6,737 matches
-
se produce "teracotă cu dale emailate", și "cărămizile de teracotă de altădată (catelles)" au devenit piese de muzeu. Walter Crane constituie încă odată exemplul prestigios. Însă mai mult ca orice, Art Nouveau-ul ajunge la îndemâna publicului prin intermediul ilustrațiilor de carte, a afișului publicitar, a cărții ilustrate, a reclamei pe care L. Bachelin le ia în considerație în articolul, "Vitraux, affiches et réclame" XI. Criticul consideră că trebuie să treacă timp pentru ca artișii să accepte că pot excela în artele industriale precum "Martin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că trebuie să treacă timp pentru ca artișii să accepte că pot excela în artele industriale precum "Martin, Prouvé sau Gallé la Nancy sau Bondin și Lobrichon la Paris. Olari, fabricanți de emailuri, sculptori și pictori de teracotă emailată". Vitraliul și afișul reprezintă tranziția de la idealul școlii de Belle Arte la terre à terre-ul vieții practice, de la arta cu majusculă la arta industrială, prin ele se face cel mai bine educația publicului. De data aceasta, Bachelin recomandă și o serie de pictori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
terre à terre-ul vieții practice, de la arta cu majusculă la arta industrială, prin ele se face cel mai bine educația publicului. De data aceasta, Bachelin recomandă și o serie de pictori români pe care-i vede capabili să dezvolte arta afișului: "Și totuși domnii Vermont, Simonidy, Petresco, Jiquidi, atât de bine înzestrați pentru genul acesta de lucrări, au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i vede capabili să dezvolte arta afișului: "Și totuși domnii Vermont, Simonidy, Petresco, Jiquidi, atât de bine înzestrați pentru genul acesta de lucrări, au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127. Criticul se întreabă retoric când se vor distinge printr-o "înluminură mai artistică a străzilor noastre". Afișul expresului Ostende-Constanța, executat de decoratorul belgian Théo van Rysselberghe, se constituie într-un model exemplar, "un miracol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au furnizat câteva specimene care promiteau frumoase succese pe calea pe care Pal, acest maestru român al afișului, s-a ilustrat la Paris (....)"127. Criticul se întreabă retoric când se vor distinge printr-o "înluminură mai artistică a străzilor noastre". Afișul expresului Ostende-Constanța, executat de decoratorul belgian Théo van Rysselberghe, se constituie într-un model exemplar, "un miracol de claritate, de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se poate învăța deopotrivă să rezumi și să stilizezi peisajul și mașina în scop
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
van Rysselberghe, se constituie într-un model exemplar, "un miracol de claritate, de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se poate învăța deopotrivă să rezumi și să stilizezi peisajul și mașina în scop ornamental"128. Cum se poate vedea, arta afișului și modernitatea întrețin o relație cordială, iar feroneriile Art Nouveau care decorează intrarea în metroul parizian la 1900 revendică acest nou contract social și deopotrivă estetic. Un exemplu "românesc" este Pal (Jean de Paleologue) care a debutat cu proiecte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noutăți în lumea modei în speranța de a deveni un Chéret, Grasset, un Aubrey Beardsley, un Rhead român. Jean Paleologu se născuse în 1860 la București și se mutase în Franța, la Paris, în 1893, unde a devenit cunoscut pentru afișele sale, o parte făcând reclamă ciclismului, dar și ca ilustrator pentru reviste ca Vanity Fair, Plume, Cocorico, Frou Frou, Sans Gene, Vie en rose etc. Complet deziteresat de întoarcerea în România după cariera pariziană, Pal avea să emigreze în America
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de bizantinism indirect prin intermediul literaturii, și anume piesa lui Victorien Sardou, Théodora (1884), în rolul împărătesei Theodora a Bizanțului fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în poziția corpului, parcă chircit, în linia buzelor și în spectralitatea privirii. Pentru o scurtă perioadă de timp, Luchian cochetează cu lumea boemei, perioadă în care temele ei trec în senzualitatea liniilor Secession-ului, și mai ales în preocuparea pentru afișe, panouri decorative, un exercițiu de virtuozitate a liniei recuperabil din linia vestimentară și aceea a conduitei mondene. Un autoportret al lui Edvard Munch, Autoportrait à la cigarette (ulei pe pânză, 110,5 x 85,5 cm, Nasjonalgalleriet, Oslo, 1895) ne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conduce la căderea imperiului. Cultura Vienei fin-de-siècle ilustrează din plin decadența imperiului, iar femininul își face apariția într-o formulă virtual punitivă, sub chipul zeiței Palas Athena, care nu mai consfințește așezarea imperiului sub scutul rațiunii, ci prezidează, ca în afișul realizat de Klimt pentru Ver sacrum, înfruntarea dintre Minotaur și Tezeu pentru a întoarce spre public imaginea terifiantei Gorgone lipită de scutul său, masca terorii și a iraționalului. În convenția decadentă, distanța etică dintre cele două roluri se estompează, chiar dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întâmplător și în registrul onomastic, iar tabloul o înfățișează într-o atitudine recurentă la figurile-portret ale lui Khnopff, spre exemplu, tabloul pe care-l face sorei sale, Marguerite Khnopff, Portretul Margueritei Khnopff (1887), sau femeia care apare într-o litografie, Afișul celei de-a opta Expoziții a lui XX (1891), ceea ce sugerează caracterul emblematic al dominantei posturale. Este vorba de o eleganță împinsă spre severitate fără a deveni austeră, care se precizează atât prin vestimentație o rochie albă care se închide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că își sprijină delicat cotul de șold. Mișcarea nu este atât de naturală pe cât pare, ci studiată, astfel că, în aparență inertă, mâna este ușor flexată asemeni arcului discret făcut de corpul unei balerine. În Arum Lily, cât și în afișul pentru a optsprezecea Expoziție a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
siècle, Jugendstil, Art Nouveau a se vedea influența lui Georges de Feure însă cu o certă componentă simbolistă, pe care Luchian o ilustrează în prima sa perioadă de creație în linia unui decorativism relevabil sub aspectul ilustrației de revistă, al afișelor și panourilor decorative. Preferința pentru flori, care se menține pe tot parcursul creației sale, scoase ulterior de sub semnul decorativismului Jugendstil, este interpretată de Paul Constantin ca o reminiscență a acestei perioade. O asociere cu poezia simbolistă o face și Tudor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce avea epoca mai strălucitor și mai promițător în materie de artă. Efervescența secesionismelor, a decadentismului și simbolismului își găsește într-o primă instanță o reprezentare la nivelul afișului, gen minor, a ilustrării de carte, a desenului și litogafiei în care s-au remarcat personalități majore precum Aubrey Beardsley, Odilon Redon și Félicien Rops, Frantișek Kupka sau Alfred Kubin, Jiri Mucha sau Toulouse Lautrec etc. Luchian proiectează o serie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Redon și Félicien Rops, Frantișek Kupka sau Alfred Kubin, Jiri Mucha sau Toulouse Lautrec etc. Luchian proiectează o serie de variante de copertă pentru ilustrarea volumului de poezii decadento-simboliste, Sensations intimes al lui Al. Bogdan-Pitești. De asemenea, face și un afiș de copertă pentru primul număr al revistei Ileana, predilecția sa pentru figurile feminine fiind considerată și de Theodor Enescu printre alții ca o trăsătură specifică Art Nouveau-ului pe care-l practică pictorul în această perioadă. "În simbolism a existat o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi adesea o capcană, însă în aceste cazuri, ea ilustrează teme apropiate gustului decadent, femei aflate sub semnul unei sensibilități maladive înscrise într-o senzualitate nevrotic-virginală. Nimic nu ne ajută să diferențiem chipul Ofeliei de cel al fetei desenate pentru afișul societății "Ileana", fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar afișul, ca și coperta catalogului, sunt desenate de Gustav Klimt. Pictorul situează secesiunea sub semnul unei scene mitologice semnificative, avându-i ca protagoniști pe Tezeu, zeița Atena și Minotaurul. Tezeu este înfățișat înjunghiind Minotaurul sub supravegherea distantă și aparent protectoare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o anima" virtual punitivă, întruchipată de figura Atenei înarmate până în dinți. În lectura pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin desprinderea dizidenților din cadrul societății "Cercul Artistic", dizidenți cărora li se alătură și alți membri, cu concursul lui Al. Bogdan-Pitești, I.C. Bacalbașa, Șt.Ciocârlan la care se adaugă o altă tripletă, A. Sturza, Léon Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rolul unei muze a artelor frumoase și, în genere, a frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și își expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus de atracție. Picturile de țigănci ale lui Vermont, saturate de subînțelesuri erotice, se află la confiniile cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Hans Holbein, ci sub forma unei nimfete, atrăgătoare și neliniștitoare deopotrivă, este o moarte la puterea femininului. Bram Djikstra, în Idols of Perversity, optează pentru o dublă interpretare a unei compoziții similare aparținând lui Louis Raemaekers, intitulată Sifilisul. În afișul lui Raemaekers situat ca sensibilitate undeva între Rops și Kupka, în locul nimfetei loghiene se află o uscățivă femme fatale a cărei coafură ia forma unei arahnide și care ține în dreptul sexului un craniu pe un fundal presărat cu numeroase cruci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a tabloului lui Loghi: pe de o parte, imaginea laureatului postmortem ar reprezenta destinul trist al omului de geniu, pe de alta, craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un succes imens. Theodorescu-Sion realizează o scenă de moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un succes imens. Theodorescu-Sion realizează o scenă de moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri) (creioane colorate pe carton, 0,326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]