7,836 matches
-
Școlii de Literatură „M. Eminescu” și Facultatea de Filologie a Universității din București, susținând însă examenul de stat în 1972. În calitate de redactor la „Contemporanul” (1951-1954), „Gazeta literară” (1954-1968), „România literară” (1968-1973) sau de redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1973-1974), încurajează afirmarea pe scena literară a lui Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Virgil Duda, Bujor Nedelcovici, Sorin Titel și Nicolae Velea. Din 1976 se stabilește în Germania, unde predă limba și literatura română în cadrul Seminarului de romanistică al Universității din Heidelberg
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
comunarzi ( D. se apără indignat, răspunzând că numai Pierre Tirard, primarul Parisului, al cărui secretar fusese, a trădat), dar lucrurile au rămas neclare. În România, D. a fost cu siguranta atras de posibilitățile ce i se deșchideau pe calea unei afirmări rapide. Însușindu-și foarte repede limba, a început o carieră de jurnalist liberal: secretar de redacție la „Românul” lui C.A. Rosetti, colaborator la „Le Journal de Bucarest” scos de un compatriot, Ulysse de Marsillac, si la „L’Orient”, devenit
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
relativ puțin temelor de circumstanță și, pe de altă parte, de a apărea încă din primele volume ca un poet format. Spiritul din Noi și soarele este cel al unui liric vitalist, naturist frenetic, totuși în versuri de disciplină clasică. Afirmarea cosmosului rămâne o atitudine constantă în creația lui. Paralelă - dar înrudită - este tema tradiției: euritmiei cosmice îi corespunde în ordinea umanului lanțul generațiilor, armonizator și stimulator de energii. În fine, primele cărți profilează și principala temă a operei ulterioare: erosul
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
unei opere și expresia artistică. Pentru luminarea procesului creativ poate fi utilă examinarea „aspectelor sociologice”, întrucât acestea „ne ajută să pătrundem atmosfera din care a purces opera”. C. admite că, în acest sens, metodologia sociologică lui C. Dobrogeanu-Gherea, „alături de unele afirmări îndoielnice și nebuloase, aduce în discuție și întrebări interesante”, dar susține categoric că natura sufletească a personajelor literare - ca și a scriitorului - „nu o hotărăște clasa, ci individualitatea”, adică „personalitatea creatoare a poetului în ceea ce are ea mai individual”. Pentru
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de teatru, studiată din perspectiva contribuției sale la „afirmarea condiției estetice a teatrului”, atât în perioada eroică a mișcării teatrale românești din Transilvania, anterioară Unirii din 1918, cât și după crearea Teatrului Național din Cluj (1919), al cărui prim director a fost Zaharia Bârsan. Lucrarea ilustrează deopotrivă istoria teatrului
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
erotică, un aliaj nou, de combustie și meditație: el scrie versuri luminoase, în care regretul, despărțirea nu ajung să întunece bucuria de a trăi. Dimpotrivă, arderea lăuntrică, sentimentul unei creșteri sufletești pe care nici un obstacol nu o poate împiedica sunt afirmări ale unui liric însetat de viață (Logodna, Șoapte). Dragostea e, în viziunea lui, unul dintre marile izvoare de noblețe ale omenescului, fericirea ca și suferința se sublimează într-o euforie a înălțării interioare. Convingătoare rămâne depășirea istoriei imediate (cu gesturi
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
era că textul pregătit în rue Ribera se menținea pe o poziție de protest spiritual.” Ceea ce nu înseamnă o ignorare a dezideratelor esențiale ale exilului românesc, ci, dimpotrivă, o mai clară și mai exactă diversificare a mijloacelor de definire și afirmare a culturii noastre, în raport direct aproape cu încercarea de falsificare și deznaționalizare „stimulată” în țară de cercurile prosovietice și de oficialitatea comunistă. Activitatea Centrului a fost structurată pe zece secțiuni: de la filosofie, filosofia istoriei și a culturii până la etnologie
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet solar și optimist, C. are conștiința vicisitudinilor existenței și se vrea un
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
din lumea literară, răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind că în epoca afirmării lui Macedonski junimismul își trăia deja declinul și începuse să echivaleze cu conservatorismul): într-un salon drapat în catifea roșie, ornat cu obiecte de artă, la lumina lumânărilor și în fum de țigară, zece fotolii aliniate în dreptul unui tron așteaptă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Facilitatorul va ajuta la extragerea și clarificarea scopurilor individului din clasă, ca și a scopurilor mai generale ale grupului. Dacă nu se teme să accepte scopuri contradictorii sau conflictuale, dacă este capabil să permită indivizilor un simț al libertății prin afirmarea a ceea ce le-ar plăcea să facă, atunci acesta ajută la crearea climatului pentru învățare. Nu-i nevoie ca el să încerce să inventeze un singur scop pentru întregul grup, dacă un asemenea scop unificator nu există. El poate permite
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o serie de romane a căror originalitate a fost imediat remarcată. Dispare pretimpuriu, pe când se afla angajat în realizarea unor noi proiecte literare; i-au rămas în manuscris câteva romane, unele dintre ele definitivate (Bărbierul, Șobolanii). Scriitor cu debut și afirmare relativ târzii, G. dovedește forță în tematică, stil și mesajul moral. A fost, fără îndoială, un „moralist”, dar nu unul convențional, plicticos, rebarbativ. A pledat, prin cărțile lui, pentru valori ca binele, dreptatea, autenticitatea și frumusețea existenței umane, dar nu
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
românești a cunoscut balansul între apărarea ființei naționale și înscrierea în spiritul veacului. Modernizarea a oferit calea spre progres dar și riscul pierderii identității. Elitele românești au cheltuit aproape toate rezervele de energie în dovedirea continuității etnice și naționale, pentru afirmarea națiunii și statului național. Din perspectiva duratei statul național român nu are o existență prea lungă în comparație cu alte state europene. El nu a reușit să organicizeze întregul fond instituțional. Dincolo de eventualele limite sau insatisfacții față de statul român nu se putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a ajuns de mult la convingerea despre o evoluție proprie pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee cu un secol în urmă prin afirmarea rolului eticii protestante în edificarea spiritului capitalist. Principiul individualismului protestant s-a dovedit a fi în contradicție cu mentalitatea românească. Spațiul public exprimă exact această specificitate, iar el funcționează într-un cadru național și de aceea nu se poate substitui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rând în perioada lui Cuza, și apoi prin constituția din 1866. Deși modernă politic, țara cunoaște multe decalaje, contradicții și discrepanțe. Pentru descrierea proceselor de modernizare românească, găsim utilă noțiunea ,,modernitate tendențială”, care desemna dezvoltarea modernă în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință, care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
structuri socioinstituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii (Schifirneț, 2007a). În formarea statului român modern au acționat două mari orientări politice: liberalismul atașat tezei evoluției precipitate a societății românești către modernitate și conservatorismul asociat concepției privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii (Schifirneț, 2007a). În formarea statului român modern au acționat două mari orientări politice: liberalismul atașat tezei evoluției precipitate a societății românești către modernitate și conservatorismul asociat concepției privind evoluția organică românilor în cadrul proceselor de modernizare. Celelalte curente - socialismul, poporanismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
60% au un anumit grad de mândrie europeană și 66% se declară atașați de Europa (apud Kantner, 2006, 512-513). Observăm cât de complexă este chestiunea raporturilor cetățenilor din toate țările membre cu Uniunea Europeană. Integrarea europeană introduce un alt cadru pentru afirmarea identității. Se apreciază ca un nou concept, postnaționalismul, ar fi util în studiul interacțiunii dintre identitățile naționale și identitatea europeană (Rambour, 2005). Postnaționalismul exprimă construirea unei identități dincolo de tradiții specifice determinate de o istorie națională particulară. În ce privește spațiul public european
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
folclorului precum și valorile politice europene. Acestea din urmă au nevoie de un consens unanim, articulat atât la nivelul elitelor politice, cât și la nivel societal. Spațiul public european consacră un nou status, cel de european. De fapt, este vorba de afirmarea unei noi identități, alături de cea națională, identitatea post-națională sau identitatea europeană. În studiul identității europene nu putem trece peste modul în care indivizii își reprezintă noua comunitate, cea europeană, la care ei se raportează și își exprimă atașamentul. Dar receptarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
multe ori în dimensiunea lor anecdotică și nu în conținutul și în consecințele lor reale. Se neglijează că ele au fost create și susținute de un spațiu public românesc. Trebuie să reamintim importanța decisivă acordată tradițiilor, folclorului, istoriei proprii în afirmarea identității naționale și a statului național românesc în ultimii două sute de ani. S-a edificat un spirit public național derivat din modul de a gândi și a acționa al românilor Un nou concept: euronavetist. Românii în spațiul public european Peste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formele fără fond sunt „un reflex al evoluției societății moderne românești”, autorul examinează fazele modernizării, contextele istorice, cauzele economice, construcția instituțională, agenții modernizării și conduitele specifice acesteia. El propune termenul de modernizarea tendențială românească, cu un sens „inversat”, pornită „de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltare economică”. Modernizarea s-a împletit la noi cu realizarea a două mari urgențe naționale: independența și realizarea unității politice, aspirații ce nu puteau fi înfăptuite fără existența unui organism politico-juridic modern. Dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suportul economic precar și, de aceea, ea a răzbit „greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale” reziduale, fiind o „modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară”, care s-a manifestat „ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii” (p. 206). Discrepanțele și anomaliile procesului de modernizare au devenit atât de vizibile și de supărătoare, încât aspirația agenților sociali și intelectuali a fost tocmai realizarea mult doritei unități dintre fond și formă, care a devenit un principiu explicativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un insurgent, un nonconformist în stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului și al ideii de personalitate ireductibilă, mișcându-se cu repeziciune și aplomb spre orice spațiu de dispută, tentat să dinamiteze coerciții și tabuuri, prezumțios, dornic de afirmare belicoasă și, deopotrivă, un sceptic malițios, care trăiește cu intensitate și obstinație sentimentul frustrării, crispat, instabil, nedăruit cu seninătate. A. investește mai mult și mai orgolios în prezența lui între contemporani decât în elaborarea operei, a propriilor „alcătuiri din hârtie
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
istorie a literaturii române, scrisă în limba germană și apărută la Leipzig (Geschichte der rumänischen Literatur, 1906), a fost aspru criticată în țară, mai ales pentru tendința de a exagera contribuția transilvănenilor, în defavoarea scriitorilor din celelalte provincii românești. Tot pentru afirmarea literaturii române în străinătate, A. a tradus în limba maghiară, publicându-le în reviste din Budapesta, unele dintre scrierile lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Slavici, B. Delavrancea ș.a. A colaborat la revistele „Alföld”, „Budapesti Szemle”, „Nyelvőr”, „Ethnographia
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
a publica Divanul la o vârstă atât de fragedă (25 de ani) urmărea o legitimare politică: "În perioada preparativelor sale pentru o acțiune ce trebuia să-i asigure un rol politic într-una din Țările române, una din căile de afirmare nu numai în Moldova, dar și în cercurile politice și culturale din celelalte capitale sud-est europene, Constantinopolul și Bucureștii, era scrierea și publicarea unei cărți"15. Acesta era modelul epocii, pe care principele moldovean îl respectă întocmai. Dar asta nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieroglifică. Celelalte noțiuni țin însă de o mentalitate care nu era specifică epocii în cadrul culturii noastre: nici Miron Costin (adept al teoriei "cumplitelor vremi"), nici Stolnicul Cantacuzino, nici "xenofobul" Neculce, conștienți de necesitatea conservării și, dacă mai e posibil, a afirmării unei identități proprii într-un context istoric inhibant, nu ar fi dat satisfacție unor principii care aparțin discursului științific: "năzuința către adevăr" și "dreapta judecată". Cantemir preferă s-și descrie neamul așa cum este sau așa cum îl vede el, decât să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]