleteau atunci speranțele cu învățătura, elanul cu tinerețea, spre a ne revedea, cei ce suntem încă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, azi devenit Colegiu Național prin prestigiul său, este locul acelor începuturi colbuite, presărate cu greutăți si amintiri, dar fără de care mulți dintre noi ar fi avut alte drumuri in viața asta trecătoare... Peste toți, anii au așternut atâtea emoții, bucurii, necazuri și împliniri, încât dintre toate să alegem azi, pentru aceste clipe ale revederii, doar frumoasele amintiri legate de noi si bătrâna școală, atât de dragă sufletului nostru... Printre amintiri să răsfoim împreună, cu emoție si înfrigurare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
24 ianuarie 2003 Pro domo Când gândești, spunea Platon, sufletul se întreține cu sine însuși. E oricum altceva decât un monolog. Dar când scrii? sare din colțul său Pastenague. Cu cine discuți când scrii? Într-adevăr, discursul pe care îl așterni pe hârtie cu speranța că va fi citit de cineva, discursul acesta pretențios și imuabil se adresează cui? Cine e interlocutorul? Fie el și surdomut... Iar dacă ții seama de asta, de îndoielile și incertitudinile legate de acest act cam
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bântuie o altă lume, dintr-o zonă în care fiecare obiect poartă o premoniție" (apud Carrouges 1974: 159). Cuvintele lui André Breton caracterizează succint, dar precis, arta daliană din anii '30: pictor cu o îndemânare tehnică aproape miraculoasă, Dalí a așternut pe pânză o pletoră întreagă de fantezii și halucinații "paranoice". Ele înfățișează o lume populată de obiecte și ființe stranii, într-o atmosferă rarefiată în care legile fizicii par suspendate, iar realitatea imediată s-a estompat. Explicația ne-o oferă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
PETRECI O VACANȚĂ INTERESANTĂ, ALĂTURI DE PRIETENII TĂI DE POVESTE. SUCCES ! Vacanța Cling! Cling! Cling! Clopoțelul anunță că din nou e motiv de mare sărbătoare. Ura! Ura! Ura! Bucuria începe să se reverse peste tot. Umple clasele, holurile școlii și se așterne pe chipurile tuturor copiilor. De ce? N-ați aflat încă? De astăzi vacanța mare își intră în drepturi. A biruit anul școlar și de acum va fi stăpână peste lumea copilăriei, toată vara. George ajunge acasă. Sora sa, Ioana, încă nu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
înghețat a încălzi 5) Desparte în silabe cuvintele de mai sus. 6) Compune cât mai multe cuvintr folosind silabele de mai jos: ra / a /pă / ne / re / ce . La săniuș A nins fără încetare, zi și noapte. Zăpada s-a așternut peste tot , îmbrăcând pămăntul într-o haină albă și pufoasă. - Mergem la săniuș? a întrebat-o Emanuel pe soră sa. Nu a fost nevoie să întrebe de două ori. Nerăbdători să se bucure de darul pe care tocmai li-l
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
scrie? Se gândește puțin. Ar putea să scrie despre un iepuraș. Tot a primit un astfel de micuț de la unchiul ei, cu ocazia Paștelui. Da! E o idee bună. Se așează la masa de scris și cuvintele încep să se aștearnă pe hârtie. Un iepuraș mic, pufos și sătul s-o tot asculte pe mama lui , s-a supărat și a fugit de acasă, în pădure. Se simțea minunat, țopăind printre copaci,strecurându-se pe poteci cercelate de florile teilor înfloriți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Acum a rămas a nimănui și trăiește din mila celor care nu sunt prea nepăsători și-i întind câte un colț de pâine. Doarme pe unde apucă. Să vină la școală? Nici pomeneală. De unde haine, încălțăminte, caiete... S-a așternut tăcerea. - De ce n-ai căutat pe cineva să te ajute? a întrebat-o mama mângâindu-i părul încâlcit și nespălat. - Cine să mă ajute? Eu sunt singură pe lume, a spus Cecilia, cu glas stins. - Nu, fetițo! Nimeni nu e
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
trebuie să muncești. Desenul nu se realizează singur. Va să zică, doamna a observat că iubește lumea culorilor, Dacă-i așa, înseamnă că are o șansă. Se apleacă asupra foii de desen. Culorile se joacă în vârful pensonului și se aștern vrăjite pe foaia albă, înnobilând-o. Marina își exprimă excelent gândurile și simțirile prin intermediul culorilor. Așa se întâmplă și acum. Soare și flori , copii și caise , verde și galben și roșu , se îngemăneză vrăjite în lucrarea ei. - Gata! Timpul s-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mormânt. Știu că voi fi martorul neputincios al unei astfel de situații viitoare indiferent cine va fi propriu-zis persoana respectivă. Pentru o sinistră clipă de copleșitor doliu, eu văd cum acestă ființă își pierde verticalitatea prezenței în lume și se așterne paralel orizontului, se re-poziționează întinzându-și trupul plan în somnul fără foșnet și murmur de mișcări al morții. Mă apropii pimejdios de viziunea stingerii viitoare a vieții celui care trăiește acum fiind prețuit deplin de mine și simt adierea trecerii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ninge! Ninge!... Alb e satul!... Ninge! Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ceața peste deal s-așterne, Ca un cântec de iubire Soarele în nori se stinge... Ninge! Ninge!... Alb e satul... Ninge! Sufletul poetului se umple de plictis, orologiul măsoară satanic cu compasul insomnia, din cimitirele "cu mari și negre porți" se ridică în arome de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
precum ar plânge amantul după dricul Iubitei fidanțate purtat spre cimitir; Și-am plâns - precum ar plânge murindul în delir. Printre atâtea versuri prozaice, întîlnim uneori fraze poetice deloc banale: Alunec, în luntre, pe lac Și umbra pe apă s-așterne; În juru-ne Alpii-și desfac Priveliști eterne. Și cerbii pe râpe se suie Aiurea pierzîndu-se-n cete. Nuvelele, poemele în proză sunt simple notațiuni lirice, impresii de lectură, chiar comentarii jurnalistice, străbătute însă de tipica nostalgie. "Refractarii" sunt avangarde ale inadaptabililor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apoi, treptat, tăiați, trecându-se, cu timpul, la defrișarea terenului. Multă vreme casele - chiar cele boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
etc. După modelare, vasele se pun la uscat, la umbră, timp de câteva zile. După uscare sunt înmuiate într-o zeamă albă sau roșie, preparată din apă și humă, numită popular „albeală”, iar în limbajul etnografilor „angobă”. Peste aceasta se aștern ornamentele, vasele sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru vânt. La ora actuală, epoca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
personalitate Este binele suprem! în acest sens, îmi este și mai greu să explic de ce am resimțit necesitatea strângerii într-o carte a teoriilor, documentelor și comentariilor celor mai importante privind tocmai ce iese definitiv din constituirea personalității și se așterne cel mai aproape de pământul din noi. Perseverez în această rătăcire de program, atras de o singură cauză: aceea a documentelor ca documente, care, odată așternute pe hârtie și înregistrate, încetează, și ele, să mai fie doar înscrisuri. La fel, o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și comentariilor celor mai importante privind tocmai ce iese definitiv din constituirea personalității și se așterne cel mai aproape de pământul din noi. Perseverez în această rătăcire de program, atras de o singură cauză: aceea a documentelor ca documente, care, odată așternute pe hârtie și înregistrate, încetează, și ele, să mai fie doar înscrisuri. La fel, o amintire a cuiva despre cineva: odată devenită publică și comentată, ea nu mai este doar literatură, are și o altă viață atât ca referențial cât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
atitudine, imagine. Vom atrage atenția cât mai des asupra acestui basorelief al informației, lăsând cititorul să judece singur de ce trec atâția ani între ele, de ce unele urcă și altele coboară pe canavaua atenției generale, etc. Dornici mai ales de a așterne acest covor de informații, ne vom abține cât ne va sta în putință de la comentarii, presărând doar pe ici pe colo câteva note dar rezervându-ne, desigur, dreptul unui final personal. Contextul Ziarul Universul din 28 iunie 1926 integrează amintirea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în această perioadă poezii scrise înainte: el însuși dorea să recupereze poemele din acea coală editorială pierdută la tipografie. Acesta este, însă, și argumentul celor care susțin că poetul era grav bolnav: el nu mai crea nimic original, tot ceea ce așterne pe hârtie în acești ani se regăsește între manuscrisele sale anterioare, el își rescrie din memorie creația. Facem observația că Eminescu nu rescrie poezii care se află în ediția princeps (o excepție ar putea fi Rugăciunea unui dac dar alta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la doctorul autohton Șuțu, lăsat în grija metodelor sale înțepenite în același mercur abundent de la 1883, de dinaintea plecării poetului la Viena. Arhivele s-ar cuveni, așadar, cercetate aplicat - iar viitorul trebuie că ne rezervă ceva important de vreme ce semnătura poetului se așterne vizibil peste acest loc și timp. O excursie de studii, un istoric al așezământului - iată ce se așteaptă de la tinerii iubitori ai lui Eminescu. În ceea ce ne privește, suntem depășiți de bariera limbii, și nu numai: chiar dorința de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
psihologie experimentală. De altfel, scria foarte des, scrisori lungi care se constituie, ele însele, în arhive; cea a lui Artur Gorovei pare impresionantă de vreme ce el citează din mai mult de 10 scrisori primite de la Eduard Gruber. Este oarecum inexplicabilă uitarea așternută asupra sa, câtă vreme s-a implicat în atâtea evenimente importante și a rămas în amintirea atâtor contemporani prin dialoguri îndelung și insistent întrețesute. Artur Gorovei vorbește despre el în dese rânduri, și vom apela la aceste amintiri disparate pentru ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu cum pe niște scări mari de marmoră urca Eminescu, îmbrăcat în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la „Fântâna Blandusiei”. După cum vedem, preocupările insistente ale lui Eduard Gruber pentru paranormal, psihologie experimentală, se întâlnesc cu eresurile halucinogene ale Veronicăi Micle despre care, este locul să amintim aici, se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fin și obscur, / Drept dascal toacă cariul sub învechitul mur...” Așa se vede lumea din cerdacul casei lui Eminescu de la Văratic, într-un ianuarie fără zăpadă. Vedeți că nu e vorba de o biserică din piatră, ci de o frescă așternută pe lemn, scorojită, în câlții căreia se ascund greierii...Așa va fi arătat biserica Sfântu Ioan la 1876, când o descrie poetul. Clopotnița este alături de biserică. Desigur, nu se poate face istorie literară după imagini din poezii. Dar când recitești
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]