7,208 matches
-
bărbat aduce acasă de 1 martie un cactus în loc de un ghiveci; când o femeie îi spune unui bărbat „te iubesc” înainte ca el să-i fi spus vorba asta de groază; când o doamnă de 65 de ani mai are chef să valseze; când un academician venerabil citește fabule de La Fontaine și ține o disertație despre „Măgarii în viața omenirii” - atunci unii critici, unii colegi de birou, de bloc, de trib, unele colege, unele rude, unii academicieni, unii cactuși, unii dramaturgi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
băieții din grupul lui Gabriel au mâncat pe săturate piept de curcă prăjit și servit anume pentru vizita tovarășei Găinușă. Schimbul trei a fost aproape anulat, iar multe curci au adormit pe banda care le ducea la tăiat. Așa un chef nu se mai pomenise încă în Holdingul de lângă oraș și liniștea a căzut doar odată cu dimineața, când negrul nopții se desface încet-încet în fâșii inegale și cerul devine un pic rozaliu... Ioana Ocneanu-Thierry S-a născut în 1968. A absolvit
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ce spuneau, nu te plictiseai. Erau niște fete tare deștepte. Făceau mișto. Tot timpul. Nu erau miorlăite. Mi-aduc aminte de o tipă masivă, era ca Oracle din Matrix pentru noi, repetase a nu știu câta oară facultatea. Nu avea chef să se întoarcă în orașul ei, în apartamentul cu două camere pe care urma să-l împartă cu părinții (cam ca majoritatea studenților din vremea aia). Avea un trening verde, parcă. O față ciupită. Era teribil de deșteaptă. Din cauza asta
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
De fapt, așa am și cunoscut-o. Spărsese niște căni de-un perete în altă cameră și fetele au dat-o afară. Nu mai știu cum s-a lipit de noi. Nu se ducea la școală decât rar. Când avea chef. Dacă merita. Stătea toată ziua în pat. Fuma și citea. Cum era bolnavă, am lăsat-o să fumeze și în cameră. Făcea singură glume pe seama ei, când era în toane bune. Nu era frumoasă, mai ales că boala o slăbise
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
inspectorul a recunoscut că în ziua aia era nervos. Dar acesta este doar diegesis-ul. În realitate, a fost o perioadă scurtă și încordată, în care am reușit să solidarizez pentru o oră o mână de oameni care nu aveau nici un chef de alianțe. Iar acest efort n-a rămas fără urmări. După ce-am câștigat bătălia, m-am prăbușit fizic. Totul a început cu o hemoragie care a durat o săptămână. Nu era ceva care să mă epuizeze, dar mi-aș
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ferdele de mazăre românească. În iarnă din când în când au venit în satul nostru ca invitați ai domnului plutonier, mai mulți oficiali care ne-au mâncat 9 câble ovăz și 3 care cu fân». Aceștia erau desigur prietenii de chef și de trai pe spatele iobagilor din satele făgărășene, care-l cercetau pe Măria Sa baronul, rătăcit între barbarii Valahi. Și lucrarea lui Ștefan Meteș dă încă nenumărate exemple de metode de spoliere a iobagului transilvănean, din Iași, din Scorei, Bucium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care tot omul are, și ce așeza în pătul pe iarnă, și din ce-și face magiunul, dulcețurile și siropurile, dar mai ales rachiul dat de două ori la fiert ca să stârnească la o adică aromele cele mai plăcute și cheful de viață, când ne-om vesli din toamnă încolo, la nunți, de sărbători și la alte petreceri. Să urmărim însă evoluția chestiunii agricole în satul nostru după desființarea iobăgiei, după ce țăranul a devenit liber, dependent numai de sine, după ce bucata
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa făcea și nenea Dode. știa și cum l-au prins rușii și cum l-au închis împreună cu mai mulți într-un laborator de naturale din faculta tea de la Iași, cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
altă dată găzduia bucata aceea neagră. Într-adevăr, brațul era curat, fără nici o urmă de schijă. Dănuț plecă descumpănit și, ajuns în curte, o văzu iarăși pe soră-sa degustînd un găinaț proaspăt. Dă-o - ncolo, nici nu mai avea chef să o spună mai că-sii ! Aici toți aveau obiceiul ăsta. De exemplu, cînd mer gea în dosul casei să-și facă nevoile, nici nu apuca să termine să se șteargă cu frunzele de brustur, că găinile se și repezeau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu se grăbea să-și mănînce imediat bucățelele, rămînea cu buza umflată, căci găinile terminau totul foarte repede... Nu, că schija asta era prea de tot ; nu se aștepta să-i facă lui una ca asta. Acum nu mai avea chef de nimic și, ca dovadă, rupse fără să stea pe gînduri cîteva pînze de păianjen din grajd. A mai mers de-atunci în repetate rînduri la nenea Dode să vadă dacă a mai apărut schija și de fiecare dată acesta
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu prea mult, fiindcă ai lui îl lăsaseră să aibă grijă de bagaje, să nu dispară ceva -, se mai uita la lume, se mai juca cu închiză toarea de la sacoșă sau mai scotea din plasă punga cu pufarine. Nu avea chef de nimic, mai ales că de acolo nu se vedea plaja, totul era uscat și prăfos, toți oamenii erau cu treabă și cu griji, de parcă n-ai fi zis că ești la mare. Din cînd în cînd, mai venea cîte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte din horă. Nenorocirea era că toate acestea îl făceau pe Dănuț să lipsească de la acțiuni importante ale găștii și băieții începuseră să cîrtească. Pe de altă parte, nici el nu mai avea chef de toate expedițiile și de incursiunile prin curtea școlii. Panoul îl atrăgea mult mai mult. Cînd era acasă, se întîmpla uneori să se dea la radio melodia aceea cu rusul, și atunci Dănuț nu se putea împiedica să nu cadă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
De data asta, băieții nu erau nici aici. Dănuț dădu un șut unei pietre imaginare (așa cum se întîmplă în scrierile cu copii) și o porni iar înspre leagăne. S-ar putea să fie la unitatea militară, dar nu mai avea chef să se ducă pînă acolo, era prea departe... și, cum se apropia el de leagăne, iată că vede două mogîldețe trebăluind în șanțul de lîngă stradă. Hopaaa ! Ia uite cine era acolo : Aurora și Pitița, sora ei mai mică. Se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Firește, ei nu i-am dat nici un răspuns și am lăsat ca întrebarea să pară retorică. Atunci ea mi-a spus că a început-o mai demult și că, de exemplu, cu ultimul ei prieten, Radu, o făcea cînd avea chef. Dar de o lună nu mai era cu el... Cu Radu urma să fac din nou cunoștință peste vreo două ore, cînd eu mă aprinsesem în urma unei noi reprize de sărutări și, cum ea credea în conti nuare că are
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bărbat, ei se vor mulțumi să facă galerie de la distanță. și treci iarăși la o nouă rundă de sărutări. Problema era însă că, deși voiam să iasă totul ca la carte (ce carte e oare cu așa ceva ?), îmi cam pierise cheful. Iar rezultatul era că, deși mi se învîrtoșa ștro me leagul în timpul sărutărilor, cînd voiam să trec la treabă și să mă sui pe ea, chestia mea se transforma instantaneu într-o puțulică plăpîndă și neajutorată. Iar mă dădeam jos
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
plutește“. Au dat drumul la apă, și la caldă, și la rece, să curgă mai repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să-și lase capul din ce în ce mai jos. În cele din urmă, și l-a sprijinit de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aveam unde să-l lăsăm. Oamenii sînt singuri și Otto le dă, cum se spune, un sens vieții. În plus, tatăl Svetlanei e cardiac, iar pisi cile, se pare, le fac foarte bine cardiacilor. Despre Sally și Tom nu am chef să povestesc acum. (Sally era o tritoniță uriașă, de vreo 30 de cm, pe care au prins-o niște copii în lacul din Grădina Botanică ; am luat-o - de fapt, am cumpărat-o de la ei - am dus-o acasă, unde
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
trimise pentru jurizare: „Chipul Iernii”, „Liniștea verii” și „Prietenie” care mi-a fost și reprodusă în albumul manifestării. Masa festivă a fost ultimul moment în care veselia și voia bună s-a strâns în jurul ei, continuând cu aceeași atmosferă de chef, până târziu prin camerele de la hotelul în care eram cazați. O dată cu răsăritul soarelui am început a ne despărți pornind fiecare în colțurile diferite de unde veniserăm. Se știe foarte bine că cea mai mare clădire din țară și a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Iași - 2001; Mențiune cu lucrarea ȚĂRANUL, la Salonul de toamnă, Iași2001; Premiul III cu lucrarea JUDECATA, la Salonul de primăvară, Iași - 2002; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara 2002; Mențiune cu lucrarea DUPĂ CHEF, la Salonul de toamnă, Iași - 2002; Mențiune cu lucrarea FIRUL BĂNUIȚILOR, la Salonul de primăvară, Iași - 2003; Premiul II cu lucrarea de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nume Cristoiu. Nimeni nu este scandalizat de prezența pe sticlă a unor moderatori care sunt și codoși, căci ne bagă în casă astfel de exemplare obscene, dar se și prostituează la greu, executânduse cuminți, cu pantaloniin vine, când stăpânul are chef de ceva acțiune. Există televiziuni care ne oferă, ziua în amiaza mare, chiar și pornografie cu perversiuni, așa cum e, de exemplu, emisiunea No comment by Monica Gabor. Ba mai mult, când cei doi porumbei se căsătoresc, materialul despre nunta lor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
toată ticăloșia lui și pentru aceasta l-au condamnat poeții. Pleacă fără să sufere, iată izbînda și crima lui. Între el și ceilalți se interpune setea sa de noutate, care Îl biciuie și-l cîrmuiește. N-are nici timp, nici chef să fie sentimental și tandru. Nu simte plăcere decît În miezul fierbinte al Întîmplărilor. Îndată ce se relaxează, freamătă În el un nou neastîmpăr, făcîndu-l să uite și să fie ingrat. Sfîrșitul fiecărei aventuri Îl lasă singur. Ce mai rămîne de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
calme a culturii grecești, Îi opune vehemența patimii cu care se desfată și suferă. Știe și el să se bucure de soare. Se bucură Însă de soare ca o șopîrlă, cînd vinul se Încinge iar vegetația fermentează ațîțător. Atunci are chef să schimbe dansul În zbor, ca o descătușare, pînă cînd prin vii curge o lumină astenică și bate un vînt rece pustiind totul și, În locul laudelor aduse lui Apolo, nu se mai aud decît accentele ditirambului și istoria suferințelor lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
-ți pui poalele în cap și ai să pleci? Îmi dai bătăi de cap și acesta este infectat numai cu fum de țigară și alcool. Vreau să simt că-mi trăiesc propria viață și nu pe a altora. N-am chef să mă mai ascund după deget. Curând nu vei mai avea ocazia să mă mai jignești după cum obișnuiai. Relația noastră nu a mers niciodată, a fost mereu bolnavă. - Da, pleacă odată! Cine nu te lasă? O să-mi fie mult mai
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ce să-i spun despre Dan ! ? I-am zis : He was the Romanian James Dean only hes alive ! Ei da, de Dean auzise, de Dan nu... Fine del primo tempo. Cred că nici într-un an nu am avut chef să mă pun la smoking și papion ca să urmăresc ceremonia decernării premiilor în sala LumiŁre. Dacă nu ești un snob irecuperabil care ține să fie văzut, Debussy (locul în care se strigă, în prima seară a competiției imediat după genericul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este la locul lui, dar ansamblul suferă de lipsa unei structuri închegate și a unui ritm ceva mai alert. Mitulescu a ales să picteze o frescă făcută din bucăți, lăsând spectatorului sarcina de a le lipi. Cât de mult ai chef să o faci depinde de cât de mult îți place filmul. Revoluțica Pensionarul Pișcoci (ex-Moș Gerilă, actualmente Moș Crăciun într-un bloc amărât dintr-un cartier amărât al orășelului unde nu se-ntâmplă nimic, în care se-ntâmplă A fost
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]