9,827 matches
-
un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai știu nici cine sunt, nici unde mă aflu. Simt atunci lipsa identității mele de departe ca și cum aș fi devenit, o clipă, o persoană cu totul străină. Acest personagiu abstract și persoana mea reală îmi dispută convingerea cu forțe egale". Irealitatea imediată a corpului În imaginarul operei lui Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată are rolul de a aduce în atenție angoasa identitară, delimitată, așa cum se va vedea în celelalte două
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de componenta care generează structura sintactică (narrow syntax), unul dintre argumente fiind acela că există construcții în care nominalul acordat nu are nicio relație sintactică cu verbul care se acordă cu el. Potrivit lui Bobaljik, componenta sintactică ar genera o reprezentare abstractă, care stă la baza a două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este definit elementul care controlează (determină) acordul: (46) Elementul care controlează acordul unui complex verbal finit (verb + Flexiune) este cel mai înalt nominal accesibil din domeniul verb + Flexiune (Bobaljik 2008). Accesibilitatea este definită în termeni de caz morfologic, nu caz abstract. Astfel, în islandeză, unde verbul se acordă cu obiectul direct în nominativ, nu cu subiectul, care este în dativ, acordul se explică prin faptul că obiectul direct în nominativ este cel mai înalt accesibil nominal pentru verbul finit, deoarece nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive singularia tantum) sunt masive și abstracte (abstractele pot fi și masive): lapte, unt, curaj, bunăstare etc. Entitățile pe care le denotă ele sunt divizibile și cumulative. Determinanții și adjectivalele se acordă în număr formal în limba standard, exemplele cu acord semantic fiind agramaticale: (38) a.*acești
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive singularia tantum) sunt masive și abstracte (abstractele pot fi și masive): lapte, unt, curaj, bunăstare etc. Entitățile pe care le denotă ele sunt divizibile și cumulative. Determinanții și adjectivalele se acordă în număr formal în limba standard, exemplele cu acord semantic fiind agramaticale: (38) a.*acești (/*aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
permis) în structura sintactică, iar inversiunea predicativă este mecanismul prin care este satisfăcută această nevoie. În sintagmele calitative, centrul predicativ vid încodează comparația (o bijuterie de automobil cuprinde o comparație implicită: "automobilul este ca o bijuterie"). În sintagmele cantitative, predicatul abstract ar putea încoda conținutul, consideră Tănase-Dogaru (2007: 97), ca în: (97) XP 3 NP1 X' vin 3 Xo NP2/ClasP Ø sticlă CONȚINUT (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 97) Relațiile predicative dintre termenii sintagmelor pseudopredicative sunt destul de variate. Unele denotă conținutul, unele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un puseu de febră, un semn de viață, o sursă de inspirație, o urmă de milă. După cum se poate vedea din exemplele de mai sus, această categorie este foarte diversă semantic. Ea cuprinde și substantive care se folosesc cu nume abstracte în poziția N2 (gelozie, voință, milă, sinceritate), substantive care se folosesc cu nume N2 concrete (usturoi, mobilă, sare, lapte), substantive care denotă partiția (felie de șuncă) sau conținutul (cutie de lapte), substantive care creează o unitate de măsură pentru substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 (gelozie, voință, milă, sinceritate), substantive care se folosesc cu nume N2 concrete (usturoi, mobilă, sare, lapte), substantive care denotă partiția (felie de șuncă) sau conținutul (cutie de lapte), substantive care creează o unitate de măsură pentru substantive masive sau abstracte, ce nu denotă entități delimitate (articol de îmbrăcăminte, gest de omenie, gură de aer, fir de nisip, praf de sare). (b) substantive care denumesc conținutul (engl. container nouns): un butoi de țuică, o cană de lapte, o canistră de benzină
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ceapă, o frunză de salată, o geană de lumină, o rază de lumină, o rază de speranță, o undă de speranță, un val de entuziasm. După cum se poate vedea, aceste substantive își pot lărgi utilizarea, prin asocierea cu N2 abstracte (undă de speranță, val de entuziasm). (e) substantive cardinale (engl. cardinal nouns): o duzină de animale, o mie de probleme, un milion de minuni, o sută de cărți. (f) substantive cuantificatoare (engl. quantifier nouns): o grămadă de cărți, un număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantive care denumesc forma: un bob de fasole, un cub de zahăr, o frunză de varză, o rază de lumină, un fir de apă. (h) substantive care configurează o unitate numărabilă pentru substantive masive în poziția N2 (de obicei, substantive abstracte): un acces de gelozie, un act de voință, o adiere de speranță, un articol de îmbrăcăminte, o boare de vânt. După cum se poate vedea din exemplele de mai sus, masivele pot apărea în mai multe tipuri de sintagme pseudopartitive, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate, se admite acordul la singular" (punctul d). Se dau exemple ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur, și argint., Carne și brânză se găsește. (C) "dacă elementele componente ale subiectului multiplu se comportă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limitat. În situațiile de limbă vorbită, dacă acordul verbului antepus se face cu primul conjunct, intervin alte strategii care "salvează" mesajul (de exemplu, se poate repeta verbul). (B) Acordul la singular când termenii subiectului multiplu sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate Aceeași indicație de acord ca în GALR se găsește și la Avram (2001: 341)100 și Gruiță (1981: 100-102)101. Iordan (1954) nu menționează această situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
găsește și la Avram (2001: 341)100 și Gruiță (1981: 100-102)101. Iordan (1954) nu menționează această situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în celălalt (cel sintactic, referitor la articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu topica VSO (deci acordul poate fi și prin atracție), iar numărul lor nu este foarte mare (autorul nu face statistici sau observații de frecvență, deoarece dă ca regulă fermă utilizarea verbului la singular). (b) Caracteristici ale substantivelor masive și abstracte Substantivele de acest tip nu au trăsătura de plural, denumind materia (masivele) sau calitatea (abstractele). Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
foarte mare (autorul nu face statistici sau observații de frecvență, deoarece dă ca regulă fermă utilizarea verbului la singular). (b) Caracteristici ale substantivelor masive și abstracte Substantivele de acest tip nu au trăsătura de plural, denumind materia (masivele) sau calitatea (abstractele). Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele numărabile. Cu alte cuvinte, aceste substantive au o referință cumulativă (Quine, apud Dogaru 2007: 26
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicate, spre deosebire de cele cu determinanți (GDet), care sunt argumente; proiecțiile nominale de tipul GNum sunt flexibile, între predicate și argumente (cf. Wintner, 2000). Conjuncții predicativi nu au trăsătura [+plural], ci doar cei argumentali, ceea ce ar explica acordul lor105. Pentru substantivele abstracte, problema se pune în același fel ca la cele masive. Substantivele abstracte sunt, în general, defective de plural, prin urmare, nici sintagma coordonată care le conține nu are trăsătura de plural: (31) Iubire și deznădejde era (/ */??erau) în inima lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tipul GNum sunt flexibile, între predicate și argumente (cf. Wintner, 2000). Conjuncții predicativi nu au trăsătura [+plural], ci doar cei argumentali, ceea ce ar explica acordul lor105. Pentru substantivele abstracte, problema se pune în același fel ca la cele masive. Substantivele abstracte sunt, în general, defective de plural, prin urmare, nici sintagma coordonată care le conține nu are trăsătura de plural: (31) Iubire și deznădejde era (/ */??erau) în inima lui. (c) Tipul de verb-predicat Se impune precizarea că acordul la singular este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmele formate din substantive care nu au trăsătura [+numărabil], a căror coordonare dă naștere unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
naștere unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și psihologia dezvoltării a stabilit deja... (M. Miclea, Realitatea TV) (67) nu cred că scrâșnitul din dinți și azvârlitul de cuvinte mai mult sau mai puțin grele face regula jocului (C. Diaconescu, Realitatea TV). Tipul (d) este favorizat de caracterul abstract al substantivelor coordonate, dar în unele dintre exemplele atestate de mai sus, substantivele sunt concrete: Harghita și Covasna, Antena 1 și Antena 3, vântul [...] și grindina, seceta și canicula, ploaia și ceța, glonțul și arma. În concluzie, unele coordonări de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplul (147), casa, mașina, terenul de golf și herghelia de la Ploiești sunt termeni care denumesc entități concrete și nu se poate considera că vreunul dintre ei îl explicitează pe cel anterior. Pot apărea probleme de încadrare dacă nominalele juxtapuse sunt abstracte și ar putea fi considerate apropiate semantic, deoarece sinonimia sau echivalența semantică este, în bună măsură, un fenomen subiectiv. În (148), termenii juxtapuși pedepsirea politicianului corupt și excluderea sa din partid ar putea fi considerați echivalenți semantic, având același referent
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numelui predicativ. În alte exemple, acordul cu cel mai apropiat conjunct este acceptabil (cf. vinul și țuica fiartă - Avram, 2001). Factorii care ar putea influența realizarea sau acceptarea acordului doar cu ultimul conjunct sunt: tipul semantic de substantiv (masivele și abstractele acceptă mai ușor acest tip de acord), legătura semantică ce se poate stabili între conjuncți (unele coordonări sunt mai frecvente, altele sunt accidentale), poziția în enunț, articularea substantivelor coordonate. Regulile de compunere a trăsăturilor sunt aceleași ca la acordul predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care SCoord este formată din nominale [-Animat] se folosește o formă nemarcată (engl. default). Acordul la singular poate avea diverse explicații, în funcție de context: uneori, este un acord cu cel mai apropiat conjunct; când SCoord este formată din nominale masive sau abstracte, acordul la singular se explică semantic: aceste substantive nu au trăsătura de plural prin urmare, nici SCoord nu poate avea trăsătura de plural; SCoord poate alcătui o unitate semantică, când nominalele coordonată formează o singură entitate (secera și ciocanul, ploaia
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
and the Interpretability of Features", în S. Karimi, V. Samiian, W. Wilkins (eds), Phrasal and Clausal Architecture: Syntactic Derivation and Interpretation, Amsterdam, John Benjamins. Picallo, M. C., 1991, "Nominals and Nominalizations in Catalan", în Probus, 3. Picallo, M. C., 2002, "Abstract agreement and clausal arguments", în Syntax, 5, 2, p. 116-147. Polinsky, Maria, 2001, Information Structure and Syntax: Topic, Discourse-Linking, and Agreement, ms., internet. Postal, P., 1969, "On the So-Called 'Pronouns' in English", în D. Reibel, S. Shane (eds), Modern Studies
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]