7,822 matches
-
mortal pe Teodor Rusu, respectiv Kiss Zoltan, din comuna Gheorghe Doja. În comuna Ernei, mai multe autobuze cu români de pe Valea Mureșului și a Gurghiului au fost oprite, incendiate, iar pasagerii molestați. La scurt timp o masă de cetățeni de etnie maghiară din valea Nirajului și Sovata, veniți prin Eremitu, în jurul orei 20, coborând pe strada Bradului din Tîrgu Mures cu ajutorul a 3 camioane care au parcat in piața Bolyai și înarmați de asemenea cu bâte, topoare, cuțite și alte obiecte
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
Hodac și Ibănești. Grupul maghiar a reușit să incendieze toate autobuzele cu care veniseră noii combatanți și să-i agreseze pe săteni. În aceste momente tensionate Mihăilă Cofariu a fost agresat. Unul din agresorii acestuia a fost cetățeanul român de etnie maghiară Barabás Ernő. Aceste momente au fost surprinse de aparatele de filmare ale cameramanilor prezenți în hotelul Grand, în fața căruia s-au desfășurat evenimentele. În ziua următoare situația tensionată a continuat, fiind ridicate baraje pe ruta Târgu Mureș - Reghin, în
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
căruia s-au desfășurat evenimentele. În ziua următoare situația tensionată a continuat, fiind ridicate baraje pe ruta Târgu Mureș - Reghin, în localitățile Dumbrăvioara, Ernei și Sângeorgiu de Mureș cu scopul de a împiedica venirea spre Târgu Mureș a populației de etnie română. Alte baraje au mai fost instalate în municipiul Târgu Mureș și de asemenea pe ruta Târgu Mureș - Sovata, Râciu - Târgu Mureș și Band - Târgu Mureș. În centrul Târgu Mureșului, ceea ce doar se prefigura nu a mai putut fi stopat
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
din oraș. Situația era sub aparent control. Revenind la Mihăilă Cofariu presa națională și internațională a prezentat în primă fază un caz din centrul Transilvaniei unde agresorii români au bătut mai mulți cetățeni maghiari printre care și un cetățean de etnie maghiară îmbrăcat într-un pulover verde. Imaginile șocante prezentate atunci îl aveau în prim plan pe cel îmbrăcat în verde și menționau ura cetățenilor români față de tot ce are legătură cu ungarii inclusiv culoarea verde prezentă pe steagul Ungariei. Imaginile
Conflictul interetnic de la Târgu Mureș () [Corola-website/Science/302088_a_303417]
-
distinctă în amândouă. A fi "polonez" în ținuturile nepoloneze ale Uniunii, era mai mult decât un semn de etnicitate, ci mai degrabă unul de rang. Numele de "polonez" era dat de obicei nobilimii funciare (șleahta), care includea atât persoane de etnie poloneză cât și persoane de altă etnie. În general, familiile nobile nepoloneze din Ucraina și Lituania au adopta limba poloneză și cultura poloneză printr-un proces inevitabil de polonizare. Ca rezultat, în răsărit, nobilimea poloneză (sau polonizată) domina țărănimea, care
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
ținuturile nepoloneze ale Uniunii, era mai mult decât un semn de etnicitate, ci mai degrabă unul de rang. Numele de "polonez" era dat de obicei nobilimii funciare (șleahta), care includea atât persoane de etnie poloneză cât și persoane de altă etnie. În general, familiile nobile nepoloneze din Ucraina și Lituania au adopta limba poloneză și cultura poloneză printr-un proces inevitabil de polonizare. Ca rezultat, în răsărit, nobilimea poloneză (sau polonizată) domina țărănimea, care în mare majoritate nu era nici poloneză
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
așa cum erau ucrainienii, se considerau "ruteni". Însă numărul celor care se considerau lituanieni a scăzut în timp datorită adoptării culturii și limbii poloneze, care erau considerate mai sofisticate. Până în cele din urmă, nobilimea ducatului a ajuns să se considere de etnie poloneză. Naționalismul lituanian și lupta pentru autodeterminare au renăscut în secolul al XIX-lea. Din acel moment, termenul "lituanian" a început să se fie asociat numai cu vorbitorii de limbă lituaniană. Belarușii, care au declanșat o mișcare de renaștere națională
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
după o vreme cultura acestora din urmă. În momentul apariției Marelui Ducat, etnicii lituanieni formau aproximativ trei sferturi din populația țării. Odată cu ocuparea de noi teritorii slave, proporția de lituanieni a scăzut până spre o treime din totalul populației. Alte etnii din Marele Ducat erau evreii lituanieni și tătarii. Numărul slavilor răsăriteni ajunsese atât de importante în ducat, încât limbile vorbite de aceștia erau folosite pentru redactarea legilor. Acesta este motivul pentru care Marele Ducat al Lituaniei este considerat de multe
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
că motivul care a dus la formarea unui stat separat rusesc a fost dominația culturală și politică a mongolilor asupra Principatului Moscovei. Dacă se pune astfel problema, influența mongolă este accea care a determinat diviziunea locuitorilor Ruteniei în cele trei etnii din ziua de azi: rușii, ucrainienii și belarușii. Divizările etnice și lingvistice între locuitorii Ruteniei par a fi mai vechi decât momentul cuceririi zonei de către lituanieni. Mai trebuie spus că, până în secolul al XX-lea, frontierele etnice și lingvistice dintre
Marele Ducat al Lituaniei () [Corola-website/Science/302128_a_303457]
-
i sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în a, dar și în Republică Macedonia (existența unei etnii macedonene slave este negata de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Șerbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea
Bulgari () [Corola-website/Science/302170_a_303499]
-
Sőtér (în ; n. 12 decembrie 1936, Timișoara - d. 11 martie 2016) a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism. Tatăl ei, Frigyes, de meserie lăcătuș, provenit dintr-o familie româno-maghiară, a fost soldat în armata
Iolanda Balaș () [Corola-website/Science/302182_a_303511]
-
Dumnezeu, conservatorism, anticomunism), cultura politică liberală, democrat-creștină, comunistă, naționalistă, conservatoare, ecologistă etc. Pentru a desemna această varietate a culturii politice dinăuntrul unei societăți a fost introdus termenul de subcultură politică. Subculturile politice pot avea ca suport o clasă socială, o etnie, o grupare religioasă etc. care, prin reacție la procesul de omologare și generalizare a valorilor politice oficiale, își edifică propriile lor sisteme de valori care reprezintă o sublimare a nevoilor, atitudinilor și stilului lor de viață la nivelul vieții comunitare
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
de independență, situația este identică și în cazul românilor, atunci când este în discuție idealul revoluționar. Să mai reținea că acțiunile românilor s-au desfășurat doar în spațiul lor strămoșesc, în care erau majoritari și în care față de populația de altă etnie au avut o poziție democratică. Chiar și atunci când au făcut referiri la unitatea națională a tuturor românilor, referirile ai privit doar spațiul românesc, spre deosebire de programul revoluției din ungaria, care, pe nedrept, hotăra în numele românilor privitor la Transilvania. Temeiuri suficiente deci
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
deputaților poporului din partea de sud a Moldovei, care a proclamat o republică separatistă în sud, în jurul orașului Comrat („Republica Găgăuză”, "Gagauz-Yeri" în limba găgăuză), în componența URSS. În septembrie 1990 populația de pe malul estic a râului Nistru (în majoritate de etnie slavă) a proclamat "Republica Moldovenească Nistreană" (în limbajul colocvial „Republica Nistreană”) în Transnistria, având capitala la Tiraspol. La data de 28 octombrie 1990, Topal a devenit deputat în Sovietul Suprem al Republicii Găgăuze, fiind ales la 31 octombrie în funcția
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
cinci decenii de ateism comunist a fost spațiu de păstrare, a fost renovată și din anul 2000 este biserică funcțională pentru slovacii romano-catolici din Oradea. În anul 2007 a fost înființata la Oradea o Parohie personală pentru romano catolici de etnia slovacă, iar biserica din cetatea Oradea le-a fost încredințată lor drept biserica parohială cu filiala Mădăras care aparține de această parohie. Brutăria a fost construită în 1692, imediat după ce austriecii au cucerit cetatea la ordinul generalului Corbelli. Brutăria cu
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
este estimată diferit, fie conform recensământului din 1930 efectuat de autoritățile române, fie conform recensământului din 1941 efectuat de noile autorități maghiare. Rezultatele celor două recensăminte sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ambele recensăminte au conținut întrebări separate privind etnia și limba vorbită în familie: Armata ungară urma să preia controlul în respectivul teritoriu la 15 septembrie 1940. Cu această ocazie, Germania nazistă a încheiat și două tratate cu Bucureștiul și Budapesta, prin care se acorda un statut separat și
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
Miklós Gaskó ("Halálvonatok" Menóra, Toronto, 1984, pp. 4-12). În timpul negocierilor ungaro-slovace care au precedat Arbitrajul de la Viena, Hitler îi pusese în vedere lui Horthy, faptul că Ungaria nu va primi orașul Bratislava (ung. Pozsony, ger. Pressburg), cu numeroși locuitori de etnie germană, deoarece germanii nu voiau să fie o minoritate în Ungaria și fiindcă tratamentul ungar aplicat minorităților conlocuitoare era binecunoscut în Germania. Ungaria a acaparat de la Slovacia, prin Arbitrajul de la Viena, un teritoriu de 11.927 km², având o populație
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
se referă la evoluția minorității de etnie evreiască pe teritoriul actual al României de-a lungul istoriei. Prezențe iudaice în acest spațiu este atestată arheologic în Antichitate, iar începând din Evul Mediu este documentată de surse literare și alte categorii de izvoare istorice. Minoritatea evreiască a devenit
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
prin trenuri și gări care au dus pe la mijlocul lunii iulie 1940 la sistarea acestor acte După intrarea României în război, Marele Stat Major a încetat să mai acorde - ba chiar a pedepsit cu asprime - orice asistență acordată cetățenilor români de etnie evreiască executând - cu mici excepții - ordinele lui Ion Antonescu (vezi mai jos). Antisemitismul activ, importat și propagat de Mișcarea Legionară, legiferat prin legile lui Octavian Goga și Ion Gigurtu și amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii a fost
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
Octavian Goga și Ion Gigurtu și amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii a fost aplicat minorității evreiești - ca misiune principală de stat - de regimul antonescian. El s-a exprimat prin masacre, atrocități și jafuri față de cetățenii români de etnie evreiască: Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la București, Pogromul de la Iași (în anul 2010 a fost descoperită la Popricani, lângă Iași o groapă comună care conținea circa 100 de cadavre de evrei uciși în anul 1941), „Trenurile morții”, deportările în Transnistria
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
anul 2010 a fost descoperită la Popricani, lângă Iași o groapă comună care conținea circa 100 de cadavre de evrei uciși în anul 1941), „Trenurile morții”, deportările în Transnistria (au fost deportați în Transnistria 195.000 de cetățeni români de etnie evreiască dintre care, la 15 noiembrie 1943 au rămas în viață 49 927) etc. și mai ales, față de evreii din teritoriile ocupate de România. Politica de „curățare a terenului” declanșată și controlată de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
noiembrie 1943 au rămas în viață 49 927) etc. și mai ales, față de evreii din teritoriile ocupate de România. Politica de „curățare a terenului” declanșată și controlată de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizică a cetățenilor români de etnie evreiască simultană cu jaful organizat, de stat, pentru distrugerea lor economică : Articole editoriale din presa românească la sfârșitul lui octombrie 1941 - care exprimau linia oficială - au anunțat românilor că „problema evreiască a intrat în faza soluției finale și că nici un
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
fost ignorați de Statul Român. 55 dintre ei au fost distinși de Statul Israel cu Cetățenia de Onoare și cu titlul, diploma și medalia Drept între popoare. Regimul comunist, instaurat în România după război, a garantat prin Constituție emanciparea tuturor etniilor. În realitate, antisemitismul - interzis prin lege - a îmbrăcat forme noi chiar în cadrul Partidului, unde, după faza inițială în care conducerea a fost în mâinile unor staliniști de origine evreiască precum Ana Pauker sau Iosif Kișinevski, aceasta a trecut treptat în
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
13.400 de persoane. Din 1969 și până la căderea lui Ceaușescu în 1989, emigrația evreiască s-a stabilit la o medie de 1.990 de persoane pe an. Actele antisioniste și anti-evreiești ale regimului comunist nu au stăvilit dorința majorității etniei evreiești de a emigra spre statul evreiesc nou creat (în 1948), Statul Israel. Presiunile internaționale asupra lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au început să dea roade. Plecarea evreilor s-a produs în două etape, prima, între anii
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
locuitori. Această scădere se explică prin emigrarea locuitorilor, dar și prin faptul că natalitatea s-a redus simțitor. Moldovenii constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului, la care se mai adaugă și 69 de români. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438 de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective nu indică și numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]