8,717 matches
-
ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
impulsul lui Eros, pentru a-și redobândi unitatea și fericirea de la început. Fără a mai înmulți exemplele din alte zone culturale frecventate de poet, facem apel și la sursele 30 autohtone. Eminescu a fost captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
119. 31 cel care celebra o zeitate atotnăscătoare: Venus genitrix (poemul filosofic De rerum natura). Perspectiva mitic-poetică luminoasă asupra modelului feminin are la Eminescu și o contrapondere întunecată - un personaj-simbol al regresului în vitalitatea haotică și monstruoasă: Muma Pădurii din basmul Făt-Frumos din lacrimă. Informul cosmic și misterul naturii determină teama de absorbiție, de înghițire, de întunericul originar figurat prin pădure, munte, lac sau mlaștină. Divinizarea femeii și teama de femeie din vechile mitologii (dar și din cultura creștină), tema generală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom Degețelul) - ce imagine curată față de omul cu „drujba”, furișat în codru fără frică de lege și de Dumnezeu! Pe vremea „puterii democrat-populare” se proiecta prost, se executa din materiale slabe, se vindea ieftin și se strica repede (produsele de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cel care a fost artistul popular Gheorghe N. Sahleanu, poet și pictor de seamă, laureat pentru picturi în ulei, cântăreț în versuri dedicate plaiurilor bucovinene, din care amintim câteva versuri: ...Unde apele curg dulci Printre dealuri, văi și lunci Unde basme spun izvoare Despre cerbi și căprioare. Deosebit de talentați și cu mult har de la Dumnezeu au fost și sculptorul în lemn de un rafinament fără egal Ciofu Sevastian, de asemeni o artistă desăvârșită în arta cusutului pe modele bucovinești a fost
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
exemplu, în planul conținutului, aceeași temă de discuție abordată între colegi vs. în familie vs. într-un interviu din presa scrisă etc.; pentru planul formei, vezi componentele sintactice actualizate într-un articol de lege vs. titlurile unui tabloid vs. un basm popular vs. un roman contemporan vs. o pagină dintr-un tratat de medicină etc. V.2.1. Stilurile funcționale orale ale limbii române au următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
revista pentru copii) Teste de limba română Testul nr. 1 Se dă textul: ,,Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să încep această povestire în felul basmelor. Mi-ar fi plăcut să spun așa: "A fost odată un mic prinț, care trăia pe o planetă doar cu puțin mai mare decât el și care simțea nevoia unui prieten..." Astfel, acelora ce știu ce-nseamnă viața, totul le-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să încep această povestire în felul basmelor. Mi-ar fi plăcut să spun așa: "A fost odată un mic prinț, care trăia pe o planetă doar cu puțin mai mare decât el și care simțea nevoia unui prieten... " Astfel, acelora ce știu ce-nseamnă viața, totul le-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1952). Fabule. București: Editura Tineretului. Alexandrescu, Grigore (1985). Poezii. Proză. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1952). Povești. București : Editura Tineretului. Andersen, Hans Christian (1992). Mica sirenă. Traducere de Al. Philippide. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1998). Basme și povestiri. Deva: Editura Emia. Arghezi, Tudor (1959). Versuri. Prefață de Mihai Beniuc. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Arghezi, Tudor (1971). Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București: Editura Minerva. Barrie, Matthew
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Prefață și note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Liviu Călin. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Gârleanu, Emil (1955). Din lumea celor care nu cuvântă. Ilustrații de Ioana Oltes. București: Editura Tineretului. Grimm, Frații (1991). Povești alese. Traducere de Dan Faur. Editura Venus. Grimm, Frații (2011). Basme. Traducere de Lia Decei, Iulia Feldrihan, Victoria-Dana Feldrihan, Traian Fințescu, Mioara Sechel. Ilustrații de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Iulia Feldrihan, Victoria-Dana Feldrihan, Traian Fințescu, Mioara Sechel. Ilustrații de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura Minerva. Ispirescu, Petre (1966). Basme. București: Editura Tineretului. La Fontaine, Jean de (1958). Fabule. Traducere și note de Aurel Tita. Prefață de Valentin Lipatti. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Malot, Hector (1965). Singur pe lume. În românește de Anda Boldur. Ediția a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Martin, Matei (2012). Florentina Sâmihăian editoare, coordonatoarea Colecției de carte pentru copii a Editurii ART. Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012. http://dilemaveche.ro/sectiune/dilemateca/articol/ floren tinasamihaian-editoare-coordonatoarea-colectiei-carte-copii-editu. Mitru, Alexandru (1957). Basmele mării. Ilustrații de V. Stümer. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1960). Legendele Olimpului. ilustrații de C. Condacci. Studiu introductiv de Nicolae I. Barbu. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1963). Din marile legende ale lumii. București: Editura Tineretului. Morar, Olga (2011
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cartea și revista pentru copiii. Luceafărul românesc. Revistă on-line de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club. Sadoveanu, Mihail (1947). Dumbrava minunată. Ediția a 10-a. București: Cartea Românească. Sadoveanu, Mihail (1966). Baltagul: roman. Prefață și note de Cornel Regman. București: Editura Tineretului. Sadoveanu, Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București: Tedit FZH. Slavici, Ioan (2004). Florița din codru și alte povești. Ilustrații de Silvia Mitrea. București: Editura Alfa. Spyri, Johanna (1998). Heidi, fetița
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1973). Recreația mare. Ilustrații de Iurie Darie. București: Editura Ion Creangă. Slavici, Ioan (1956). Povești. Ediția a II-a. București: Editura Tineretului. Slavici, Ioan (1995). Păcală în satul lui: basme. Prefață de Teodor Vargolici. București: Editura Alutus-D. Slavici, Ioan (1998). Basme. Ediție îngrijită de Haralambie Grămescu. București: Tedit FZH. Slavici, Ioan (2004). Florița din codru și alte povești. Ilustrații de Silvia Mitrea. București: Editura Alfa. Spyri, Johanna (1998). Heidi, fetița munților. Traducere de Mariana Petrescu. Ediția a 2-a. București: Tedit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ugolinii cu fiii pentru ca tabloul să fie aidoma infernului. Când ieșim la lumină, am impresia că uriasul Charon se ia după noi. De aici aproape de grotă, urcăm o pantă pronunțată într-o stranie pădure care a încremenit aidoma ca în basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lumină, am impresia că uriasul Charon se ia după noi. De aici aproape de grotă, urcăm o pantă pronunțată într-o stranie pădure care a încremenit aidoma ca în basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
nepoțelului meu, care stă cu noi acum, mi-a cântat la vioară, pe terasă. Am închis ochii și am visat că eram cu tine, în casa prințului Adalbert, ascultând vioara lui Frederic cel Mare. În visul meu, ca într-un basm, o adevărată fată bătrână englezoaică a devenit un tânăr cu păr argintiu și un costum marinăresc bleumarin. Sper că nu vei înceta să cânți la vioară, nu-i așa? Cei din Sinaia sunt foarte încântați și nerăbdători să afle ce
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aceia care nu fac nicio legătură între aplauze și ritmul infernal de lucru. Firește că uneori se burzuluia și biata noastră cronobiologie, a mea, a doamnei Danovski și a fiului lui. Am pierdut o dată trei ore ca să-l conving că basmul prelucrat de Eminescu, pus cândva în scenă de el, se numește Miron și frumoasa fără corp. Ce-i aia "corp"? striga Maestrul. -Domnule Danovski, sunt de acord cu dvs. că trup sună mai bine, corp e o prostie, e corp
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. * inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui martie 1970 februarie 1974. Activitate editorială și de presă: editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi). 60 de studii științifice publicate în ziare și reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, 14
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
am crezut că mă topesc de frică... acolo, în umezeala aceea cleioasă, catifelată, lacomă, înghițindu-mi mânuța până aproape de cot, în timp ce zgomotul monoton al clasei ne acoperea ca un cort ocrotitor, ferindu-ne de restul copiilor, vrăjindu-ne ca-n basmele cu zâne binevoitoare și clipocitoare... iar profa, mișcându-se încetișor înainte și înapoi, închisese ochii și din colțurile gurii începuse să i se scurgă firicele de salivă proaspătă... Parcă nu mai auzea nimic, parcă uitase de locul în care ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Acolo ne-au dus îngerașii Anca și Charles, după ce ne-au arătat ce-a mai rămas din castelul lui Richard Inimă de Leu și cum curge Sena prin Normandia, la Andelys. Totul a fost tihnit, frumos și blând ca-n basme, dar raiul ni s-a dezvăluit în întregime pe drumul de întoarcere, la Giverny. În uriașa grădină a lui Monet, mi s-a rupt pur și simplu filmul. Ce să spun? Căci nici dac-aș fi Dimitrie Anghel n-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]