6,799 matches
-
a este un titlu de valoare care atestă calitatea de creditor a deținătorului ei față de emitent, emitentul obligându-se să plătescă deținătorului obligațiunii o sumă anuală fixă, numită "cuponul obligațiunii", pe întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. a este un înscris emis de o întreprindere care are nevoie de finanțare, pe baza căruia această obține un împrumut. Firma care emite obligațiunea se numește "debitor", iar cea care o deține
Obligațiune () [Corola-website/Science/299923_a_301252]
-
bonuri, certificate de trezorerie, inclusiv certificate de trezorerie pentru populație nerăscumpărate la scadență și transformate în certificate de depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în moneda națională sau în valută, pe termen scurt, mediu și lung. primului cupon pentru o obligațiune sau titlu de stat (dată la care a fost emis titlul de stat). Obligațiunea poate fi nominativa, dacă e înscris pe ea numele deținătorului, sau „la purtător”. Deținătorul unei obligațiuni este numit "obligatar". El are calitatea de
Obligațiune () [Corola-website/Science/299923_a_301252]
-
cănd odată cu ultima dobândă returnează în întregime și suma împrumutata. Unele obligațiuni însă plătesc la anumite intervale (precizate în prospectul de emisiune) și părți din principal. În general, un investitor are de pierdut sau de câștigat datorită diferențelor între valoarea cuponului (a dobânzii plătite de emitent) și valoarea dobânzilor practicate pe piată monetară în momentul respectiv, între această dobândă și prețul de piață al obligațiunii existând o relație inversă. Deși teoretic fluxul de numerar pe care îl primește deținătorul unor obligațiuni
Obligațiune () [Corola-website/Science/299923_a_301252]
-
capitalul de bază al împrumutului. O astfel de obligațiune se mai numește și plain vanilla sau vanilla. Dacă capitalul de bază este rambursat la investitori într-o singură tranșă la scadență obligațiunea se mai numește și obligațiune bullet. "Obligațiunea cu cupon zero" este o obligațiune care nu raportează nici un cupon pe toată durata să de viață. Așa zisă dobândă reiese din faptul că obligațiunea este emisă la un preț sub valoarea la care se răscumpără, altfel spus este emisă cu discount
Obligațiune () [Corola-website/Science/299923_a_301252]
-
se mai numește și plain vanilla sau vanilla. Dacă capitalul de bază este rambursat la investitori într-o singură tranșă la scadență obligațiunea se mai numește și obligațiune bullet. "Obligațiunea cu cupon zero" este o obligațiune care nu raportează nici un cupon pe toată durata să de viață. Așa zisă dobândă reiese din faptul că obligațiunea este emisă la un preț sub valoarea la care se răscumpără, altfel spus este emisă cu discount la valoarea să nominală. "Obligațiunea cu opțiune de vânzare
Obligațiune () [Corola-website/Science/299923_a_301252]
-
trebuiau predate statului la prețuri care-i defavorizau pe agricultori. În mod nesurprinzător, țăranii au început să scadă producția, de aceea fiind nevoie de „rechiziționări”, confiscări ale recoltelor. În timp, banii au început să înlocuiască comerțul de schimb și sistemul cupoanelor. În timpul NEP-ului, statul continua să controleze marile intreprinderi (fabricile, minele, căile ferate) ca și întreprinderile de mărime mijlocie, în timp ce micile întreprinderi private, care aveau mai puțin de 20 de angajați, (în principal comercianți și mici meșteșugari), puteau funcționa în
Plan cincinal () [Corola-website/Science/299417_a_300746]
-
tehnicile publicitare ale companiei McDonald's pentru atragerea consumatorilor copii. Deși cartea menționează și alte lanțuri de restaurante fast-food, se concentrează în principal pe McDonald's. În iunie 2004, revista britanică "Private Eye (Detectivul)" relata faptul că McDonald's distribuie cupoane pentru mâncare, baloane și jucării copiilor în secțiile de pediatrie. Acest fapt a stârnit și mai multe controverse după ce cu câteva săptămâni înainte un raport al Guvernului Britanic declara că generația actuală este posibil să fie prima generație ce va
McDonald's () [Corola-website/Science/307448_a_308777]
-
asigura baza politică necesară continuării reformelor. Guvernul a folosit un sistem al certificatelor de privatizare distribuite gratuit pentru a începe procesul de privatizare. În același timp, a permis procurarea de acțiuni prin cumpărare directă cu bani. După terminarea "privarizării pe cupoane", a continuat vânzarea de acțiuni pe bani, care trebuia, în conceptia guvernului, să accelereze privatizarea și să aducă la buget o mare sumă de bani. Regimul lui Elțin a conceput o schemă care a devenit cunoscută ca "Împrumuturi contra acțiuni
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
Directorii erau reprezentau unul dintre cel mai importante grupuri de interese din Rusia - ei erau cei care puteau la nevoie să oprească un val masiv de greve. De aceea, guvernul nu s-a opus în mod special ca "privatizarea pe cupoane" să se transforme în "privatizarea internă", prin care conducătorii întreprinderilor de stat au căpătat cea mai mare parte a acțiunilor întreprinderilor privatizate. Prin acest sistem, Ciubais a permis angajaților aflați sus în ierahiile întreprinderilor și care aveau relațiile necesare să
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]
-
Grivna sau hrivna (ucraineană гривня, ; cod ISO 4217 UAH; cod numeric 980) este moneda națională a Ucrainei din 1996, în locul „cuponului” ("karbovaneț"), unitate monetară temporară, folosită după ce Ucraina a părăsit Uniunea Sovietică și zona rublei. Grivna este subdivizată în 100 copeici ("kopiyki", singular "kopiyka"). Simbolul grivnei derivă de la litera G din alfabetul chirilic ucrainean (Г), în versiunea "cursivă" ("italică") minusculă: "г
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
La 24 august 1991, Ucraina și-a declarat din nou independența și a aderat la Comunitatea Statelor Independente (CSI). La 1 decembrie 1991, a fost organizat un referendum privitor la independența țării, care a fost aprobat cu 90%. Karbovanețul ucrainean, cupon de schimb, a înlocuit "rubla sovietică", din 1992. Dar această deviză a suferit o puternică inflație, ca urmare a unei perioade de criză economică. În 1996, mulțumită evoluției favorabile a economiei naționale, karbovanețul ucrainean s-a stabilizat în raport cu principalele devize
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
Cuponul a fost unitatea monetară temporară din Republica Moldova între anii 1992 și 1993. El a înlocuit rubla sovietică la aceeași paritate și a fost înlocuită de către leu la o rată de schimb de 1 leu = 1000 cupoane. Bancnotele emise aveau valori
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
Cuponul a fost unitatea monetară temporară din Republica Moldova între anii 1992 și 1993. El a înlocuit rubla sovietică la aceeași paritate și a fost înlocuită de către leu la o rată de schimb de 1 leu = 1000 cupoane. Bancnotele emise aveau valori nominale de 50, 200, 1.000 și 5.000 cupoane. Nu au fost bătute monede. Când inflația din republicile, foste sovietice, vecine Republicii Moldova, a depășit nivelul celei din Moldova, iar Rusia a înlocuit rubla sovietică cu
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
1992 și 1993. El a înlocuit rubla sovietică la aceeași paritate și a fost înlocuită de către leu la o rată de schimb de 1 leu = 1000 cupoane. Bancnotele emise aveau valori nominale de 50, 200, 1.000 și 5.000 cupoane. Nu au fost bătute monede. Când inflația din republicile, foste sovietice, vecine Republicii Moldova, a depășit nivelul celei din Moldova, iar Rusia a înlocuit rubla sovietică cu rubla rusă, exista pericolul apariției unui haos total și a invaziei rublelor sovietice din
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
rubla sovietică cu rubla rusă, exista pericolul apariției unui haos total și a invaziei rublelor sovietice din întreaga zonă a rublei sovietice. Pentru a proteja circulația monetară, la 10 iunie 1992 Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în circulație cuponul moldovenesc (cu valori nominale de 50, 200 și 1000), care era echivalent cu rubla de tip sovietic și circula în paralel cu ea. Spre sfârșitul lunii iunie 1993 cupoanele constituiau circa 80% din numerarul în circulație. Cursul oficial de schimb
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
iunie 1992 Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în circulație cuponul moldovenesc (cu valori nominale de 50, 200 și 1000), care era echivalent cu rubla de tip sovietic și circula în paralel cu ea. Spre sfârșitul lunii iunie 1993 cupoanele constituiau circa 80% din numerarul în circulație. Cursul oficial de schimb al cuponului față de dolarul SUA a rămas același ca și al rublei, fixat de Rusia. La 24 iulie 1993, Banca Centrală a Rusiei a decis să retragă din circulație
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
cu valori nominale de 50, 200 și 1000), care era echivalent cu rubla de tip sovietic și circula în paralel cu ea. Spre sfârșitul lunii iunie 1993 cupoanele constituiau circa 80% din numerarul în circulație. Cursul oficial de schimb al cuponului față de dolarul SUA a rămas același ca și al rublei, fixat de Rusia. La 24 iulie 1993, Banca Centrală a Rusiei a decis să retragă din circulație rublele sovietice de pe teritoriul Federației Ruse. În ziua următoare, BNM a trebuit să
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
rublele sovietice de pe teritoriul Federației Ruse. În ziua următoare, BNM a trebuit să interzică și ea circulația rublelor sovietice, ieșite din circulație, pe teritoriul Moldovei, dar numai a bancnotelor cu o valoare nominală de 100 și mai are, din cauza insuficienței cupoanelor cu valoare nominală mică. În primăvara anului 1993, când prăbușirea rublei ruse devenise evidentă, unele țări din fosta Uniune au decis să introducă propriile monede naționale. Primele au fost Statele Baltice, apoi au urmat Kîrgîzstanul și Moldova, care, la 29
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
propriile monede naționale. Primele au fost Statele Baltice, apoi au urmat Kîrgîzstanul și Moldova, care, la 29 noiembrie 1993, a introdus ca monedă națională leul moldovenesc. Cursul de reevaluare a fost stabilit la 1 leu pentru 1000 de ruble sau cupoane moldovenești.
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
foarte precară, caracterizată prin: existența unui un buget dezechilibrat și alimentarea lui artificială și dăunătoare, prin apelul continuu la emisiunea Băncii Naționale, prăbușirea continuă și inevitabilă a leului, datorii flotante interne și externe, ajunse la scadență și neplătite, nereluarea plății cuponului și a amortizării datoriei consolidate dinainte de război sau imposibilitatea de a satisface nevoile curente ale serviciilor publice. Dezorganizarea serviciilor publice și a finanțelor condusese și la dezorganizarea aparatului administrativ. Dezechilibrul bugetar și scumpirea continuă a traiului, nu numai că scăzuse
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
fost introdus "denarul", cu o rată de schimb de 1:1 față de dinarul iugoslav timp de trei zile. La 30 aprilie, la orele 20, "dinarul iugoslav" nu mai avea curs legal pe teritoriul noii republici. Inițial, statul macedonean a emis "cupoane", echivalente cu "dinarul convertibil iugoslav" (YUN). Denarul macedonean trebuia să facă față unei inflații foarte ridicate, care crește în medie de 83 % pe lună. Guvernul macedonean a luat rapid măsuri drastice ca fixarea cursului denarului după acela al mărci germane
Denar macedonean () [Corola-website/Science/313263_a_314592]
-
într-o schemă de speculații cu mărci poștale. În acea perioadă dobânda anuală la conturile bancare era de 5%. Ponzi a promis că poate oferi un profit de 50% în numai 90 de zile. Pentru început, Ponzi a adus câteva cupoane poștale internaționale, spre a-și sprijini pe ele schema dar, după scurt timp, a început să-i plătească pe primii investitori din sumele depuse de cei mai recenți investitori. Termenul de schemă Ponzi este folosit îndeosebi în Statele Unite ale Americii
Schemă Ponzi () [Corola-website/Science/314543_a_315872]
-
nu va putea considera că sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de preț, acestea fiind în fapt remunerarea unui serviciu prestat de către client în contul său. (2) În cazul reducerilor de preț acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri în cadrul unor campanii promoționale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate și în beneficiul comercianților care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianți
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
contul său. (2) În cazul reducerilor de preț acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri în cadrul unor campanii promoționale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate și în beneficiul comercianților care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianți s-au interpus unul sau mai mulți intermediari cumpărători-revânzători. Cupoanele valorice trebuie să conțină minimum următoarele elemente: ... a) numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preț
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
promoționale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate și în beneficiul comercianților care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianți s-au interpus unul sau mai mulți intermediari cumpărători-revânzători. Cupoanele valorice trebuie să conțină minimum următoarele elemente: ... a) numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preț în scopuri promoționale; ... b) produsul pentru care se face promoția; ... c) valoarea reducerii acordate, în sumă globală, care conține și taxa pe valoarea adăugată
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]