6,961 matches
-
rămâne o lucrare clasică a cărei relevanță pentru sociologie este valabilă și azi. Max Weber - a studiat religiile din China, India și Orientul Apropiat, comparând sistemele religioase. Weber conchidea că anumite aspecte ale Creștinismului (etica protestantă) au influențat puternic afirmarea capitalismului, consideră că mentalitatea colectivă constituie unul dintre factorii care determină schimbarea societății. Pentru el birocrația e un mod de organizare socială. Michael Foucault și Jürgen Habermas - exponenți de seamă ai sociologiei moderne, printre cei mai importanți gânditori sociologi contemporani. M.
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
început să se folosească roata de tors și s-a trecut la organizarea unui nou tip de producție industrială, producția manufacturieră. Secolele XIV și XV constituie - pentru o parte din țările Europei de apus - perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Criza economică și socială din aceste secole este însăși criza regimului feudal, care a permis trecerea de la supremația nobilimii feudale la dobândirea puterii de către burghezie. Populația orașelor a crescut continuu. Treptat, apar, mai ales în Italia, o mulțime de “republici
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
1844". În același an, Engels a început să contribuie la jurnalele numite "Analele Franco-Germane", care au fost editate și publicate de Karl Marx în Paris. După ce s-au întâlnit pentru prima oară, au descoperit că au o viziune similară asupra capitalismului și au decis să conlucreze mai strâns. După ce Marx a fost deportat din Franța în ianuarie 1845, cei doi au decis să se mute în Belgia, unde exista o mai mare libertate de expresie decât în alte țări din Europa
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
este o teorie a marxismului așa cum a fost formulată de Lev Troțki. Termenul este uneori folosit în mod inexact ca să denumească diferite curente politice care se pretind în tradiția marxistă și care se opun atât stalinismului cât și capitalismului. Troțki a apărat ideea revoluției proletare, așa cum a definit-o în teoria sa despre revoluția permanentă și a adus argumente că în țările în care revoluția burghezo-democratică nu a triumfat deja, (cu alte cuvinte, în țările în care nu s-
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
vestitori ai viitorului comunist." Pentru marxiști, aceste reforme reprezintă răspunsul la presiunea exercitată de partidele și sindicatele clasei muncitoare, ele însele răspunzând la abuzurile simțite din partea sistemului capitalist. Mai mult, aceste reforme reflectă eforturile de „salvare” sau de „îmbunătățire” a capitalismului (fără a îl aboli) pentru a face față prăbușirii pieței datorită ineficienței sistemului. Hegel a propus o formă a idealismului în care dezvoltarea ideilor în contrariile lor este tema conducătoare a istoriei umane. Acest proces dialectic presupune uneori acumulări treptate
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
actuale sunt deja și încă de mult timp aproape „comuniste”. Pe teren economic, critica marxistă a sistemului capitalist s-a dovedit a fi din multe puncte de vedere exactă, deși predicția marxistă de importanță majoră privitoare la o prăbușire a capitalismului, ca și utopica idee de societate fără piață, sunt, în opinia multor analiști contemporani, infirmate atât de realitate (în cazul prăbușirii capitalismului), cât și de considerente teoretice și practice (critica lui Schumpeter, arătând importanța crucială a pieței, fără de care momentan
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
fi din multe puncte de vedere exactă, deși predicția marxistă de importanță majoră privitoare la o prăbușire a capitalismului, ca și utopica idee de societate fără piață, sunt, în opinia multor analiști contemporani, infirmate atât de realitate (în cazul prăbușirii capitalismului), cât și de considerente teoretice și practice (critica lui Schumpeter, arătând importanța crucială a pieței, fără de care momentan o economie nu poate funcționa optimal). În opinia altor economiști însă, chiar și predicția marxistă a prăbușirii capitalismului, este dificil de arătat
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
realitate (în cazul prăbușirii capitalismului), cât și de considerente teoretice și practice (critica lui Schumpeter, arătând importanța crucială a pieței, fără de care momentan o economie nu poate funcționa optimal). În opinia altor economiști însă, chiar și predicția marxistă a prăbușirii capitalismului, este dificil de arătat a fi fost eronată, cât timp e fapt istoric cunoscut că la doar mai puțin de un secol de la articularea ei, în Europa, ca și într-o bună jumătate a globului, sistemul capitalist chiar s-a
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
eroare în complicatele lui calcule, care departe de a fi însă crucială, ea poate fi corijată. O contribuție marcantă a analizei marxiste este aceea a conceptului de muncă abstractă, un nou tip de marfă vândută și cumpărată pe piață în capitalism, ca urmare a unor factori istorici (împrejmuirea pământurilor în Anglia, de ex.), care au creat o clasă de oameni lipsiți de proprietate și care n-au altă alegere decât să-și vândă forța de muncă ca o marfă. O altă
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
altă afirmație din analiza marxistă care a fost confirmată de realitate este aceea a scăderii ratei profiturilor, deși aici trebuie adăugat că în contrast cu ceea ce credea Marx, aceasta se confirmă doar în interiorul ciclului economic, și nu neapărat pe termen lung. Tendința capitalismului de a suferi în mod ciclic de crize economice, și aceast rezultat al analizei marxiste s-a dovedit a fi durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
doar în interiorul ciclului economic, și nu neapărat pe termen lung. Tendința capitalismului de a suferi în mod ciclic de crize economice, și aceast rezultat al analizei marxiste s-a dovedit a fi durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
durerors de exact până azi. Caracterul expansionist al capitalismului este o altă trăsătură corect indicată de analiza marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism este o problemă sistemică și care astfel nu se explică prin tare morale individuale, n-a fost nici ea infirmată până în azi, cum
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
marxistă, Marx și Engels fiind probabil primii autori care au schițat (anume în „Manifestul Partidului Comunist”) procesele de expansiune mondială și transformare a capitalismului, pe care azi le cunoaștem sub numele neutru de „globalizare”. Observația marxistă conform căreia exploatarea în capitalism este o problemă sistemică și care astfel nu se explică prin tare morale individuale, n-a fost nici ea infirmată până în azi, cum nici observația analizei marxiste conform căreia nivelul relativ al veniturilor se datorează mai degrabă poziției pe care
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
a unui ideal moral, prin transformarea socială și edificarea unei societăți ideale, bazată pe abundență și egalitate. El nu face distincție între clasele sociale, între săraci și bogați, între exploatați și exploatatori, așa cum fac marxiștii. Critica lor se îndreaptă împotriva capitalismului, sistem ce are consecințe nefaste asupra dezvoltării omului. Principalii socialiști utopici au fost: Gracchus Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon. Socialismul anarhist (libertar) = exprimă o critică radicală a societății și a tuturor formelor de guvernare ce stau stavilă
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
formelor de guvernare ce stau stavilă unei dezvoltări armonioase a individului și care îl constrâng la corupție. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt: P. J. Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky. Socialismul reformist = deși păstrează din marxism obiectivul depășirii capitalismului și făurirea unei societăți socialiste în care mijloacele de producție să fie proprietate colectivă - resping revoluția pentru atingerea acestui țel, adică luarea puterii prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca statul burghez să fie constrâns, prin lupte sindicale și
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
național al științei economice (1985), în volumul dedicate Centenarului Academiei Române; Structura economiilor naționale - suită de opt comunicări și intervenții în Probleme economice (1969 -1970); Ciclurile lungi și perspectivele economiei mondiale în viitorul sfert de secol (1971); Ciclul secular și etapele capitalismului (1973); Tipologia economiilor naționale (1977) - în volumul publicat la Tokyo de Congresul Mondial al Economiștilor, comunicare pe baza lucrărilor Laboratorului de Economie Mondială; Uniunea Europeană (1995). Membru fondator al Asociației Române pentru Clubul de la Romă, membru de onoare al Executive Club
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
punându-i în unități pentru minori unde se lovesc de nepăsătoare sau chiar de brutalitate. Rothbard a început să se considere un anarhist favorabil proprietății private în 1950 și mai târziu a început să folosească expresia „anarho-capitalist”. Rothbard scria ca capitalismul este deplină a anarhismului, și anarhismul este expresia deplină a capitalismului. În modelul lui anarho-capitalist, un sistem de agenții de protecție concurează pe o piață liberă și sunt susținute în mod voluntar de către consumatori, care aleg să utilizeze serviciile lor
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
sau chiar de brutalitate. Rothbard a început să se considere un anarhist favorabil proprietății private în 1950 și mai târziu a început să folosească expresia „anarho-capitalist”. Rothbard scria ca capitalismul este deplină a anarhismului, și anarhismul este expresia deplină a capitalismului. În modelul lui anarho-capitalist, un sistem de agenții de protecție concurează pe o piață liberă și sunt susținute în mod voluntar de către consumatori, care aleg să utilizeze serviciile lor de protecție și judiciare. Anarho-capitalism ar însemna sfârșitul monopolului de stat
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
că organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformărilor social-economice. Zeletin a afirmat rolul permanent progresist al burgheziei, a justificat procesul de spoliere a maselor țărănești ca izvor necesar al acumulării capitaliste. A condamnat socialismul, susținând capacitatea de perfecționare a capitalismului și posibilitatea transformării pe baze neoliberale („Neoliberalismul”, 1927). În studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste („Evanghelia naturii”, vol I, 1915; „Gânduri despre lume și viață”, 1928).
Ștefan Zeletin () [Corola-website/Science/308220_a_309549]
-
cea a unui abate medieval. Pentru Carlyle, comunitatea monastică era unită de valori spirituale și umane, în timp ce cultura modernă zeifica forțe economice impersonale și teorii abstracte privind „drepturile” omului și „legile” naturale. Valorile comunale erau înlocuite de individualism izolat și capitalism „laissez-faire” nemilos, justificat de ceea ce el numea „"sinistra știință"” a economiei. Aceste idei au influențat dezvoltarea socialismului, deși unele aspecte ale gândirii lui Carlyle au contribuit la formarea fascismului ca ideologie. Carlyle s-a îndreptat spre gândirea sa târzie în
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
să-l introducă pe Schiller publicului britanic, eforturile lui Carlyle privindu-i pe Schiller și Goethe vor da rod. Carlyle le-a lăsat de asemenea o impresie favorabilă unor deținători de sclavi din sudul Statelor Unite. Conservatismul său și criticile aduse capitalismului au fost aduse de multe ori în discuție de către cei care voiau să apere sclavia ca o alternativă la capitalism, precum George Fitzhugh. Reputația primelor opere ale lui Carlyle a rămas ridicată de-a lungul secolului al XIX-lea, dar
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
le-a lăsat de asemenea o impresie favorabilă unor deținători de sclavi din sudul Statelor Unite. Conservatismul său și criticile aduse capitalismului au fost aduse de multe ori în discuție de către cei care voiau să apere sclavia ca o alternativă la capitalism, precum George Fitzhugh. Reputația primelor opere ale lui Carlyle a rămas ridicată de-a lungul secolului al XIX-lea, dar a intrat în declin în secolul XX. Reputația lui în Germania era bună, datorită promovării gândirii germane și biografiei lui
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
consum, pământ, sau bunuri de capital) este prin comerț liber, cadou, sau prin transformarea prin muncă a unei proprietăți ne-deținute de nimeni, și în nici un caz prin agresiune sau fraudă. În plan economic, anarho-capitaliștii îmbrățișează doctrina laissez-faire. În schimb, capitalismul contemporan este considerat de Rothbard un "capitalism de stat", ce se bazează pe un parteneriat între întreprinzători și guvern, acesta din urmă folosind mijloace coercitive pentru a controla piața liberă în favoarea diverselor grupuri economice sau sociale. Respingerea statului și a
Anarho-capitalism () [Corola-website/Science/307718_a_309047]
-
prin comerț liber, cadou, sau prin transformarea prin muncă a unei proprietăți ne-deținute de nimeni, și în nici un caz prin agresiune sau fraudă. În plan economic, anarho-capitaliștii îmbrățișează doctrina laissez-faire. În schimb, capitalismul contemporan este considerat de Rothbard un "capitalism de stat", ce se bazează pe un parteneriat între întreprinzători și guvern, acesta din urmă folosind mijloace coercitive pentru a controla piața liberă în favoarea diverselor grupuri economice sau sociale. Respingerea statului și a tuturor instituțiilor sale pornește de la premisa că
Anarho-capitalism () [Corola-website/Science/307718_a_309047]
-
și prin disprețul tot mai evident față de grupurile sociale care acționează în societate nu în scopul de a-și aduce beneficii materiale, ci pentru recrearea spațiului natural al individualismului, acela al comunității. „Plecând de la acest principiu comunitarienii sunt adepți ai capitalismului și ai statului capitalist, cu amendamentul ca statul nu trebuie să fie ell însuri capitalistul, ci doar să acționeze astfel încât piața să se supună nevoilor societății și nu invers. Exemplul cel mai des întâlnit este acela al statelor din sud-est
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]