6,730 matches
-
autoare elaborează tot felul de topuri, cu sau fără conotații sexuale, într-un limbaj libertin, de bărbați și femei, persoane care-i plac și pe care le detestă, ironizează cântecele vulgare difuzate la TV, își amintește cu drag de experiețele erotice plăcute și cu oroare de cele care au traumatizat-o și au oripilat-o. Bibliografie selectivă Abbott Elisabeth, O istorie a amantelor, traducere de Ștefana Totorcea, Editura Lider, Editura Luceafărul, București, 2005. Acsan Ion, Constantinescu Dan, Antologie de poezie clasică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Braun Lasse, Istoria prostituției din cele mai vechi timpuri și până astăzi, traducere de Alexandra Constantin, București, Editura Orizonturi, 2009. Bruckner Pascal, Finkielkraut Alain, Noua dezordine amoroasă, traducere de Luminița Brăileanu, Editura Nemira, București, 1995. Camphausen Rufus C, Enciclopedia înțelepciunii erotice, traducere de Eugenia Mitici, Editura Ethos, București, 1996. Cloulas Ivan, Familia Borgia, traducere de Antonia Kacso și Filofteia Iscru, Editura Aramis, București, 1992. Collas Philippe, Mata Hari. Adevărata poveste, traducere de Diana Șerban, Editura Lucman, București, 2004. Craveri Benedetta, Amante
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
special status obtaining privileges and desired benefits. The mythical and legendary courtesans are seen as copies of the Cosmic genesis, in a theogonic and anthropogenic way, symbols of natural and human fertility expressing feminity through sexuality, maternity, maternal, paternal, filial, erotic exclusive, erotic selective or multiple love. The sacred courtesans are servants of some Goddesses in temples offering sexual services to humble people, in hierogamic and sacred unifications between a male and female divine force pattern. Some examples are: ishtarishtu (Ishtar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
obtaining privileges and desired benefits. The mythical and legendary courtesans are seen as copies of the Cosmic genesis, in a theogonic and anthropogenic way, symbols of natural and human fertility expressing feminity through sexuality, maternity, maternal, paternal, filial, erotic exclusive, erotic selective or multiple love. The sacred courtesans are servants of some Goddesses in temples offering sexual services to humble people, in hierogamic and sacred unifications between a male and female divine force pattern. Some examples are: ishtarishtu (Ishtar goddess priests
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
with a low and medium social condition not having a real courtesan statute, but offering episodic courtesan behaviour used for individual and communitarian interests. The same courtesan-like subcategory interferes with mistresses, concubines, and prostitutes. Mistresses are self implying in intimate, erotic relationships. Those making this option are strongly affective and pecuniary motivated. These kinds of relationships are life long duration or only episodic but with an enduring relationship. The concubines are deliberately or by constraints living in intimately, erotic extramarital relationships
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
in intimate, erotic relationships. Those making this option are strongly affective and pecuniary motivated. These kinds of relationships are life long duration or only episodic but with an enduring relationship. The concubines are deliberately or by constraints living in intimately, erotic extramarital relationships. They are similar with an illegal wife. Even in this position they may be accepted on an episodic or permanent lifelong basis with love or interest motivation. Common prostitutes (on the streets or in bordellos) have multiple sexual
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
even depending on intermediates or clients. Their destinies may interfere. The privileged courtesans may begin as paramours, concubines, or as a wife and ending with the same statute or decaying as whores. Exactly as real courtesans, the courtesans-like have intimate erotic relationships, with affective feelings or they don't, selectively, but based on their own interests (economic, political, cultural, philanthropically). As independent persons they may offer to anyone, anytime, when they decide to. If they have masters, of course, they will
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
in temples, sacred models for courtesans and courtesans-like. This mythological reason is exemplified by some goddesses: Inanna, Ishtar, Astarte, Hathor, Lakshmi, Mylitta, Anahita, Lilith, Nü Wa, Aphrodite, Venus, Bendis, Drăgaicele, Ama no Uzume, Frigg etc. and they are symbols of erotic behaviour and conducts in different mythologies: Sumero-Babylonean, Egyptian, Hindu, Semitic, Iranian, Chinese, Greek, Roman, Pre-Columbian, Geto-Dac, Japanese and Scandinavian. There are also illustrated behaviours and conducts of paid eroticism by biblical characters from the Old Testament and New Testament: Agar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
The courtesans (and courtesans-like) generated favourable situations for themselves as well as their followers and influenced political decisions. Able to express love, self-denial, courage, sacrifice, but to intrigues, malice, revenge, betrayal, these alcove queens made men blind and satisfied the erotic needs of desired men: to admire, adore, delight, possess, dominate and stimulated and protected their pride. The courtesan's and courtesans-like's penetrating intelligence helped their imperial, royal, and noble partners to reach their political ambitions, cultural charitable contributions, inducing
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
able to love, sacrifice, but they have art of intrigue, malice and revenge as well. There are, of course, differences between courtesans and the courtesans-like. The courtesans have a special status of kept women, and the courtesans-like have only episodically erotic conducts and behaviours, using their charm and seduction to fulfil their purposes. A common feature is still the fact that both partners the seduced and the seducers depend on each other. I considered courtesans-like some empresses, queens, princesses, wives of
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în registru familiar, chiar trivial - ciobanului mioritic i se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
necunoscute a inconștientului. "Teatrul nu va putea să redevină el însuși, scrie el în Teatrul cruzimii, adică să constituie un mijloc de iluzionare adevărată, decât furnizându-i spectatorului precipitări veridice de vise, în care gustul său pentru crimă, obsesiile sale erotice, violența sa, himerele sale, sensul utopic despre viață și lucruri, chiar și canibalismul lui, să se reverse, pe un plan nu presupus și iluzoriu, ci interior." Artaud s-a apărat îndelung de a fi vrut să dea un sens vulgar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pubertatea și adolescența. În spațiul românesc, instalarea pubertății în jur de 13 ani la fete și 14 ani la băieți (legat de menarhă și poluție) va genera începutul real al impulsurilor sexuale [6]. Pentru ambele sexe însă, stimulii artificiali, cărțile erotice, pornografice, audiovizualul preocupat excesiv de sex, accesul la mijloacele de contracepție au condus la începerea vieții sexuale foarte devreme (15-16 ani). Precocitatea începerii vieții sexuale determină o uzură prematură, inhibarea procesului de creștere și osificare. Debutul precoce al vieții sexuale, sub
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
atâtea avertismente voalate, fără a eșua, totuși, în tezism. O sensibilitate adolescentină pare că nutrește și poezia din Sfinxul, unde discursul tinde către simplitate și către sinceritatea efuziunilor, într-o formulă retorică nesofisticată. „Asperitățile” acestui lirism captează ceva din impetuozitatea eroticii lui Nicolae Labiș, însă fără energia acestuia. SCRIERI: Perturbații, București, 1968; Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu, Iași, 1971; Iarba verde de acasă, București, 1977; Soarele, București, 1979; Sfinxul, Iași, 1988. Repere bibliografice: Sânziana Pop, Bănuiala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
de nălucile ce-l răvășesc, pătimașul o ucide, ascunzând-o după o draperie. Își va suprima, astfel, una din împăienjenitoarele obsesii (Dincolo de praguri, din volumul Iadul și pasărea, 1972). Modelul nu e reperabil doar în planul raporturilor sentimentale, al disponibilităților erotice. Ci și în acela de detentă filosofică. Bogdan Hmielnicki: „Dacă lumea nu se potrivește cu mintea mea, lumea nu-i oglinda minții.” Iar Polonia, ca o altă Danemarcă, „Polonia e putredă”. Când cufundat în gânduri, când febricitant până la (simili)delir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
epocă, doi țărani, Ion și Gyuri, caractere antitetice, sunt nevoiți să facă un drum împreună. Trecutul celor doi nu este unul inocent: Gyuri lichidase un grup de țărani transilvăneni, Ion fiind singurul supraviețuitor. Între cei doi există și un conflict erotic: după război Ion trăise cu nevasta lui Gyuri. Narațiunea prezintă pozițiile celor două personaje care, în încercarea de a elucida obsesiile trecutului, rememorează evenimentele, se apără și se acuză reciproc. Câștig de cauză are - se înțelege - Ion. Schimbarea la față
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, va colabora la „Românul”, „Revista Carpaților”, „Trompeta Carpaților”, „Pressa”, dar și la „Convorbiri literare”. C. și-a adunat versurile în volumele Melodii intime (1854) și Patrie și libertate (1879). O primă fațetă, erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
6; Al. I. Șonțu, George Crețeanu, București, 1888; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 14, 42-48, 65; Călinescu, Ist. lit. (1941), 293-294, Ist. lit. (1982), 327-328; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 288-324; Cioculescu, Varietăți, 132-136; Șerban, Exegeze, 43-45, 63-67; Roxana Sorescu, Metamorfoze ale liricii erotice, STRS, 134-136; Dicț. lit. 1900, 241-242; Dicț. scriit. rom., I, 714-715. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Hera", sora și soția lui Zeus, interpretează rolul soției, dar se află alături de Demetraxe "Demetra", mama și, În același timp, zeița care le-a făcut cunoscută oamenilor Întrebuințarea cerealelor. Lor li se asociază Afroditaxe "Afrodita", zeița iubirii și a seducției erotice deja din Iliada, care În Teogonia lui Hesiod aparține Însă generației Titanilor, născută din spuma mării fecundată de membrul castrat al lui Uranusxe "Uranus" (Teogonia, 188-200). În acest fel, Afrodita se dovedește o putere primordială care merge dincolo de ordinea impusă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În cadrul sincronic al unui sistem teologic. Intră astfel În scenă Laimaxe "Laima", zeița destinului, care oferă bucurii și dureri oamenilor Încă din momentul nașterii, a cărei patroană este; Laume, care toarce și deapănă firul vieții, asemenea Parcelor, având Însă conotații erotice, străine acestora din urmă; Austejaxe "Austeja", zeița fertilității și a familiei, reprezentată sub forma albinei-regină; Mamaxe "Mama" Gabija (În Letonia, Mama Foculuixe "Mama Focului"), zeița căminului, asemănătoare zeiței romane Vestaxe "Vesta"; Z#emynaxe "Z#emyna", mamă a pământului, zeiță a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu închisoare și amenzi). Unicul volum de poezii al lui P., Flori de toamnă (1882), cuprinde un fel de meditații elegiace, cu tristeți inexplicabile și dor de moarte, dar livrești și superficiale, sufocate de o expresie comună, ca și versurile erotice sau patriotice. Poezia sa a fost aspru criticată de unii contemporani, ca un rău exemplu de imagini, idei și limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
7; Ioan Holban, Pentru femei și pentru filosofi, CRC, 1991, 21; Ovidiu Verdeș, Satanismul poetului, VR, 1992, 6-7; Vasile Spiridon, Călător fără prihană, F, 1992, 7-8; Ierunca, Subiect, 131-136; Valeriu Cristea, Între îngeri și demoni, CC, 1993, 5-6; Ioana Pârvulescu, Erotica morții, RL, 1993, 31; Doina Tudorovici, Poetul are nevoie de dragoste, CNT, 1993, 37; Constantin, Complicitatea, 134-137; Răzvan Voncu, Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
contact cu societatea "Junimea", istoriile lui literare sînt opere de pionierat scrise cu scrupulozitate. După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotică, pe care Iorga o califica drept "pornografie". Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul se naște din sentimente imaginate, dorințe vagi, dintr-un eros leneș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al. Fotino transpune romanul Maistrul Adam Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]