9,565 matches
-
cultură sau lege, ci despre umanitate, despre raportul nostru cu noi înșine, cu limbajul și cu sensul. Levinas cere anularea distanței dintre ceea-ce-este și ceea-ce-ar-trebui-să-fie, fuziunea dintre normativ și realitate, dar lumile se încăpățînează și rămîn eterogene. Și diversitatea face farmecul lumii, iar în calitate de talmudist, Levinas ar fi trebuit să știe asta. El preferă sfințenia sacralității, aceasta din urmă fiind considerată ca mereu purtătoare a unui neo-păgînism al pămîn tului. Levinas găsește locul divinului în relația interumană. Altfel spus, relația omului
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să mai crească pe el. Cu muțenie și sminteală îi pedepseau pe băietanii care nu se puteau stăpâni a le iscodi. Dansul lor vrăjit făcea să rodească pântece de mame și holde lucrate de tați. Plantele căpătau puteri miraculoase, rupând farmece și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe care suferinzii le sorbeau pe nerăsuflate. Fete, dornice de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poet. Plăcerea de a admira frumosul din natură i-a rămas statornică pentru toată viața. În această privință, Slavici, trăind cu el împreună, l-a observat, la Viena și la București: "Luna ivită pe cîmpul senin al cerului, asfințitul soarelui, farmecele zorilor de zi, liniștea sărbă torească a nopții de vară, viscolirea zilelor de iarnă, furtuna ori vederile ce se desfășoară în fața celui urcat în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept Visînd de deștept." (Cînd...) 44 Sau sub un salcîm înalt, de lîngî cimitir, unde stăteau toată noaptea, îmbrățișați și amețiți de acel "farmec sfînt" al beției erotice. Atît de cunoscutul pastel Sara pe deal a fost conceput chiar de pe atunci. Revăzut de mai multe ori, el era gata, în 1872, dar a fost publicat de-abia în 1885. Printre acestea, în Mitologicale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dorința de împreunare. Ea este Edenul, locul sexualității, de aceea poetul își strigă acolo femeia"53; "Intimitatea eminesciană nu e analitică. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", care este neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației."54 Cu orice argumente s-ar mai susține această interpretare, ea totuși rămîne un act de profundă denigrare față de prima iubire a lui Eminescu. Mai bine de treizeci de ani G.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nimenea iubirea. Ce-i al meu, e al meu și punctum". "Eu voi inima curată și amor vecinic"217. Uneia, care l-a considerat un oarecare, printre amanții de duzină, i-a reproșat: "Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt Și noaptea candela s-aprinzi Iubirii pe pămînt". Pe lîngă plopii fără soț...) Dar capul aceleia nu putea pricepe nimic din versurile acestea. Dîndu-și seama de valoarea, în posteritate, a operei sale, pe alta a amenințat-o cu oprobiul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Și capul meu de grije plin De brațul tău se culce, Sub raza ochiului senin Și negrăit de dulce, Ca iar cuminte să mă fac, Căci tu îmi prinzi tot gîndul, Ca cerul ce privește-n lac, Adîncu-i cuprinzîndu-l. Cu farmecul luminei reci Simțirile străbate-mi; Revarsă liniște de veci Pe noaptea mea de patimi Și deasupra mea rămîi, Durerile de-mi curmă Și fii iubirea mea de-ntîi Și visul meu din urmă."233 Așadar, ne aflăm tot la Ipotești, sara
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
facă pe consumatori să trăiască experiențe afective și senzoriale. Anumite lanțuri de librării (Chapters, Virgin) dispun acum de baruri, fotolii, mici saloane care dau spațiilor de vânzare o dimensiune de convivialitate. Alte magazine fac eforturi să dea o notă de farmec ansamblului, creând o atmosferă de vis, de poezie sau de joc, punând în scenă universul copilăriei (Apache), al naturii (Animalis, Nature & Découvertes), al sportului (Andaska, Citadium) și al produselor vechi (Résonances), amenajând în mod spectaculos locurile de vânzare conform principiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumatorului. Clientul își aparține numai lui, el este independent, liber să aleagă, să întârzie, să examineze produsele, să cumpere fără a suporta presiunile comerciantului. Nu i se mai vinde, el cumpără și atât. Fără îndoială, supermagazinele și hipermagazinele au distrus farmecul mărfii care făcea atracția marilor magazine. Dar este la fel de adevărat că, odată cu autoservirea, marea desfacere a pus în funcțiune o nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a produselor și a locului vânzării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
originar. Munca și câștigul pecuniar au o valoare mai mare decât bucuria de a trăi; frivolitatea, valorile estetice, decorarea interioarelor, plăcerile spiritului, viața culturală fac obiectul unei neîncrederi persistente. În America, preocuparea pentru confort este cea care comandă atitudinea consumatorului: farmecul vieții și maximizarea satisfacțiilor nu sunt acolo scopurile primordiale ale existenței 3. În același timp, producția de serie creează produse standardizate și monotone, ce oferă puține stimulări variate. Arhitectura funcțională desenează orașe puțin atrăgătoare; mobilierul e deseori lipsit de farmec
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
farmecul vieții și maximizarea satisfacțiilor nu sunt acolo scopurile primordiale ale existenței 3. În același timp, producția de serie creează produse standardizate și monotone, ce oferă puține stimulări variate. Arhitectura funcțională desenează orașe puțin atrăgătoare; mobilierul e deseori lipsit de farmec; mâncărurile - fără gust; programele de televiziune - plicticoase prin exces de similitudini. Iată tot atâtea fenomene care demonstrează incapacitatea economiei americane de a procura o proporție suficientă de noutăți stimulative; de unde o „structură de consum sărăcită”, o creștere a redundanței generatoare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ați văzut vreun bărbat sau vreo femeie simțindu-se frustrat(ă) în viața sa amoroasă pentru că iubita (iubitul) nu seamănă cu un top-model sau cu un geniu? E de-ajuns ca celălalt să aibă, în ochii noștri, un pic de farmec pentru ca seducția să opereze: și atunci plăcerea e întreagă. La fel se petrec lucrurile și în cazul consumului: satisfacția este bineînțeles posibilă și în afara cadrului a ceea ce e mai frumos și mai scump. Pentru că ceea ce procură satisfacția consumatorului sunt mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
preferat altora, cu toate satisfacțiile intime pe care aceasta le presupune. Fericirea de a fi apreciat ca diferit de ceilalți, dorit, adorat pentru ceea ce ești: dacă experiența amoroasă beneficiază întotdeauna de o asemenea aură, înseamnă că ea este inseparabilă de farmecele oglinzii lui Narcis, că flatează egoul fiecărei persoane valorizate (sau sperând să fie valorizată) ca unică. Actuală și la bărbați, această așteptare capătă un relief mai marcat la femei, care țin în mod deosebit să nu fie considerate niște obiecte
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
absența vieții sexuale, singurătatea, dar și diminuarea dorinței celuilalt, neînțelegerile la nivelul cuplului, dezamăgirile în iubire. Împlinirea în viața sexuală nu este condiționată numai de numărul orgasmelor: ea ține și de puterea dorinței de celălalt, de legăturile de complicitate, de farmecul seducției, de intensitatea sentimentelor pentru partener. Adică tot atâtea fenomene pe care timpul le pune, în general, la mare încercare. Astfel, satisfacerea erotică descrește în funcție de durata cuplului, de banalitatea zilelor, de rutina relațiilor, de rănile suferite de fiecare membru. Să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vrăjitorești inițiate de ființe roase de invidie 10. Dacă vreo nenorocire se abate asupra vreunui membru al tribului Azande din Africa, asta nu poate fi decât mașinațiunea unui vecin răutăcios care, stăpânit de ură și de ranchiună, i-a făcut farmece victimei. În spatele oricărui eveniment nefericit se ascund vrăjile motivate de reaua-credință și de dușmănia oamenilor. Pentru a explica bolile, moartea, un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii amenințători ai unor tulburări, ai haosului, ai farmecelor și vrăjitoriilor? Noaptea din Visul... este și ea o noapte agitată de certurile dintre Oberon și Titania (stăpâni peste lumea duhurilor și a zânelor), certuri ce ar putea avea urmări dezastruoase: pregătirea și prevestirea unei veritabile bulversări cosmice. În Visul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nici o clipă în realitatea lor, întrebându-se dacă și el, și Macbeth n-au mâncat cumva vreo plantă cu puteri malefice („the insane root”), care să le fi luat mințile, ori dacă nu sunt victimele vreunei halucinații provocate prin cine știe ce farmece vrăjitorești. Dificultății de a decide între apariție efectivă și vedenie i se adaugă și dificultatea de a cântări valoarea de adevăr a discursului lor. Macbeth nu știe dacă să se încreadă sau nu în spusele enigmatice ale vrăjitoarelor, cu atât
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
când orice manifestare spectrală devine cu putință. Furtunii i se datorează toate nălucirile bizare, toate vedeniile, închipuirile, stările de vrajă. Marea scenă dintre Prospero și Ariel de la începutul actului al cincilea amintește, așa cum am văzut, ambiguitatea acestor forțe capabile de farmece („art to enchant”), dar care se află totodată într-o strânsă legătură cu moartea: grație lor, Prospero poate să întunece soarele, să dezlănțuie vijelia ce smulge arborii din rădăcină, să învolbureze marea și să zguduie pământul, făcând să se deschidă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
separă vizibilul de invizibil și materia inertă de corpul plin de viață. Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețeștetc "Arta magică a teatrului și statuia care se însuflețește" La granița dintre viață și moarte își înfăptuiesc lucrarea „de farmece și vrăji” Cerimon din Pericle și Paulina din Poveste de iarnă, doi magicieni care, grație statuii ce se însuflețește ori trupului mort din sicriu - din „cutia” lui, ar spune Michel Serres - ce reînvie, se dovedesc adevărați maeștri ai situațiilor în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
după cum în spatele privirii încărcate de dragoste se ghicește câteodată privirea înghețată a morții - iată un bine-cunoscut laitmotiv shakespearian. Când, la sfârșitul prologului din Pericle, intră în scenă, în acordurile muzicii, fiica lui Antiochus, încântătoarea făptură are toate podoabele și tot farmecul primăverii, frumusețea ei e aproape supranaturală. Să-i privești chipul e ca și cum ai privi cerul senin. Și totuși cel ce vrea să-i câștige iubirea trebuie să treacă prin grele încercări, să înfrunte riscul de a-și vedea viața pusă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în timp ce Olivia își descoperă chipul, iar Viola îi admiră frumusețea, Olivia este aceea care, în schimbul de priviri dintre ele, se lasă prinsă în mreje și târâtă într-o aventură amoroasă. Mai târziu, vorbind despre această întâmplare, Olivia va mărturisi că farmecele tânărului paj îi „pătrunseseră prin efracție”, printr-o invizibilă și subtilă efracție în ochi, aceștia neputând să reziste „unei prea puternice fascinații a imaginației ei”. Totuși, lucru ciudat, când o întâlnise pe Viola, Olivia o întrebase: „Ești cumva actor?”, la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
oedipiene fără să se simtă amenințat sau sărăcit. El poate, de asemenea, să se apropie de alte obiecte, să aștepte plăcere și emoție din partea acestora, asta numai dacă această așteptare nu este trăită ca o excitație intolerabilă și ca un farmec amenințător pentru fundamentul narcisiac. În aceste condiții, calitatea fundamentului narcisiac așa cum a putut fi stabilită în timpul copilăriei apare ca un element fundamental pentru evaluarea capacităților adolescentului de a înfrunta această miză narcisiaco-obiectală conflictuală. DEPRESIA ADOLESCENTULUI: OBIECTE INTERIORIZATE DE DIFERENȚIERE SAU
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceea ce sunt în ceea ce trebuie să fie; practicile de informare la limita legalității și fraudei; manipulare contabilă și manipularea tranzacțiilor; sofisticarea piețelor și a produselor financiare; limitele normalizării contabilității; manevrarea politicilor contabile prin imaginație; inducerea în eroare și denaturarea. Este farmecul lucrării. În definirea contabilității creative, autoarea invocă și riscurile asociate utilizării practicilor de contabilitate creativă. Este cazul riscului de piață, riscului fiscal și riscului legal. Pe această bază, contabilitatea creativă este plasată la granița dintre manipulările legale și cele frauduloase
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
deturnării. Sunt și profesori care deturnează evaluarea în mijloace de menținere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a adopta anumite conduite (de frică, de supunere, de manipulare). Evaluarea este „arma” ascunsă a unui profesor nesigur, fără personalitate și farmec. Funcția evaluării nu mai este de a diagnostica, a prevedea, a institui o realitate pozitivă, ci de a inspira teamă și forță. Se ajunge, în acest fel, la un abuz, la o depreciere a statutului și sensului evaluării. Evaluăm nu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Eufratului. Rezumat al lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina Hesperidelor... -, grecii îi descoperă farmecul abia după cuceririle făcute de Alexandru în Asia (începutul secolului al IV-lea î.Hr.). Or, Epicur creează Grădina cu vreo douăzeci de ani mai târziu, în 305-306, într-o perioadă în care conjunctura politică sumbră își poate găsi antidotul în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]