7,183 matches
-
care se hrănesc cu sânge și cresc pe străzile orașului, cai „ridicați din fotolii”, care „rumegă literele căzute în iarbă”. Este o lume apocaliptică, dar pusă sub semnul dublului, o apocalipsă a iluziei, a farsei și a nebuniei: „casa”, o corabie a nebunilor, condusă de „F. M. Dostoievski în uniformă de capitan”, și-a pierdut ferestrele și ușile și „plutește în aer, doar acoperiș și pereți:/ prin ferestre ies palmele noastre, ca niște lopeți....” (Secol). Expresionismului exacerbat îi corespunde un sentiment (auto
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
subiect istoric prelucrat de Lucian Bolcaș. Dintre traduceri se cuvin semnalate pagini din lirica lui Goethe, Uhland și Lenau, transpuse în românește de Sebastian Stanca și Octavian Lupeanu. Totodată, El. A. Nori tălmăcește tragedia lui Gabriele D’Annunzio La nave (Corabia), dar și mitul fenician Facerea (din Cărțile sfinte ale fenicienilor). Se reproduc, aproape în fiecare număr, versuri populare dintr-o „colecție mai veche”, fără a se specifica sursa. Rubrica „Bibliografie”, ce menționează noutățile literare, anecdotele (cuprinse la rubrica „Haz”) completează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
variație pe aceeași temă, înflorește un zâmbet sceptic în fața posibilei extincții. SCRIERI: Oglinda cu lebede, București, 1968; Saturnala, București, 1969; Arena cu idoli, București, 1971; Păsării, un cer limpede, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cina, București, 1977; Răpirea, București, 1978; Corabia pe două mări, București, 1979; Hybris, București, 1980; Judecata în Anthares, București, 1981; Viața ca două vieți, București, 1983; Cu leii de aur, București, 1984; Marea ca ieșire la cer, București, 1987; Muntele, București, 1990; Lipsa, București, 1997; Lovitura fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit de moale), o cană de zahăr pudră, o cană de nuci întregi Se întinde o foaie groasă cât un degețel
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nu va mai reveni la suprafață a doua zi... Să moară, să dispară. Aceasta a fost și tema centrală a unor poeți de atunci, precum Ana Blandiana sau Mircea Dinescu, care vorbeau de un popor devenit vegetal sau de o corabie care se scufundă. Lumea îi citea și îi credea. Poemele lor circulau în mediile din exil, la Paris, Washington și München, sediu al postului de radio Europa Liberă pentru Europa. Este un popor obosit, confruntat de la începutul anilor 1980 cu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
liceul la Caracal (1938-1942), susținându-și bacalaureatul la Râmnicu Vâlcea. Din 1942 devine - în paralel - elev al Școlii Militare de Ofițeri și student la Facultatea de Drept a Universității din București, absolvită în 1946. Este încadrat ofițer la garnizoane din Corabia, Piatra Olt și Craiova, activând până în 1953, când se pensionează pe caz de invaliditate. Între 1959 și 1969 lucrează în domeniul turismului, la Sinaia, apoi se dedică scrisului. Debutează în 1945, când publică în revista „Humorul” schițe satirice. Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
pentru femeile supuse unor încercări deosebite, victime ale intoleranței și invidiei. O nouă Beritola este Gostanza (V, 2), care văzându-se despărțită pe nedrept de tânărul pe care îl iubea, decide să se sinucidă și pleacă pe mare, luând o corabie de pescari, „deprinsă oarecum cu meșteșugul de luntraș și corăbier ca orișicare femeie de pe acolo”208. Educația femeii privea, prin urmare, și numeroase deprinderi practice, uneori proprii doar bărbaților. Ajunsă în cetatea Susa din Berberia, va fi mai apoi adăpostită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
visez, / C-aievea să-l văz!" Se spune că, în momentul descântării, apa din fântână se tulbură și fata își vede ursitul.400 În Bucovina se crede că apele potopului care "căutau, după învăluirea pământului și prăpădirea lumii, să înece corabia lui Noe, au fost oprite de Sfântul Nicolae.401 În general, forțele tainice ale sărbătorilor primenesc spațiul cotidian, prin intermediul elementelor primordiale care sunt învestite, ritualic, cu puteri tămăduitoare. În Ajunul Crăciunului, pentru a fi sănătoși și tari ca fierul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
regele soare. În plus, în cele mai multe reprezentări pictografice, Isis este înfățișată alături un crin de apa (floeur de lis in franceză, n.n) de culoare albastră (Foto nr.9, Foto nr. 10., Anexă). Vehiculul cu care se deplasa era o corabie, fiindcă era și zeița navigației (Foto nr. 11 Anexă). în astrologie reprezintă planeta Sirius, care este cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă explicație referitoare la modificările survenite în numele IS și la simbolistica zeiței, să revenim la subiectul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
urmărind informațiile oferite de lucrările și documentele apocrife, putem găsi o serie de similitudini între simbolurile lui Isis și simbolurile orașului Paris. Încă de la început blazonul orașului Paris avea două elemente distincte: floarea de crin cu trei petale și o corabie. (Foto nr. 13, Anexă) Istoricii susțin că simbolul corabiei este o alegorie a insulei orașului, Ile de la Cité, care are forma unei bărci. O reprezentare pictografică a insulei, datând din anul 1609 întărește această ipoteză.(Foto nr.14, Anexă) Dorim
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
găsi o serie de similitudini între simbolurile lui Isis și simbolurile orașului Paris. Încă de la început blazonul orașului Paris avea două elemente distincte: floarea de crin cu trei petale și o corabie. (Foto nr. 13, Anexă) Istoricii susțin că simbolul corabiei este o alegorie a insulei orașului, Ile de la Cité, care are forma unei bărci. O reprezentare pictografică a insulei, datând din anul 1609 întărește această ipoteză.(Foto nr.14, Anexă) Dorim de asemenea să evocăm două evenimente care atestă faptul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Neptun Neptun (Poseidon la greci) este unul dintre copiii ingurgitați de Saturn. Eliberat de fratele lui, Jupiter, va obține În urma Împărțirii puterii supremația asupra oceanelor, peste care stăpânește Împreună cu soția sa, Amfitrita. Are puterea de a liniști apele, ajută corăbiile pierdute În furtună, dar poate, de asemenea, să și stârnească furtuna. Neptun are un ciclu de 164 de ani, care depășește cu mult durata vieții umane. Din această motiv, precum și datorită relației sale simbolice cu elementul lichid (este „rece și
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit de moale), o cană de zahăr pudră, o cană de nuci întregi Se întinde o foaie groasă cât un degețel
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
decât omul normal, prin diferențele în capacitatea de a utiliza realitatea în scop propriu, prin mijloacele și atributele a ceea ce numim raționalitate. Or, tocmai forma extremă a propriei noastre raționalități ne împinge deseori spre ipocrizie și lașitate, acceptând oricând soluția „Corabiei nebunilor” și aceasta, pe de o parte, pentru a scăpa de cei care par a fi radical diferiți în raport cu gândirea noastră, iar pe de altă parte, pentru a-i condamna, ca prin tocmai nebunia lor să ne rezolve prin excludere
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat ca o corabie naufragiată ori ancorată într-un port „și prea obosită să mai simtă chemarea mării” (De altfel). Odată cu trecerea timpului se observă că poetul glisează dinspre modelul Ahile către cel al lui Ulise, asumându-și pe parcurs paradigma orfică: „Ce mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
lor ca în o bibliotecă fără să se facă legături între noțiunile dintre ele. Aceste persoane sunt coșmarul cercetării moderne, cu energia lor debordantă împing cercetarea în tot felul de direcții fără a avea o contribuție în acest domeniu, o corabie fără cîrmă și fără busolă în voia soartei. Aceste persoane nu au sentiment de vină orice ar face. Yin -elementul femininretras, umbrit, introvertit, profund în abordarea unor probleme, simplu, încet, pasiv. Persoane brunete (foarte Yin), persoane cu păr castaniu (Yin
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
crede în continuare lup de mare a întâmpinat în viața lui multe intemperii, unele chiar foarte puternice, dar Poseidon l-a ocrotit de fiecare dată. Furtuna pe care o va provoca propriului său popor va fi de grad catastrofal, nici o corabie sau navă modernă nu-l va scăpa de la naufragiu. Dacă va naufragia, Traian Băsescu va ajunge pe o insulă unde se va întâlni cu Adrian Videanu, Elena Udrea, Ioan Oltean, Monica Macovei și Vasile Blaga. Pe Boc nu-l vor
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
care și-a pierdut un ochi în confruntarea cu flota franceză a privit blocada continentală, introdusă de Napoleon, cu jumătate din valoarea nervului optic.” „Traian Băsescu, matelot cu ceva ștate de serviciu pe umerii săi lăsați în paragina vremii, privește corabia românească tot cu un singur ochi, de aceea n-o vede prea bine”. Nu intru în problemele genealogiei familiei Băsescu, dar, prin configurația feței, atât președintele, cât și controversatul său frate Mircea, parcă au trăsăturile unor asiatici. Este drept că
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
sud”, dihotomia, inculcata în peisaje, semne, simboluri, revenind și în Poeme (1977), unde intra și reminiscențe de poezie patriotică, sentimentalizata, cu tonalități imnice: „Și cerbii, o, cerbii - frați buni vulcanilor / patriei mele, înserarea vâslind / câmpia sfințită de rod primenindu-i” (Corabie în roșu în altă Donaris). Este folosit metrul popular, baladesc, exulta bucuria lăuntrica ori se instalează pacea sufletească purificata ritualic. Același discurs, transpus tot într-o structură triadică, poate fi întâlnit în Solăria (1982), unde versului cu inflexiuni patriotice îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
fel cu poeții anacreontici sau petrarchiști, cultivă și el contrastul, însă într-o manieră artificială. Dintre producțiile lui poetice, mai cunoscută este Piima lui Neculai Dimachi asupra vistieresei Anica Roset, care a circulat sub un titlu dedus din conținutul poemului, Corabia pe valuri. Înzestrat cu simț de observație și nu lipsit de umor, D. a compus și versuri satirice, mai izbutite decât cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
incontinența imagistică a avangardiștilor, își relevă adesea nu numai o coerență strictă în planul reprezentării, ci și un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi ziceam/ și ce dacă se scufundă corabia și mai/ ziceam orice corabie se scufundă/ într-o zi și ne strângeam mâinile/ ne luam rămas-bun/[...] dar corabia se scufunda atât de încet/ încât după o viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
imagistică a avangardiștilor, își relevă adesea nu numai o coerență strictă în planul reprezentării, ci și un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi ziceam/ și ce dacă se scufundă corabia și mai/ ziceam orice corabie se scufundă/ într-o zi și ne strângeam mâinile/ ne luam rămas-bun/[...] dar corabia se scufunda atât de încet/ încât după o viață de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
în planul reprezentării, ci și un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi ziceam/ și ce dacă se scufundă corabia și mai/ ziceam orice corabie se scufundă/ într-o zi și ne strângeam mâinile/ ne luam rămas-bun/[...] dar corabia se scufunda atât de încet/ încât după o viață de om încă/ mai ieșeam unul câte unul și priveam/ cerul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
un sens parabolic apăsat). În fond, pe această linie se așază cele mai reușite texte ale poetului, dintre care merită reținut cel intitulat Corabia: „Corabia se scufunda încet noi ziceam/ și ce dacă se scufundă corabia și mai/ ziceam orice corabie se scufundă/ într-o zi și ne strângeam mâinile/ ne luam rămas-bun/[...] dar corabia se scufunda atât de încet/ încât după o viață de om încă/ mai ieșeam unul câte unul și priveam/ cerul și măsuram apa și scrâșneam din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]