16,963 matches
-
-l să vă esprimați și voi părerea voastră, ori vro modificare ce ați dori să se efectueze în el, căci, cum am {EminescuOpIX 444} zis, nu e decât un proiect la legiuirea căruia vom lua în considerațiune votul junimei române academice de pretutindenea. Primiți, iubiți confrați, salutarea din inimă din partea noastră și espresiunea credinței firme cumcă apelul nostru va afla un răsunet viu în inimele voastre. Președintele Comitetului central conte E. Logothetty Secretar M. Eminescu D[umnea ]lor domnilor auditori la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Acesta-i caracterul unei dezvoltări sănătoase și numai sistematicii își pun ținte și vor să ajungă la ceva și fac întotdeauna faliment; însă, cu toate astea, arta nu moare niciodată. DIN ȘEDINȚELE SOCIETĂȚII "ROMÎNIA JUNĂ" NAȚIONALII ȘI COSMOPOLIȚII 2257 Reuniunea academică din Viena "Romînia Jună", care are de scop: 1) perfecționarea reciprocă a membrilor săi pe teren literar - național, 2) dezvoltarea și alimentarea spiritului soțial, își alese în ședința din... noiemvrie biuroul său prin aclamațiune unanimă. Sub pretest că unul din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legei, căci alegerea nu poate deveni ilegală prin aceea că Societatea în unanimitate renunță la un drept al său. 7) Unitatea Societății este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni și s-a adus de esemplu cazul analog al desfacerei Societății academice române din Viena prin despărțirea în două castre, de care una ridicase pe stindardul ci pe "Bariț", iar alta pe "Șaguna". Biuroul a desfășurat prin membrii săi această apărare, a cerut susținerea principiului de: nesulevare a diverginței spirituale dintre junimea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sânt sămânța urdorilor Fanarului sau alte cunoștințe decât să facă fluturi de hârtie și să... tacă. {EminescuOpIX 489} {EminescuOpIX 490} {EminescuOpIX 491} Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luând junimea română academică în considerațiune că o amânare a serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mare; pe lângă această suvenire să ne adunăm; la mormântul acestui bărbat să ne dăm mâna; aici să o zicem în fața lumei că am avut un trecut și voim a avea un viitori! Iată ideea! Iată scopul serbării! Nu junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare: ea purcede din conștiința națională română. Națiunea română voiește cultura, și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Somiș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în generațiunile prezintului! Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreață a eroului la al cărui mormânt ne-am ales altariul, nu în un mod care să facă onoare junimei academice a națiunei române. Sperăm însă că cu ajutoriul onoratului public român mijloacele noastre se vor putea înmulți și noi vom putea aranja o serbare cel puțin modestă, seriozitatea și însuflețirea generală o vor face grandioasă. Nenorocirea care a lovit fondul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spre a-și cunoaște chemarea sa socială în Orientul Europei. Au trecut timpurile fierului; au trecut era puterei brute: pe stindardul junimei române este azi numai una deviză: cultura. Cu ocaziunea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare, junimea română academică, și cu ea întreaga junime română, voiește a da espresiune unitară rezoluțiunei sale de a se cultiva - cultiva omogen. Acest act mare ar pierde din valoarea sa etică dacă voi nu ați conlucra spre realizarea lui, dacă voi nu ați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
A: nota 2: Vezi raportul comitetului publicat în foile române; vezi no. 55 al "Curierului de Iași", unde se promite răspunderea unei colecte de 1. 000 lei noi 14. R, A: nu în un mod care să facă onoare junimei academice a națiunei române lipsește 15. A: cumcă 16. R: putea 17. R: care l-a avut; A: care l-a avut serbarea 18. R: putea 19. R: de 20. R: avem 21. R: că 22. R, A: astăzi 23. R
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52. R: sa, lipsește 53. R: este numai un cuvânt 54. R: junimea română academică, și cu ea lipsește 55. R; o espresiune unanimă, 56. R: d-a se 57. R: actul, mai repețim, trebuie să fie produs de întreaga junime română 58. R: ne-a, mai rămas 59. R: ce sîntem lipsește 60. R
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
salve anunță adunarea publicului în porticul festiv. Președintele comitetului arată în puține cuvinte energice scopul ce-a adunat atâți români la mormântul preamăritului erou al națiunei și esprimă mulțumirea cea mare de care se simte pătruns comitetul și întreaga junime academică, în fața concursului ce i-a dat națiunea întru realizarea măreței idei. Apoi publicul intră în biserică, pentru a asculta sfânta liturgie. Aici în tot decursul sfântului serviciu divin patru tineri academici stau lângă mormântul lui Ștefan. Pe la preceasnă părintele egumen
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de care se simte pătruns comitetul și întreaga junime academică, în fața concursului ce i-a dat națiunea întru realizarea măreței idei. Apoi publicul intră în biserică, pentru a asculta sfânta liturgie. Aici în tot decursul sfântului serviciu divin patru tineri academici stau lângă mormântul lui Ștefan. Pe la preceasnă părintele egumen al mănăstirei, d. Arcadiu Ciupercovici, ține o predică corespunzătoare hramului, prin care eminentul preot știu atât de bine să vorbească la sufletele auditoriului, sub formă religioasă, încît dacă ni s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căpătăm convingerea că ea este unul din monumentele cele mai vechi, cele mai însemnate aflate în țara noastră, că ea este o rămășiță din timpul năvălirii tatarilor din întîia jumătate a secolului 13-lea. D. Dimitrie Sturza a oferit Societății Academice acest obiect prețios. [4 septembrie 1877]
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zâmbim, fie să scrâșnim din dinți la critica lui Poupeau, care nu e, la urma urmei, decât o tentativă de a satura câmpul universitar într-o perioadă de rarefiere a posturilor în detrimentul științelor educației și în beneficiul sociologiei ca disciplină academică. Dar, cu toate acestea, critica ne trimite la aceeași întrebare: cercetarea privind violența în școală nu este periculoasă în sine, purtătoarea tuturor riscurilor de manipulare pe care le evocăm de la începutul capitolului de față? Riscul negării Din punct de vedere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e interesantă, în măsura în care vedem clar ramificațiile politice ale acestui curent de gândire: un sindicat foarte conservator al cadrelor didactice (SNALC*), apărători ai școlii particulare (Învățământ și Libertate), apărători ai familiei franceze (Familiile Franței), apărători ai limbii franceze în versiunea ei academică (Apărarea Limbii Franceze), printre care găsim academicieni apropiați de partidele de dreapta (Jean Dutourd este președintele asociației). Tot aici găsim site-ul personal al unui director de școală, care-și exprimă pozițiile în niște e-mail-uri foarte antipedagogice trimise ziarului Figaro
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele IUFM și care adesea s-au grăbit, din dezgust sau carierism, să părăsească învățământul real pentru teoriile academice" sunt "niște nostalgici, inconștienți sau nu, ai diverselor totalitarisme care, de-a lungul secolului XX, au încercat să formeze fiecare un Tineret care să conducă la omul nou [...] datând din epoca interbelică, când în fiecare bloc "savanți" (?) în "științele educației
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puse sub semnul întrebării câteva automatisme despre responsabilitatea parentală și insuficiența educativă a femeilor singure: segregarea școlară are un efect mai mare decât presupusa carență feminină. Modul în care sunt constituite clasele de nivel pare legat de capacitățile cognitive și academice ale elevilor: nu-i decât un mod de a înrădăcina inegalitatea socială printr-o ideologie a darurilor abia ascunsă. Payet (1995) a arătat într-adevăr că practica locală a segregării școlare în clase speciale sporește efectele concurențiale ale pieței școlare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la relațiile între elevi, între elevi și învățători, între elevi și alți adulți din școală, la sentimentul de securitate (violență percepută în școală, violență percepută pe drumul spre școală), la sentimentul de apartenență la "cartier" și, în fine, la performanța "academică" a școlii (modul de "învățare"). Indicatorii aleși alcătuiesc un "rezumat" al climatului școlii, care va fi apoi sintetizat cu ajutorul unui indice compus din acești indicatori, indicele climatului școlar sau ICS (Debarbieux, 1996). Toți indicatorii arată un nivel ridicat de mulțumire
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intrat încă pe o "piață a adulților" multipli, cum este cazul gimnaziului, și care de facto îi cunoaște mai bine pe elevi, cu care stă toată ziua, tot anul. Învățătorii și învățătoarele din școli nu sunt identificați printr-o disciplină academică și au rol educativ mai global. Școala elemntare pare să fie încă percepută ca o școală pentru toți, iar eșecul școlar este mai puțin vizibil. Fără îndoială, gimnaziul n-a fost niciodată perceput ca un gimnaziu pentru toți: relativul eșec
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
multe dezbateri dureroase... pe plan electoral. Or, cercetarea arată că violența școlară este co-fabricată și la nivelul local al școlii sau al clasei (de exemplu, Gottfredson și Gottfredson, 1985; Furlong, 1993; Benbenisthy și Astor, 2005). Credința că o simplă formare academică poate fi suficientă este o greșeală uimitoare, ca și cea care opune pedagogia și cunoașterea. Un minim curaj politic ar însemna totuși susținerea unei formări care să îmbine un înalt nivel de competențe cognitive și de competențe sociale, eliminând ciocnirea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de la Sécurité intérieure, 54, trim. 4, 2003, pp. 43-56. SANSON A., PRIOR M. (1999). "Temperament and behavioral precursors to oppositional defiant disorder and conduct desorder", in QUAY, H.C. și HOGAN, A.E. (sub dir.), Handbook of Disruptive Behavior Disorders, Kluwer Academic/Plenum Press, New York, pp. 397-417. SCHEPER-HUGUES N. (1992). Death Without Weeping: The Violence of Everyday Life in Brazil, University of California Press, Berkeley. SEN A. (2003a). L'Économie est une science morale, La Découverte, Paris. SEN A. (2003b). Un nouveau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Angelica Hobjilă • Managementul clasei, Emil Stan • Pedagogia constructivistă, Horst Siebert • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian În aceelași colecție au mai apărut: • Corupția politică, Robert Harris • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Liberalismul, Gabriel Mursa • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii. O etică pentru timpurile noastre, Michel Maffesoli • Rusia după imperiu. Între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în care realismul, înțeles ca un set de reguli practice ale culturii diplomatice a comunității statelor, așa cum s-a dezvoltat ea în ultimele cîteva secole, s-a transformat în suportul științific principal al unei noi științe sociale, apărută în contextul academic și politic al unei noi superputeri. Dintr-o astfel de perspectivă, consider că gîndirea realistă influențează noua diplomație și noua știință socială americană de după 1945. Dar încerc să clarific în această carte și influența preocupărilor politicii externe americane și chiar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1945. Dar încerc să clarific în această carte și influența preocupărilor politicii externe americane și chiar a tradiției pozitiviste a științelor sociale asupra evoluției gîndirii realiste. Nu vreau să insinuez, însă, că evoluțiile teoretice ar fi fost planificate de comunitatea academică americană sau că teoriile internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
academică americană sau că teoriile internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice legitime ale unei comunități academice au avut un impact major asupra evoluției disciplinei și a principalei orientări din cadrul ei. Pentru a-și atinge scopul, această lucrare trebuie să lege două istorii: o istorie interioară a principalelor dezbateri realiste și o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale ar fi fost astăzi mai bune dacă disciplina s-ar fi dezvoltat altundeva. Luînd ca un fapt preponderența acestei cercetări într-o anume țară, prezentul studiu spune pur și simplu că preocupările politice și academice legitime ale unei comunități academice au avut un impact major asupra evoluției disciplinei și a principalei orientări din cadrul ei. Pentru a-și atinge scopul, această lucrare trebuie să lege două istorii: o istorie interioară a principalelor dezbateri realiste și o istorie exterioară, strîns legată de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]