10,570 matches
-
etc. Cu toate acestea, pornind atît de la răspunsurile oferite de turiști la chestionarele oferite cu Întrebări directe asupra acestei probleme, de la propriile noastre constatări, cît și de la interesul scăzut pe care turiștii străini l-au manifestat pentru acest areal - În contradicție totală cu calitatea factorilor naturali și antropici - se poate face aprecierea referitoare la calitatea serviciilor turistice ca fiind doar de un nivel satisfăcător. Acest aspect se datorează - așa cum am mai afirmat-o - În principal calității lucrătorului În turism. Nu putem
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la popasul turistic, unde terenul este mai puțin solid; 3) Una din problemele ce se cer a fi puse În discuție asupra stațiunii Olănești, este și cea legată de procesul actual de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît cu cerințele unei stațiuni, cît și cu configurația terenului. Ar fi poate util de luat În calcul posibilitatea dezvoltării unor elemente de bază materială În satele componente: Tisa, Comanca, Gurguiata și Pietriș. Acest lucru se impune și ca urmare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea, adică tranzitoriul, fugitivul, contingentul, constituie jumătatea artei, cealaltă jumătate fiind eternul și imuabilul" [1971, p.193]. Prin interpretarea diferită pe care i-a dat-o termenului modernitate, Baudelaire a creat o contradicție care duce și astăzi la definirea modernității că o aporie [v. Meschonnic, p.71]. Această ambiguitate a conceptului baudelairian se poate comenta că "un raport de forțe care constituie modernitatea: o actualitate ce căuta să se exprime în prezentul sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Revoluția socială, pariziana prin excelență, a antrenat, în urma sa, alte revoluții demografică 17, industrială, morală și estetică. Un rezultat important al Revoluției este nașterea subiectului modern conștient, liber, protagonist al propriei vieți. Dar Revoluția a dat naștere și la multiple contradicții: acolo unde individul nu avea până atunci obligații, el primește drepturi individul și nu poporul, bărbatul și nu femeia. Franța oferă un câmp de studiu singular pentru istoria condiției femeii. Marele paradox al civilizației franceze constă în faptul că patria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
impregnata de lipsă de considerație față de statutul ei social. Situația femeii este una ambigua, având parte de o identitate mitificata (ca imagine) și o modernitate desconsideratoare (că realitate). Pentru Baudelaire, femeia este un subiect reprezentativ al modernității, care conține această contradicție: "un fel de idol, poate stupid, dar orbitor și plin de vraja, care ține atârnate de privirile sale destine și voințe" [1971, p. 211]. Femeia modernă devine unul dintre locurile privilegiate ale corespondentei mitologice dintre lumea tehnică modernă și lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
liber și notorietatea constituie regulile de aur93. Parizienii se caracterizează prin singularitate existențiala. Există, cu certitudine, un univers parizian o lume coerentă, cu o ideologie, o metafizica și cu strategii de acțiune specifice fiecărui domeniu, toate fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau social, exercitarea unui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avantage énorme: c'est la fantaisie" [Hasenclever, p.129-130]. Pariziana nu se lasă ușor înțeleasă. Identitatea femeii pariziene este sursa de confuzie și complexitate. Această trăsătură a mentalității franceze reflectă originile sale etnice destul de variate. Națiunea franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
explicația acestui caracter este de ordin geografic și istoric: locuitor al unui oraș deschis tuturor influentelor, parizianul are mai multe fete. Această unitate a contrariilor constituie oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se activeaza când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare în aparență, ea poate fi, sub influența exceselor sociale, cinica, dominatoare și castratoare când
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
exemplu, paradoxul îngemănării înțelepciunii cu o faima rea: "elle est cependant une femme à la mode, ce moyen n'a jamais manqué son effet: c'est d'être sage avec une mauvaise réputation" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Aceste contradicții întrețin misterul feminin. Este semnificativă constatarea Simonei de Beauvoir despre faptul ca literatura nu reușește niciodată să descrie femeile "misterioase"; "ele pot apărea numai la începutul românului ca fiind ciudate, enigmatice; însă, daca nu cumva povestea rămâne neterminata, sfârșesc prin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și gratuitate, erotism și pragmatism, dominată și dominantă, activă și pasivă, purtătoare de valori de civilizație și natura primitivă, rezervă de angelic și demonic. Toate acestea ne incită să gândim că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I)ETICĂ APARENTEI: FEMEIA PARIZIANA Personalitatea și specificitatea femeii pariziene a sugerat constituirea unei perspective complexe a analizei ei ca personaj. Prin apartenența la mai multe paradigme, prin legăturile cu diverse câmpuri semantice, personajul este un element
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile vremii, Pariziana este capabilă să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei debordanta și întreprinzătoare este în stare să mute lumile, în dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să reprezinte contradicțiile și neajunsurile realității s-a adeverit a fi străină viziunii publicului burghez. Această circumstanță da naștere conceptului "teatralității", elaborat de criticul cel mai de vază al timpului, Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o teatralitate afișată, o idealizare a vieții, un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și dorințe necunoscute. De aceea lecturile sunt, uneori, controlate sau interzise. Parizienele totuși le citesc pe ascuns. Pasiunea pentru lectură dezvolta sensibilitatea Parizienei. Sub influența romanelor, ea începe să înțeleagă sensul onoarei, înțelepciunii, sentimentelor. Acest lucru însă creează o anumita contradicție între instincte și voință 285. În tradiția franceză, victime ale lecturii sunt mai ales femeile 286. Asemenea lui Cervantes, al cărui erou citește cu naivitate române cavalerești, Flaubert și Zola prezintă eroi ce întreprind o lectură parodica a operelor romantice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se caracterizează prin jocuri de cuvinte, semn al maximei diferențieri față de rigiditatea limbajului neutru 363. Aprecierea jocului de cuvinte intra în sfera judecății de gust364: "ce sport de la causerie française fine, banale, aimablement malveillante, inutilement spirituelle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a imaginii femeii și o eliminare a eroinei, pe parcursul jumătății a doua a secolului al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dialog între Stat, Biserică și Societate în vederea reconfigurării poziției și implicării fiecărei părți în reașezarea ordinii politice și sociale în cadrele democrației liberale, prezervînd tradiției o pondere semnificativă în această combustie identitară. Deși aflată la început și nu lipsită de contradicții, comunicarea între cele trei instanțe de referință ale corpului social rezervă Bisericii și reprezentanților ei un rol încă neexploatat îndeajuns. Într-un asemenea cadru, lucrarea unui exponent al Bisericii, care vine cu o expertiză multiplă (licență în teologie pastorală, studii
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Trebuie pornit de la faptul că un client este om și el trebuie tratat ca membru al societății, demn și cu depline drepturi. 2. Angajare în schimbarea socială pentru a ieși în întâmpinarea trebuințelor recunoscute social. Această valoare ar părea în contradicție cu cea anterioară. Supremația persoanei clientului nu înseamnă ca asistentul social să neglijeze componenta socială a preocupărilor sale, adică aceea de a urmări schimbarea socială. 3. Responsabilitate privitor la justiția socială și bunăstarea economică, psihică și mentală pentru întreaga societate
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din nefericire, în rândul edililor europeni de stânga, care au cerut în scris prezidiului de a se renunța la sintagma "moștenire religioasă", tocmai pentru a se afirma și apăra "laicitatea Europei". O astfel de opinie, din fericire, a intrat în contradicție cu textul Constituțiilor unor state europene (Grecia, Suedia, Irlanda de Nord, Germania, Polonia etc.) care precizează clar că această moștenire religioasă este izvorul drepturilor fundamentale ale omului pe care aceste texte juridice le apără" (Codorean, 2011)6. În istoria politică a Răsăritului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
asupra lucrurilor care sunt considerate ca „foarte posibile”. În opinia mea este foarte necesar ca Adunarea să adere numai la fapte verificabile. Altfel, adunarea riscă a avea neplăcerea descoperirii unor elemente importante mai târziu. Am subliniat, de asemenea, o oarecare contradicție în judecata finală a Prof. Jacobeus asupra rolului jucat de MacLeod în munca legată de producerea insulinei. Se spune că Banting a fost gata să facă un experiment care nu ar fi dus la scopul propus și care a fost
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție; sau se află în fața unei persoane pasive și neputincioase. În primul caz persoana reacționează la boala sa făcând toate eforturile necesare de a schimba stilul de viață consolidat în timp și contradicțiile față de starea de boală, forțându-se să urmeze corect dispozițiile terapeutice, dar care în același timp pretinde răspunsuri adecvate; în cel de al doilea caz adaptarea la situația de îmbolnăvire este în aparență mai facilă, mai simplă, dar în momentele
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Consulatului Francez la Iasi, în 1850) și cu o consistentă actualitate, dar, din nefericire, cu un viitor incert, dată fiind invazia nivelatoare a postmodernismului kitsch american și dominația plebee a distracției web și a consumismului decerebrant, aflate, toate, în perfectă contradicție cu esența rafinată, aristocratică, a gustului francez autentic. Nu voi face aici o trecere în revistă a sărbătorii culturii franceze orchestrată în acest an de șefa de catedră a universității ieșene, Simona Modreanu, autoare, profesoară și editoare bine-cunoscută, cu succese
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ele reprezintă ceea ce oamenii de cultură identifică drept valoare. De aici și principalul lor paradox: sunt cele mai valorase premii care răsplătesc rareori valoarea autentică. Filmele selecționate în acest an sunt ierarhizate, de către agențiile specializate de pariuri, într-o instructivă contradicție cu ceea ce un european cultivat ar considera artă. 12 Years a Slave, deja premiat de Academia Britanică de Film cu premiul BAFTA pentru cel mai bun film al anului trecut, este o dramoletă mediocră, tezistă și superficială, dar cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a fi asimilați complet de slavii răsăriteni. Conglomeratul etnic de la marginea Europei răsăritene a putut fi ținut în loc atâta timp cât puterea statului kazar era suficient de mare ca să fie recunoscută și de populațiile stepei. Deși în relatările cronicarilor arabi sunt unele contradicții, totuși se poate desprinde cu ușurință starea de înapoiere, mizeria și foamea în care se aflau aceste populații. Ibn Fadlan, ambasadorul califului Al Muktadir de la Bagdad că tre regele bulgarilor, descrie cu lux de amănunte peripețiile călătoriei făcută cu teama
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
produse În traiul de zi cu zi al indivizilor care compun societatea. Din nefericire, lumea aceasta nu este Întrebată dacă ceea ce se pune pe seama ei stă sub semnul normalității. Din pricina aceasta ea Înghite pe nemestecate toate teoriile, toate comentariile, toate contradicțiile filosofice, pentru că, niciodată o teorie nu exprimă un adevăr absolut, ci un punct de vedere mai relativ decât prognoza vremii pe timp Îndelungat. Uneori autorii Înoată În ape așa de tulburi, că au ajuns chiar la utilizarea conceptului de „eliberare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unificarea normelor limbii, fenomen părăsit din păcate după ce autorul primei ,,Gramaticii”, din 1828 a fost bătut de vântul italienismului. Nu vom intra În amănunte, dar Între ceea ce gândea teoretic Heliade și ceea ce practica el În creația literară, e o flagrantă contradicție. Al. Piru observă neconcordanța: ,,Balada (,,Zburătorul”) demonstrează că nu este adevărată afirmația că după 1840 limba lui Heliade se corupe, nici măcar În poezie, cu totul. Dimpotrivă, poetul face adesea apel la vorbirea populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]