6,861 matches
-
ungur Béla IV (1235-1270). Hotarul între celor doua posesiuni "începea la pârâul Peșeleu (Valea Săndulești) aproape de capela din satul Sânmiclăuș, înaintând la cetatea patrulateră Saxodonia (fostul castru roman Potaissa)...". În 1279 se înființează Comitatul Turda (unul din cele 7 comitate ardelene). Nobili maghiari își construiesc case în tot orașul. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea Turda va primi și o însemnată funcție administrativă și politică, ca loc de întrunire a adunărilor obștești din Transilvania, numite și Congregatii
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
eveniment, pieței centrale din Turda i s-a dat numele de “Piața Libertății Religioase” (“Valásszabadtság-tér”), denumire păstrată până în anul 1918. Evenimentul a fost imortalizat pe o pictură de Aladár Körösföi-Kriesch (1898), păstrată la Muzeul de Istorie. Adunarea Generală a nobilimii ardelene ținută la Turda în anul 1579 a acordat cultului ortodox român dreptul de a alege un episcop propriu de Ardeal. În anul 1589 s-a înființat gimnaziul unitarian. La data de 9/10 august 1601 a fost ucis la 3
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
bază ideile cuprinse în "Poetica" lui Aristotel, idei sintetizate de Nicolas Boileau-Despréaux în lucrarea sa "Arta poetică". Alți clasici francezi: Jean de La Bruyère, François de la Rochefoucauld. Iluminismul apare în condițiile dezvoltării burgheziei și științei și în contextul Revoluției franceze. Școala Ardeleană: Preromantismul reprezintă o tranziție de la iluminism la romantism. Mișcarea "Sturm und Drang": Romantismul s-a dezvoltat în primele decenii ale secolului al XIX-lea în Europa, ca o reacție față de clasicismul rigid și s-a extins și în alte continente
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
din Cluj sub îndrumarea lui Harag György. Acestei generații fondatoare aparțin personalități care urmau să devină elementele de bază ale artei teatrale maghiare din Ardeal (mulți dintre ei construindu-și o carieră reputată fie la Cluj, fie în alte orașe ardelene). Printre aceștia se numără Csíky András, Ács Alajos, Köllő Béla, Török István, Vándor András, Elekes Emma, Soós Angéla, Nyíredi Piroska, Nagy Iza. În cadrul acestei grupe și-a început studiile poetul Kányádi Sándor cu care trupa, în ciuda faptului că renunțase la
Trupa Harag György () [Corola-website/Science/329569_a_330898]
-
a colecționat obiecte etnografice, schelete de mamifere, moluște (inclusiv o moluscă numită mai târziu "Neptunea sachsenheimi"). După ce s-a întors din expediție, a scris publicația "Din Transilvania în Spitzbergen" (se află la Complexul Muzeal Național "Astra"). Arthur a donat Societății Ardelene pentru Științele Naturii o colecție de peste 100 de obiecte etnografice adunate din diverse părți ale lumii. Aceasta a fost una din colecțiile inițiale ale Muzeului de etnografie unversală "Franz Binder" deschis în 1933 la Sibiu, parte a Complexului Național Muzeal
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
În discuțiile din Parlament, Ioan Bianu și Ermil Pangrati au salutat această inițiativă privată, subliniind penuria locurilor de cazare în București pentru studenții din provincie lipsiti de mijloace materiale. Această lipsă era resimțită acut mai ales în contextul sosirii tinerilor ardeleni, basarabeni și bucovineni dornici de a urma studii universitare în capitala României Mari. La scurt timp după înființare, fondatorul donează Fundației suma, impresionantă pentru acele vremuri, de douăsprezece milioane lei, sumă ce o depășea pe cea cea alocată în bugetul
Fundația Universitară Constantin N. Vasiliu Bolnavu () [Corola-website/Science/329607_a_330936]
-
(n. 20 martie 1952, Ocnița) este o interpreta de muzică populară românească. S-a născut în satul Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, fiind al treilea copil al lui Viluț Vasile Ardelean și a Violinăi Viorelia, din casă „de sub jii”. Și-a început cariera de profesionist la București, la Casa de Cultură a Sectorului 5, unde a și studiat la Scoala Populară de Artă cu profesoară Angela Moldovan. În ajunul Crăciunului anului
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
primii ani de existență a învățământului cu profil vocațional din Sălaj. Cercul literar ” Hrană pentru minte și suflet” - coordonator prof. Lucreția Usinevici. La inițiativa doamnei prof. Mihaela Popa s-a relansat revista ”Amis” la care a colaborat și prof. Simona Ardelean. ”Dor de Eminescu”-șezătoare literară - prof. Lucreția Usinevici
Liceul de Artă „Ioan Sima” () [Corola-website/Science/329795_a_331124]
-
fost încredințate lui Ioan al II-lea Zápolya, care a renunțat la titlul regal, câștigând controlul oficial asupra Partium, al cărui control de facto îl deținuse și până atunci de altfel. Există două interpretări naționaliste: una maghiară pentru care Principatul ardelean nu este altceva și mai mult decât o parte, cea de răsărit, a Regatului maghiar, Principatul existând numai pe hârtie în textul Tratatelor de la Oradea și de la Speyer; cealaltă română pentru care Transilvania este o „țară românească” împreună cu principatele Moldovei
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
cu mult înainte de Tratatele de la Oradea și de la Speyer, nefiind deci nici o simplă parte din Ungaria, dar nici o „țară românească”, deoarece nu era condusă de suverani români (cu excepția celor câteva luni de domnie ale lui Mihai Viteazul care nu era ardelean), ci de suverani maghiari sau maghiarizați, iar românii ardeleni și credința lor ortodoxă fiind doar „tolerați” prin statutul țării denumit "Unio trium nationum". Cea mai obiectivă definiție este așadar „un voievodat apoi principat multietnic și multireligios, vasal al Regatului ungar
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
nefiind deci nici o simplă parte din Ungaria, dar nici o „țară românească”, deoarece nu era condusă de suverani români (cu excepția celor câteva luni de domnie ale lui Mihai Viteazul care nu era ardelean), ci de suverani maghiari sau maghiarizați, iar românii ardeleni și credința lor ortodoxă fiind doar „tolerați” prin statutul țării denumit "Unio trium nationum". Cea mai obiectivă definiție este așadar „un voievodat apoi principat multietnic și multireligios, vasal al Regatului ungar, condus de nobili maghiari, și cuprinzând o importantă populație
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu, Nicolae Filimon, Alexandru Vlahuță, Alecu Russo, Petre Ispirescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Anton Pann, Bogdan Petriceicu-Hasdeu sau, în fine, îndrumători precum Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu sau Titu Maiorescu. Începutul secolului a fost marcat de activitatea Școlii Ardelene. Ideile iluministe au găsit rezonanță mai ales în opera lui Ion Budai Deleanu, care între anii 1800-1812 a definitivat textul "Țiganiadei", prima epopee în limba română. Alți scriitori, precum Vasile Aaron, Ion Barac, Dinicu Golescu, Gheorghe Asachi, Nicolae și Iancu
Literatura română a secolului al XIX-lea () [Corola-website/Science/328073_a_329402]
-
(n. 13 martie 1909, Făgăraș, județul Brașov — d. 1981, București) a fost un renumit clarinetist și compozitor român. Alături de alți mari instrumentiști ardeleni precum Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu sau Luță Ioviță, a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Transilvaniei și totodată ai României. S-a născut la 13 martie 1909 în Făgăraș, într-o familie săracă și
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
a contribuit la crearea, omologarea și promovarea în producție a nouă soiuri de viță de vie (Timpuriu de Cluj, Cetățuia, Napoca, Someșana, Transilvania, Splendid, Andrevit, Admira și Vlad) și cinci soiuri de măr (Aromat de vară, Roșu de Cluj, Ancuța, Ardelean și Feleac). A făcut parte din delegații oficiale care au reprezentat România la șase Congrese și cinci adunări generale ale Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV) cu sediul la Paris, organisme ce coordonează politica viti-vinicolă pe plan mondial. Asemenea
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
Ghiocelu") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic) și, face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului. Este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află spre la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita în Munții Hășmaș, pe partea stângă a apei Bicazului - în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află spre la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita în Munții Hășmaș, pe partea stângă a apei Bicazului - în apropierea porțiunii din drumului național DN12C care leagă localitatea Bicazu Ardelean de Lacu Roșu prin "Cheile Bicazului". Acesul spre peștera se face din dreptul carierei de calcar Surduc, la un sfert de km de intrarea în rezervația Cheile Șugăului. Rezervația naturală cu o suprafață de 0,10 hectare, face parte din
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
monument al naturii numit și "Jgheabul cu gaură"), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt - speologic și faunistic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean. Aria naturală se află la 965 m altitudine în partea nord-vestică a satului Telec și, în imediata apropiere a DJ127A în nord-estul Munților Hășmaș, la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita. Accesul către obiectiv se face pe un
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
Inamicul public nr 1”. Doi tineri cineaști o vor descoperi mai târziu în România, încercând să-i folosească secretele pentru un ipotetic film de cinema. Preluând motivul epic al unei glume literare improvizate în comun de un trio de scriitori ardeleni, cineastul improvizează, la rându-i, în serios însă, un thriller tip Buftea pe relația Anne-Dillinger. Pentru a disimula linia narativă săracă, realizatorul recurge la tertipul sofisticării inutile a dramaturgiei, povestea Annei devenind rezultatul anchetei angajate, peste decenii, de tinerii regizori
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
secvențe la începutul filmului său. Filmul a fost realizat de Star Film, în colaborare cu Româniafilm și București-Berlin. Scenariul a fost scris de Ioan Grigorescu și Sergiu Nicolaescu. La realizarea filmului au fost folosiți pe post de consilieri prof.dr. Ion Ardelean (pe partea istorică) și Corneliu Coposu (pentru personajul Iuliu Maniu). Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Filmul "Oglinda - Începutul adevărului" a fost vizionat de 92.871 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
Național Român, dr. Ioan Rațiu. Deși era cel mai tânăr ca vârstă, el a condus întreaga apărare colectivă a Memorandiștilor, puși sub acuzare pentru că au îndrăznit să publice în presa internațională un document prin care denunțau oprimarea națională a românilor ardeleni. În 1918 se află în fruntea gărzilor naționale românești. După 1918 îi apără pe moți în procese răsunătoare, legate de dreptul de proprietate asupra pădurilor. Cei din urmă 14 ani ai vieții, Amos Frâncu și i-a închinat exclusiv operei
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
și Poarta Meseșeană., ultima reprezentând cea mai importantă cale de trecere. Amintirea limitei militare și politice reprezentată de Poarta Meseșului persistă și actual, prin denumirea locuitorilor de la vest de această linie cu apelativul de "ungureni" și a celor dinspre este "ardeleni". Prin "Poarta Meseșului" trecea odinioară drumul tradițional al sării.
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
XVI-lea. La intervenția ambasadorului suedez la Înalta Poartă, baronul Gustav von Celsing, în 1753 domnitorul Constantin Racoviță a emis un hrisov prin care îngăduia construirea unei biserici de lemn pentru comunitatea evanghelică luterană, formată în marea majoritate din sași ardeleni stabiliți la București. Acest nou lăcaș de cult a fost sfințit la 15 august 1778 de Adormirea Maicii Domnului. Aceasta a fost cunoscută în București ca „Biserica Lutherană Sf. Maria”. În secolul al XIX-lea comunitatea luterană din București a
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
Frumoase din București unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Dimitrie Paciurea. În 1928, după absolvirea Academiei, a participat la concursul organizat de Nicolae Iorga, pentru burse la școala românească de la Fontenay-aux-Roses din Franța. Colaborează și cu alți artiști ardeleni aflați în capitala României, care i-au fost și colegi la școala de artă. Îi amintim aici pe Iosif Fekete (Negrulea), Iosif Bene și Alexandru Ciucurencu. În anul 1933 a decis să editeze revista „Arta și Omul”, al cărei singur
Arnold Chencinski () [Corola-website/Science/329075_a_330404]
-
la Turda, Cluj și Budapesta. A fost doctor în drept al Universității din Budapesta. Educat într-o familie cu puternice tradiții românești nu a ezitat să se alăture total, de multe ori cu riscul propriei vieți, luptelor pentru drepturile românilor ardeleni de unire cu România. Încorporat în armata austro-ungară în Primul Război Mondial, asistă la 18 Octombrie 1918 în parlamentul de la Budapesta, la istoricul discurs al Dr. Alexandru Vaida-Voevod prin care s-a proclamat libertatea națională a Românilor din Ardeal și
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
Maniu, președintele Consiliului Dirigent Român din Sibiu. După ocuparea Budapestei de către Armata Română, a fost numit șef al cenzurii militare , de către Gen. Holban, Guvernatorul Budapestei, la 5.08.1919. Prin acțiunile sale, evocate în cartea sa de memorii "Luptători români ardeleni", tipărită în anul 1940, a adus mari servicii României Mari. Demne de reținut sunt abilitățile lui diplomatice prin care l-a putut convinge pe ministrul de război Bartha să iscălească la 11 noiembrie, "„cu creion chimic”", ordinul potrivit căruia "„ofițerii
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]