7,127 matches
-
mea, aceast] asumpție este legitim]. Valorile morale nu sunt observabile fizic, dar nu trebuie s] uit]m c] pentru domenii diferite ale cunoașterii sunt necesare tipuri diferite de obiectivitate și, deci, nu ne putem aștepta că obiectivitatea care funcționeaz] în biologie s] se aplice și moralei (vezi capitolul 35, „Realismul”). Dar, așa cum am spus mai devreme, teoria moral] nu trebuie numai s] identifice normele morale, ci trebuie s] explice de ce avem datoria de a le respecta. De ce ar trebui s] îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legat] de motivele pe care le-am determinat în întregime într-o situație anume. Dar discuția moral] nu a fost luat] în considerare în vremurile în care am putut s] ne lans]m într-o reflecție liber], nestânjeniți de o biologie fals] (tradiția aristotelic]) sau de o credinț] fals] în Dumnezeu (tradiția iudeo-creștin]). R]mane de v]zut dac] discuția moral] susținut] poate genera convergență necesar] a credințelor noastre morale și a dorințelor corespunz]toare, pentru a face ca ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la o biologie rafinat]. Naturalismul este, astfel, solid argumentat. Impresia mea este c], dup] 30 de ani de eforturi, acest program nu a progresat foarte mult. Scrierile lui Geach, Midgley și ale celorlalți sunt „sugestive”, dar nu mai mult decât atât. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident c] poate fi formulat] o teorie naturalist] a „omului bun” f]r] a c]dea în capcana naturalismului sociologic discutat mai sus. În al doilea rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set de cerințe pe baza naturii umane. Acestea trebuie s] fie (i) suficient de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și (iii) credibile din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de specifice; (îi) conving]toare din punct de vedere rațional sau cel puțin foarte persuasive; și (iii) credibile din punct de vedere moral. Pan] acum, nu au fost formulate astfel de cerințe. Inc] sper]m. (Michael Ruse analizeaz] relația dintre biologie și etic] în capitolul 44, „Semnificația evoluției”.) Aici se încheie prezentarea principalelor curente naturaliste. Ele nu greșesc, în principiu, dar sunt deficiențe în ceea ce privește detaliile. Așa cum am v]zut, nu exist] nici un argument suprem care s] condamne demersul naturalist. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele variante care au încercat s] justifice politicile sociale mai puțin dure. În acest sens, este de menționat anarhistul rus, prințul Peter Kropotkin (1902), care susținea c] lupta se desf]șoar] doar între specii. În cadrul unui grup, precum specia uman], biologia promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de a acționa în acest sens. La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pune întrebarea cum au avoluat oamenii pan] la a aplica acest „altruism”. Cum se face c] lucr]m atât de bine împreun]? Ipoteza principal] susține c] procesul evolutiv își pune amprenta din naștere asupra modului în care gândim. Mai concret, biologia ne-a programat un mod de a gândi favorabil cu privire la modelele de cooperare. Aceast] programare nu este atat de stringent] încât s] limiteze total acțiunile noastre într-o anumit] situație. Nu suntem atât de puternic „condiționați genetic” precum sunt, s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
computerele, deoarece au fost programate s] adopte cea mai bun] tactic] în funcție de configurația de pe tablă de șah. La fel, oamenii nu acționeaz] uneori în virtutea interesului propriu, dar, per ansamblu, se descurc] bine, datorit] conștientiz]rii nevoii de a coopera. (În biologie, ca și în jocul de șah, timpul și eficiența sunt elemente valoroase. Trebuie s] cooper]m și, în același timp, s] ne tr]im viața.) Care este natura acestor gânduri cu privire la nevoia de a coopera? Poziția final] a biologilor evoluționiști
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dovezile par a susține c] anumite concepții ale lui Chomsky cu privire la caracterul înn]scut al limbajului sunt întemeiate (Lieberman, 1984), studiile asupra dezvolt]rii și cele multiculturale sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este corect, trebuie s] g]sim implicațiile acestuia. Luând în considerare aștept]rile în ceea ce privește omul că ființ] social], discuția a fost abordat] într-o anumit] m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Rawls, scenariul evoluționist menționat anterior se potrivește foarte bine. Cu alte cuvinte, avem un contract social, ins] nu unul care a implicat o decizie în sens literal a str]moșilor noștri de a coopera, ci mai degrab] unul stabilit de biologia evoluționist]. Este interesant de remarcat faptul c] Rawls însuși agreeaz] aceast] idee (vezi Rawls, 1971, pp. 502-503). Această înseamn] c] o abordare biologic] se potrivește cu ceea ce aproape oricare filosof moral modern ar afirmă despre obligații? Aproape în mod sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forțele puternice care ne fac s] cooper]m ar disp]rea. Din p]câte, din punct de vedere biologic, deși unii dintre noi ar beneficia de un câștig imediat, majoritatea am avea de pierdut. Astfel, este important nu doar că biologia s] stabileasc], ci și s] mențin] credințe morale și s] ne fac] s] credem în ele. Această înseamn] c], desi morală poate s] nu aib] un caracter obiectiv, în sensul de a face referiri la aspecte „exterioare”, este semnificativ pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] explicațiile lor sunt neplauzibile vin, astfel, în sprijinul acestora! v. Concluzii O nou] abordare promit]toare a eticii pune întreb]ri la care și r]spunde. Desigur, r]mân multe aspecte de rezolvat: de exemplu, în ceea ce privește interacțiunea dintre biologie și cultur]; unde ar trebui s] o pozițion]m în rândul marilor gânditori din istoria eticii (David Hume este personalitatea pe care eu o prefer); în leg]tur] cu modul în care cunoștințele despre latura noastr] biologic] ne-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Extrem de potrivite pentru susținerea laturii empirice a caracterului biologic pe care îl are morală noastr] sunt dou] c]rți recente despre cimpanzei: Franz de Waal, Chimpanzee Politics, si Jane Goodall, The Chimpanzees of Gombe. Printre cei care consider] c] nouă biologie revitalizeaz] etică evoluționist] se num]r] John Mackie, „The law of the jungle” (Philosophy, 52 1978, pp. 455-464); Jeffrey Murphy, Evolution, Morality and the Meaning of Life, si Michael Ruse, Taking Darwin Seriuously. Solidari cu aceștia, dar totuși critici, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ține neapărat să se salveze într-o Canadă Eldorado, atunci această populație crudă își scenarizează aici viața zilnică (dar mai ales cea noctrună), într-o totală autoimpusă ignoranță privind politicul. Grupuri compacte de fete și băieți beneficiind de o biologie spectaculoasă, arătînd ca-n colecțiile Armani schimbă dezinvolt barurile, în care prizează, la o cola, niscaiva "ierburi", și-și împărtășesc, într-o limbă sumară, sumarele necesități. E de sperat ca într-un posibil dialog purtat între doi din superbii juni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nutrețuri combinate se face prin respectarea condițiilor de protecție a mediului, sănătății publice și normelor sanitare veterinare. (4) Abilitarea unităților producătoare de nutrețuri combinate se face prin expertizarea tehnică de către instituțiile abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Institutul de Biologie și Nutriție Animală și Asociația Națională Patronala a Producătorilor de Nutrețuri Combinate din România, care se reînnoiește anual. (5) Expertiză tehnică trebuie să constate dacă unitatea producătoare de nutrețuri, deține condiții și tehnici proprii producerii nutrețurilor combinate, conform cerințelor calitative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
producție, precum și asupra sănătății animalelor, care tind să înlocuiască antibioticele și alți promotori de creștere folosiți în nutriția animalelor. ... (2) Omologarea producerii în România a preparatelor biotehnologice și a celor importate, precum și avizarea folosirii acestora, se face de către Institutul de Biologie și Nutriție Animală cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Articolul 22 în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor sunt stabilite norme de energie, substanțe nutritive și norme de hrană, folosind valorile nutritive medii prevăzute în anexele nr. 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
nutrețuri combinate se face prin respectarea condițiilor de protecție a mediului, sănătății publice și normelor sanitare veterinare. (4) Abilitarea unităților producătoare de nutrețuri combinate se face prin expertizarea tehnică de către instituțiile abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Institutul de Biologie și Nutriție Animală și Asociația Națională Patronala a Producătorilor de Nutrețuri Combinate din România, care se reînnoiește anual. (5) Expertiză tehnică trebuie să constate dacă unitatea producătoare de nutrețuri, deține condiții și tehnici proprii producerii nutrețurilor combinate, conform cerințelor calitative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
producție, precum și asupra sănătății animalelor, care tind să înlocuiască antibioticele și alți promotori de creștere folosiți în nutriția animalelor. ... (2) Omologarea producerii în România a preparatelor biotehnologice și a celor importate, precum și avizarea folosirii acestora, se face de către Institutul de Biologie și Nutriție Animală cu acordul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Articolul 22 în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor sunt stabilite norme de energie, substanțe nutritive și norme de hrană, folosind valorile nutritive medii prevăzute în anexele nr. 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]
-
Vidra 5. directorul științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni 6. directorul științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească 7. directorul științific al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice 8. directorul științific al Institutului de Biologie și Nutriție Animală 9. reprezentantul Ministerului Sănătății Publice ---------- Pct. 9 din anexa 2 la regulament a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 349 din 3 mai 2007 / ORDINUL nr. 1.291 din 17 august 2007 , publicat în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155368_a_156697]
-
de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Caransebeș (încercări la măr și prun) 19. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani 20. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (încercări la grâu, porumb, legume și pomi fructiferi) 21. Institutul de Cercetări pentru Biologie Iași (încercări la diferite culturi) 22. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău 23. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice NOTĂ: ● Testarea îngrășămintelor se face diferențiat, în funcție de tip, numai în unele unități și zone pentru care îngrășămintele respective prezintă interes. În funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155368_a_156697]
-
Vidra 5. directorul științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni 6. directorul științific al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească 7. directorul științific al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice 8. directorul științific al Institutului de Biologie și Nutriție Animală 9. reprezentantul Ministerului Sănătății Publice ---------- Pct. 9 din anexa 2 la regulament a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 829 din 19 iulie 2007 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 27 septembrie 2007, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155378_a_156707]
-
de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Caransebeș (încercări la măr și prun) 19. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani 20. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (încercări la grâu, porumb, legume și pomi fructiferi) 21. Institutul de Cercetări pentru Biologie Iași (încercări la diferite culturi) 22. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău 23. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice NOTĂ: ● Testarea îngrășămintelor se face diferențiat, în funcție de tip, numai în unele unități și zone pentru care îngrășămintele respective prezintă interes. În funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155378_a_156707]
-
Diagnostic și Sănătate Animală. 5.5. Tipizarea și caracterizarea tulpinilor de virus pestos porcin, precum și definirea relațiilor epidemiologice ale acestora sunt în responsabilitatea Laboratorului Național de Referință pentru Pesta Porcină Clasică și se realizează de către Laboratorul Național de Referință pentru Biologie Moleculară și Biochimie din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală. 5.6. Direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în cooperare cu inspectoratele teritoriale silvice și de vânătoare coordonează campania locală de vaccinare antipestoasa. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
colectiv de muncă va fi negociat și înregistrat la Direcția de muncă, solidaritate socială și familie a județului Brașov, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Anexă 3 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - IBNA Balotești 1. Se înființează institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - IBNA Balotești, persoană juridică română, în coordonarea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Sisesti", prin reorganizarea Institutului de Biologie și Nutriție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180682_a_182011]