113,050 matches
-
Își plecă privirea peste foaia pe care celălalt continua să i-o Împingă sub ochi. Părea un plan arhitectonic, schița unei clădiri. O structură lungă, Împărțită Într-un număr de Încăperi mai mici. O mănăstire, poate. Sau un nou spital. — Administratorul drumurilor insistă să fie situată pe Guardingo, față În față cu viitoarea Priorie. Spune că acela are să fie centrul Florenței, În curând. Și acolo ar fi oportun să se construiască, deschisă tuturor cetățenilor angajați În afacerile publice. Și tuturor străinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
deși am mai făcut-o și altădată și știm foarte bine ce cuprinde. Imaginea de acolo a lui Alexandru cel Mare nu diferea În esență de ceea ce se știe Îndeobște despre el: un mare strateg militar, un organizator și un administrator eficient al teritoriilor stăpânite, un promotor al elenismului și al valorilor sale etc., etc. Ce nu știam nici eu și nici În studiile altor alexandrologi nu Întâlnisem era faptul că regele macedonean mersese mult mai departe cu dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noi ne-am înapoiat la petrecere. Am văzut-o pe domnișoara Jackson și ne-am dus să ne cerem scuze pentru comportamentul lui Claire. M-am simțit responsabil, având în vedere că se întâmplase în casa asta. Anul ăsta sunt administrator aici, știai? Am încercat să îl privesc cu respect. — Dar ea a luat-o ca atare. Foarte înțelegătoare, având în vedere unele lucruri pe care i le adresase Claire. Deci vezi tu, Claire nu a putut avea nici o legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare de bunuri materiale. Documentele istorice afirmă că, în anumite perioade, între migratorii cumani, de exemplu, și localnici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă din pricina tratamentului rău din partea slujbașilor, administratorilor, logofeților și a primarilor, care îi bat și îi chinuie fără milă... numai românii se duc în Moldova c cei mai mulți acolo au rude, prieteni și cumnați, și mulți oameni laudă acea țară, că acolo pământul este mai roditor decât pe la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zizi Lambrino, care, în timpul primului război mondial s-a căsătorit la Odesa cu moștenitorul tronului, Carol al II-a. A avut un fiu, pe Mircea, mort nu demult în Anglia, frate bun după tată cu ex-regele Mihai de Hohenzollern. Ofițerul Administratorul moșiei, adus pentru redresarea economică a proprietății de peste 1000 ha, Ciulei, a fost un om energic, priceput, a obținut scoaterea moșiei din datorii, însă nu era numai administratorul, era amantul cucoanei sau, cum se spunea în sat, „se ține cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Anglia, frate bun după tată cu ex-regele Mihai de Hohenzollern. Ofițerul Administratorul moșiei, adus pentru redresarea economică a proprietății de peste 1000 ha, Ciulei, a fost un om energic, priceput, a obținut scoaterea moșiei din datorii, însă nu era numai administratorul, era amantul cucoanei sau, cum se spunea în sat, „se ține cu cucoana Vijinița”. Virginia Lambrino, ajunsă la o vârstă când trebuia să se gândească la cele sfinte, se încurcă cu un avocat din Bacău, unul Gorovei, care-i „șterpelește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un act notarial semnat de cucoană în care se spunea: „n-am ascendenți, n-am descendenți, las toată averea ...etc.”Gorovei a vândut moșia și curtea cu toate acareturile la doi frați, profesori la București, Iliescu-Brânceni, care au adus ca administrator pe Spiridon Manolache, care, printre multe altele, pozitive, desigur, era și prietenul tatălui meu. Evenimentele politice i-au determinat pe proprietari să-i cedeze moșia lui Manolache, care, evident, a avut de suferit din această „înrobilare”. Cel mai greu a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
matematică). În 1890 vine în țară și îndeplinește funcția de subprefect în 1891, între 1893-1895 activează în poliție, este subdirector general al penitenciarelor; în 1918 este deputat de Bacău (în Parlament); a fost consilier județean. În timpul războiului 1916-1918 a fost administratorul celor 13 spitale aflate în Bacău.” Vasilică Rosetti, cel care a făcut studii de matematică la Viena (a fost coleg cu șițeica, matematicianul), după ce a îndeplinit diverse funcții publice și în domeniul privat (a condus afacerile și proprietățile unui mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se spune că Petru Sterian, om învățat, ar fi fost funcționar într-un minister încă de pe vremea lui Mihail Sturza (1837-1849), iar fratele lui, Gheorghe, era un bun organizator și administrator, care mai avea o moșie, pe apa Jijiei, Rediu Aldei, nu departe de Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Lunca, de Sterieni, cărora le-a fost profesor, îndrumător, sfătuitor și om de încredere cu care Jorj Sterian, când venea la moșie pentru câteva zile, de dou ori de an, stătea mai mult de vorbă cu profesorul, apoi cu administratorul grecă și, dacă îi rămânea timp, vizita și moșia. Când s-a îmbolnăvit Gheorghe Sterian a plecat la Viena, fiind însoțit de Daniel Justet, și tot el îi aduce corpul neînsuflețit în țară, pe linia Viena - Lenberg - Cernăuți - Burdujeni unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se simte el cu adevărat liber, degajat de toate grijile, stă de vorbă cu oamenii, se leapădă de zgura poluării chimice și fonice și se remontează fizică și psihică pentru o altă repriză de stres citadin. La „moșie” are un administrator destoinic, în persoana lui Gabi Vraciu și doi oameni pentru întreținere, familia Gheorghe și Cristina Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Loturile țărănești se pulverizau ca urmare a divizării pământului prin întemeierea de noi familii. Lipsa pământului i-a determinat pe țăranii eliberați din servituțile feudale, din clacă și boieresc, s rămână tot la bunăvoința proprietarului boier, care, direct sau prin administratori avizi de avere, impunea condiții greu de suportat. Nu este de mirare că țăranii s-au răsculat (1888 și 1907), cerând condiții mai bune la încheierea învoielilor cu boierii. Este de mirare, și oarecum inexplicabil, cum într-o țară cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sute nu era tot crimă. S-a încercat să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
munci agricole pe moșia Filipeni, proprietatea D-nei Virginia Lambrino, fiecare dupăă câți bani a primit treptat dupăă nevoile noastre , însă a avea obligațiunea[de a munci - n.a.], așa că în vara 1906 am efectuat munci pentru banii primiți și d-l administrator al zisei moșii, numit Costache Ciulei, ne-a răfuit în lipsă și ne-a trimis la domiciliu și atunci păgubiții se adresează Judecătoriei de ocol Siret și am propus martori care au văzut când am efectuat muncile.” Orice încercare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și siliți s plătească de două ori, și munca, și cu banii. Domnule Ministru, zică țăranii jeluitori, suntem oameni sărmani, nevoiași, cu totul lipsiși de pământ și a munci de două ori prin încărcăturile la muncă făcute de d-l administrator al moșiei ar fi un mare păcat pe capul nostru, mai ales că d-na proprietară , prin administratorul ei, are la îndemână autoritatea comunală: primar, ajutor etc. care le facă orice acte numai în scop de a ne jupui și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni sărmani, nevoiași, cu totul lipsiși de pământ și a munci de două ori prin încărcăturile la muncă făcute de d-l administrator al moșiei ar fi un mare păcat pe capul nostru, mai ales că d-na proprietară , prin administratorul ei, are la îndemână autoritatea comunală: primar, ajutor etc. care le facă orice acte numai în scop de a ne jupui și lua și zdrenșele de sumane ce avem pe noi.”38 Al doilea document este o reclamație a țărancei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
România la începutul secolului al XX-lea, ranul, fostul clăcaș, nu putea să-și agonisească hrana pentru un an întreg, de la o recoltă la alta. În plină iarnă rămânea fără alimentul de bază - mămăliga -, fiind nevoit să se adreseze boierului, administratorului și, pentru a ieși din iarnă, își angaja munca pentru toată vara. Nu se poate generaliza, în sensul că nu toat rănimea din România era nevoită să facă apel la hambarul moșierului pentru a avea ce mânca, dar nu sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă: „cărți nu citește, doar le joacă”, așa că la un jocă de cărți a pierdut moșia Dobreana în favoarea fraților Sterian. Petru Sterian a fost funcționar în administrația Cuza, iar Gheorghe Sterian a fost administrator. Frații Sterian și-au stabilit reședința în satul Lunca, unde și-au construit curtea boierească și o bisericuță (a rezistat până prin 1962-1963) unde au fost înmormântați Petre Sterian în 1877 și Gheorghe Sterian în 1891. Moșia Dobreana a rămas lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de către un Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au cumpărat și individual 10 ha de la Virginia Lambrino și 20 ha de la Sofia Boteanu. Virginia Lambrino a vândut moșia unui procuror din Bacău, Mina Gorovei care, neputând să o exploateze, o vinde profesorului universitar Iliescu-Brâncuși care a angajat ca administrator pe Spiridon Manolache, un om energic, bun cunoscător al muncii din agricultură și a locurilor, care a reușit să rentabilizeze activitatea agricolă. Începutul celui de-al doilea război mondial l-a determinat pe proprietarul IliescuBrâncuși să înceapă, prin administrator, să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca administrator pe Spiridon Manolache, un om energic, bun cunoscător al muncii din agricultură și a locurilor, care a reușit să rentabilizeze activitatea agricolă. Începutul celui de-al doilea război mondial l-a determinat pe proprietarul IliescuBrâncuși să înceapă, prin administrator, să vândă porțiuni din moșie. Luncașii au reușit să cumpere peste 100 ha teren arabil. Luncașii au mai cumpărat 80 ha pădure de la Ștefan Șendrea din comunaUngureni (Lecca) și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de cereale și stupina. Această moară deservea satele Lunca, Fruntești, Slobozia și Valea Boțului. Moara s-a numit după numele administratorului moșiei, Ciulei (Moara lui Ciulei). În acel loc a continuat să fie o moară pânăă după 1950 și era purtată de unul Berbecaru, care avea acolo și locuința. După primul război mondial au mai funcționat și alte mori: în 1926
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat, funcționând clandestin, dar nu i-a mers. Sterian a adusă la moșie un grecă ca administrator, Gheorghiosă Palenache, care s-a ocupat, cu familia sa numeroasă, și de hanulcrâșmă. Hanul lui Sterian a fost inut de mai mulți cârciumari, dar cel care s-a impusă și a rămasă comerciant în Lunca a fost familia Cojocaru, venită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]