7,050 matches
-
pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recurgerea la gândirea magică, când persoana speră să se întâmple o minune și să iasă din situația imposibilă. Adecvarea celor două tipuri de strategii la diferite situații traumatice se studiază încă. Astfel, există studii care arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există studii care arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare psihologică mai bună, în cazul persoanelor cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mediul social extern, de către rețeaua socială alcătuită din persoane semnificative, cu care individul se află în relații armonioase; 4. experiențele pozitive pe care individul are șansa de a le trăi diminuează impactul factorilor de risc. în contextul rezilienței, numeroase cercetări axate pe dezvoltarea favorabilă a copiilor provenind din familii cu stres major investighează factorii protectivi în astfel de situații. Sărăcia, recunoscută ca un factor major de stres pentru familie, și având efecte negative generalizate în dezvoltarea copilului, a generat în ultimele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinților când se vor confrunta cu evenimente traumatice similare. în literatura de specialitate se fac recomandări privind orientarea dezvoltării comunităților în sensul sporirii rezilienței lor. Astfel, Peter L. Benson 1 consideră că strategiile de organizare comunitară benefice dezvoltării rezilienței sunt axate pe: implicarea adulților, din toate grupurile de vârstă, în dezvoltarea, construirea unor relații puternice cu copiii și adolescenții, atât în familie, cât și în vecinătate (comunitate); mobilizarea tinerilor pentru a-și utiliza forțele în proiecte inovative și în schimbarea în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti coerent. Capacitatea de reflecție poate fi stimulată prin promovarea în rândurile copiilor a unor activități axate pe reflecție, cum ar fi șahul. Abilitățile de a reflecta și nara sunt importante atât pentru aflarea sensului de care are nevoie ființa umană pentru a se situa față de orice eveniment, cât și pentru conectarea experienței personale cu a colectivului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eficientă a normelor sociale atât Între membrii unei generații, cât și celor din generațiile următoare (Dunbar, 1999; Boehm, 2000). Problema fundamentală a unui individ era supraviețuirea. De rezolvarea acestei probleme depinde formularea și realizarea oricărui alt scop. Astfel, supraviețuirea determină axa pe ale cărei coordonate plasăm eficiența acțiunilor de asigurare a bunăstării membrilor primelor comunități. Iar mecanismele ce au asigurat supraviețuirea indivizilor În interiorul comunităților reprezintă primele modalități de rezolvare a politicilor publice. După cum am constatat, Însăși apariția normelor sociale a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul instituționalismului. Conform analizei instituționale, rezultatele procesului politic sunt determinate de alegerile făcute de actori, În condițiile unor constrângeri instituționale din cauza cărora unele alegeri sunt nefezabile. În contextul procesului decizional european, analiza instituțională se axează pe efectul pe care Îl au instituțiile UE, În mod special cele ale Comunității, asupra procesului politic (Dowding, 2000), aflat În strânsă legătură cu elaborarea de politici. Majoritatea autorilor care folosesc analiza instituțională pentru a explica procesul decizional european combină
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de informare. Fără comunicare nu ar exista terorism. Terorismul nu este altceva decat un lucru rău, ceva dăunător pentru prezent. Actul terorist, în sine și pentru sine, este egal cu zero, publicitatea este totul. Faptul de a fi în întregime axat pe impresia produsă și pe efectul obținut face din terorism o formă eminamente dramatică, teatrală, destinată să provoace spaima, indignarea și, în același timp, admirația. Pentru a-și realiza publicitatea dorită, terorismul nu se abține de la nici un efort, de la nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
având, pe de o parte, un Comitet al Miniștrilor Afacerilor Externe (21 membri, la timpul respectiv) și, pe de alta, o Adunare Parlamentară, care este o instanță consultativă și laborator de idei. Comitetul Miniștrilor are un program de lucru interguvernamental axat pe drepturile omului, cooperarea juridică, educație, cultură, afaceri sociale, mediu și tineret. Consiliul a adoptat circa 120 convenții și acorduri deschise țărilor membre. Există interes al altor țări pentru aceste instrumente și acorduri. De exemplu, S.U.A., Canada, Tunisia, Israel, Iugoslavia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a menționat acordul în domeniul cercetării antiseismice, care cuprinde o largă diviziune între diferite centre din aria Consiliului Europei, dar este deschis colaborării cu alte țări. Acest acord este bazat pe o logică de cooperare științifică fără fisură, care se axează pe lumea științifică și universitară. Acesta poate fi un bun exemplu de cooperare între România și țările occidentale. Guvernul român este solicitat să comunice că este interesat și dorește să examineze căile și mijloacele pentru a adera la acest acord
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
raportul este negativ și injust. La acesta se va putea răspunde cu un viitor raport. Raportul însă nu se referă la poporul român. El conține un amestec de aprecieri și condiționări, în spiritul ideologiei pe care o vehiculează Consiliul Europei, axată pe democrația pluralistă, respectul drepturilor omului și statul de drept. *** După Revoluție, am avut onoarea și plăcerea să fiu căutat de parlamentari și înalți funcționari din Secretariat, care s-au aflat în vizită în România, reîntâlnirile prilejuind rememorări foarte agreabile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Gheorghiu-Dej a apreciat, la o întâlnire cu diplomații ambasadei noastre, că discursul demnitarului român, strălucit economist și vorbitor fluent al limbii ruse, i-a lăsat pe toți participanții, inclusiv pe Hrușciov, fără drept de replică. 2. Un alt eveniment important, axat pe problemele generale ale colaborării economice ale statelor C.A.E.R., a avut loc în 1962, tot la nivelul cel mai înalt. În documentul de inspirație sovietică, prezentat de delegația Poloniei, s-au formulat cunoscutele propuneri privind organul comun de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pornind de la această teză, este de relevat că, în perioada care a urmat, toate guvernele și parlamentele au pus această problemă printre prioritățile înfăptuirii reformelor postrevoluționare. În perioada de început, preocuparea factorilor politici și a celor de decizie s-a axat mai mult pe pregătirea condițiilor, îndeosebi a celor de natură organizatorică și a celor care nu necesitau cheltuieli cărora bugetele de austeritate ale statului nu le puteau face față. Măsurile care au fost luate s-au axat mai mult pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decizie s-a axat mai mult pe pregătirea condițiilor, îndeosebi a celor de natură organizatorică și a celor care nu necesitau cheltuieli cărora bugetele de austeritate ale statului nu le puteau face față. Măsurile care au fost luate s-au axat mai mult pe creșterea numărului localităților urbane, prin declararea ca municipii a unor orașe și prin organizarea ca orașe a unor comune, precum și pe schimbarea denumirii unor localități. Reprezentanți ai Guvernului s-au întâlnit în mai multe rânduri cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ni se pare nici oportună și nici necesară, cel puțin pentru următoarele considerente: Mai întâi, este de reținut că, până în prezent, majoritatea propunerilor legislative elaborate, atât cele privitoare la reînființarea județelor abuziv desființate, cât și a unor comune, s-au axat, în exclusivitate, pe motivații de natură istorică, de păstrare a tradițiilor, ignorând în totalitate evoluțiile ulterioare, de ordin economic și social și chiar de factură psihică ale colectivităților umane din actualele unități administrativ-teritoriale. Or, este cunoscut faptul că în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tradiția filosofic] occidental]; nu as fi compentent s] coordonez un volum care s] ofere un spațiu egal și altor tradiții. În cadrul acestei tradiții filosofice vestice, deși nimeni nu poate pretinde c] este imun la curentele intelectuale, am incercat s] m] axez mai degrab] pe eternele întreb]ri fundamentale ale gândirii etice decât pe problemele care sunt la mod] la ora actual]. P.S. Mulțumiri Recunoștință mea se îndreapt] c]tre multe persoane. În primul rând și în mod evident, trebuie aduse mulțumiri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este: The Cambridge Translations of Medieval Philosophical Texts. Vol. 3, Philosophical Psychology, Ethics, Politics and Aesthetics (Cambridge: Cambridge University Press, în curs de apariție). 12 Filosofia moral] modern] J.B. SCHNEEWIND Filosofia antic] occidental] referitoare la principiile vieții morale s-a axat pe problematică binelui suprem: ce tip de viat] ofer] pe termen lung cea mai mare fericire? Dac] virtutea era menit] s] guverneze relațiile cu cei din jur, binele trebuia atins în primul rând pentru sine. Creștinismul ne-a înv]țâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Bentham, demersul filosofiei morale a devenit mai fragmentat în funcție de naționalit]ți și s-a transformat treptat într-un curs universitar tehnic mai degrab] decât într-o preocupare a elitei educate. Cu riscul ignor]rii unor evenimente complexe, m] voi axa aici pe trei aspecte ale acestei perioade: 1) Continuarea eforturilor de a ap]ra și de a explica autonomia moral]; 2) Eforturi de a stabili primatul comunit]ții asupra individului; 3) Apariția nihilismului și a relativismului și imporanța crescut] acordat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie deosebit, în funcție de intenția agentului, fâț] de întreruperea tratamentului obișnuit, pe de o parte, și administrarea unei injecții letale, pe de alt] parte? Aceste întreb]ri ne aduc în fața celei de-a treia teme importante pe care s-a axat dezbaterea despre eutanasie: distincția dintre moartea intenționat] și cea care abia poate fi prev]zut]. vi. A provoca moartea și a prevedea survenirea ei Dac] A îi administreaz] lui B o injecție letal] pentru a-i curma suferință, înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține respingerea total] a ideii c] animalele conteaz], poziția mereu în evoluție a lui Frey a beneficiat enorm de pe urma argumentelor celor care ap]r] drepturile animalelor. Vom prezenta aceste argumente în cele ce urmeaz]. Deși exist] numeroase argumente, m] voi axa aici pe dou] dintre cele mai comune poziții etice: argumentul drepturilor și utilitarismul. Voi indică unele dintre problemele cu care se confrunt] aceste puncte de vedere și voi incerca s] clarific unele aspecte care sunt în mod frecvent greșit înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care noi l-am dat cuvântului, de obicei ca mijloc de influențare a comportamentului al uneia sau mai multor persoane. Pe scurt, terorismul const] în violarea cerinței discrimin]rii. Având în vedere aceste lucruri, ar trebui s] accept]m abordarea axat] pe agent a actului uciderii pentru a ne putea susține conving]tor condamnarea neechivoc] a terorismului. Ceea ce ne repugn] în cazul terorismului nu este neap]rât violență asupra nevinovaților. Numeroase acte legitime de r]zboi implic] violent] asupra nevinovaților. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scepticism în rândul studenților. Nu îmi propun că în acest articol s] rezolv și nici m]car s] examinez toate aceste dispute. Voi discuta unele dintre ele, voi trece în revist] problemele pe care le consider centrale, si m] voi axa pe ceea ce consider adev]rât. În urm]toarea secțiune voi discuta natură teoriilor, iar în cealalt] voi examina unele probleme de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
diacronism. Am studiat perspectivele constructiviste și am descoperit că în varianta moderată acestea vin de fapt în continuarea sau în întâmpinarea perspectivelor esențialiste, "locul" de întâlnire fiind proiecțiile și simțirile actorului social. Cu alte cuvinte, am constatat, cel puțin, că axa afectivitate-cogniție nu divide, ci unește, părând a fi în momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]