8,564 matches
-
ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un argument serios, Într-o importantă revistă culturală : „Atunci când un evreu este deștept, este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
80, p. 133)"/>. În unele producții folclorice, pădurea ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minte să nu-ți vie, Bățul meu din Dărăbani, Care-l am de zece ani, A fost cot, a fost biciușcă, Dar nici n-am gândit că-i pușcă ! <endnote id="(80, pp. 140-142 ; 443, II, p. 1592)"/>. Și În folclorul ucrainean sunt atestate multe snoave având ca subiect „frica obsedantă de lupi a evreului” - cum notează etnologul Petru Caraman -, spaimă care „atinge incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de un câine cu care se joacă doi copii <endnote id="(135, p. 159)"/>. Se pare că, În bună parte, satirele de acest gen - În care este persiflată spaima evreului de câini (lupi) sau de tâlhari (arme) - au pătruns În folclorul românesc de la slavii din nord și nord- est. În special satira În versuri Războiul jidănesc (În poloneză, Wojna żydowska) cunoaște foarte multe și vechi variante poloneze, ucrainene și bieloruse. În 1892-1893, cunoscutul poet și folclorist ucrainean Ivan Franko a publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limba polonă un important studiu pe marginea temei În discuție. Sub titlul Plecarea evreilor la război, acest poem satiric a fost pentru prima dată tipărit la Cracovia, În 1606 <endnote id="(184, pp. 46-50 ; 445, pp. 48 și 56)"/>. Din folclorul rural, snoava a pătruns În folclorul urban, a fost versificată de scriitori minori și a umplut calendarele și almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
marginea temei În discuție. Sub titlul Plecarea evreilor la război, acest poem satiric a fost pentru prima dată tipărit la Cracovia, În 1606 <endnote id="(184, pp. 46-50 ; 445, pp. 48 și 56)"/>. Din folclorul rural, snoava a pătruns În folclorul urban, a fost versificată de scriitori minori și a umplut calendarele și almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe socoteala lor. [De asemenea,] țiganii sunt un izvor nesecat de humor pentru țărani” <endnote id="(326, p. 409)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, În satirele politice care, din cauza cenzurii, circulau clandestin - oral sau În manuscris, În cadrul unui tip de folclor urban - nu doar „jidanii” erau considerați „javre râioase”, ci și celelalte „hoarde străine” : Mâine vine-n fuga toată, După grecul cel râios, Turcul, lepră leșinată, Rusul, hiara cea spurcată, Neamțul, lingău puturos (satira Jos Guvernul ciocoiesc ! din 1861 ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iadului. „L’enfer c’est les autres”, nu-i așa ? Pentru a ajunge În Iad, el nu mai trebuia să fie păcătos ; era suficient faptul că este evreu. „Evreii n-au un Cristos - se spune Într-un cântecel malițios din folclorul maghiar -,/ Ei au fost alungați din Rai,/ Încălțați cu papucii lor verzi,/ Ei se duc Învârtindu-se În Iad” <endnote id="(107, p. 119)"/>. Deși se luptă cu disperare să ajungă În Paradis, evreul ajunge invariabil În Infern. „Dă buzna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajunge invariabil În Infern. „Dă buzna ca evreul În Rai”, dar „Se răsucește ca evreul În Iad” - sună două proverbe din Europa Centrală și de Est <endnote id="(70, pp. 177, 107 și 119)"/>. Sigur că existența și persistența În folclor a acestui statut al evreului (de locatar stabil al Infernului) se datora În primul rând textelor creștine - canonice și, mai ales, apocrife. Într-o versiune românească a legendei apocrife Călătoria Maicii Domnului la Iad, datând din secolul al XVI-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice din folclorul mitic. Nefiind botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale evreilor”, Diavolul „trebuie În fiecare an să fure din fiecare Sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad” <endnote id="(2, p. 39 ; 162, p. 172)"/>. O credință aproape identică este atestată și În folclorul polonez <endnote id="(127, p. 93)"/>. Evident, pentru mentalitatea populară, Diavolul poate intra oricând, fără probleme, Într-o Sinagogă. În schimb, pentru aceeași mentalitate, nu numai că „Dracul nu face biserici” - cum sună un proverb românesc <endnote id="(253, III
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca Dracul de tămâie” sau „Diavolul de cruce fuge” <endnote id="(259, pp. 408 și 420)"/>, denumirile populare date Diavolului : „Ucigă-l toaca”, „Ucigă-l tămâia”, „Ucigă-l crucea” <endnote id="(241)"/>. Zicale similare se referă la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred țăranii polonezi - conțin cunoașterea tainică, accesibilă doar inițiaților. Ele sunt receptate ca niște amulete, Încărcate cu puteri magice, inclusiv acelea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că nu a dispărut, dar chiar s-a accentuat odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și să plouă, și nu s-a oprit până când evreii n-au terminat” ; „Dacă este Sărbătoarea evreiască a corturilor - fugi, căci va ploua” ; „Ploaia care cade de Sărbătoarea colibelor spală râia [evreilor]” <endnote id="(70, pp. 136 și 180-181)"/>. În folclorul polonez există și credințe privind „dispariția” În fiecare an a unui evreu, luat de Diavol din sinagogă și dus În Iad de „Ziua Ispășirii” (Yom Kippur), ca pedeapsă pentru toate păcatele comise de comunitatea evreiască În acel an <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sukot), dar de data aceasta nu sunt atestate legă turi Între aceste eresuri și fenomenele meteorolo gice <endnote id=" (127, p. 93)"/>. 4. Legenda jidovului rătăcitor În Europa Centrală și de Vest Motivul evanghelic „Patimile lui Isus” a generat În folclorul european legenda „evreului rătăcitor”, care are - pe scurt - următorul conținut : când Isus și-a purtat crucea pe Via dolorosa, s-a așezat să-și tragă sufletul pe o bancă din fața casei unui evreu cizmar, un anume Ahasverus. Acesta l-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau neobișnuite În secolul al XVII-lea <endnote id=" (vezi 19, II, p. 82)"/>. Legende similare celei de mai sus (AT 1870), avându-l tot pe Isus ca protagonist și ca origine tot Evanghelia copilăriei lui Isus, se regăsesc În folclorul multor popoare europene, din Polonia <endnote id="(70, pp. 114 și 177)"/>, Ungaria <endnote id="(107, p. 123)"/> și Lituania, până În Spania, Franța și Marea Britanie (<endnote id="4, pp. 107-109"/> ; pentru reprezentări ale motivului În iconografia medievală, vezi ilustrațiile 7-9
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copeică, el ar mânca-o” sau „Dă-i evreului o rublă, că-ți mănâncă un purcel Întreg” <endnote id="(3, p. 68)"/>. De asemenea, disprețul evreului față de carnea de porc s-a suprapus cu imaginea evreului cârciumar, dând naștere - În folclorul românilor din Bucovina - unei rețete populare de vindecare a năravului beției : „Se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, Într-un pat În care doarme un jidov. Acolo trebuie să steie slănina trei nopți. Când se pune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX <endnote id="(137, p. 156)"/>. Dar și În Polonia zilelor noastre : „Dacă te Întâlnești dimineața cu un evreu pe drum, vei avea succes toată ziua” <endnote id="(70, p. 137)"/>. În mod firesc, superstiții similare au ajuns și În folclorul copiilor români : „Dacă Îi iese [copilului] vreun evreu Înainte, apoi este bine Încredințat că o să-i meargă bine acolo unde se duce, dacă va zice către el vorbele : hep, hep !” <endnote id=" (3, p. 13)"/> (pentru semnificația acestei expresii ofensatoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Legenda Aurea <endnote id="(543, p. 40)"/>. Tot În acea epocă, subiectul era abordat și În teatrul religios <endnote id="(455, I, p. 59)"/> și În vitraliile catedralelor gotice din Franța <endnote id="(564)"/>. O legendă similară există și În folclorul românesc, dar În locul evreului apare un turc. De asemenea, În România sunt atestate și alte legende În care un cârciumar se poartă urât cu o icoană făcătoare de minuni, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae. Nu se spune nimic despre originea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tulburări antievreiești au avut loc la Baia Mare, Blaj, Cluj, Gheorghieni ș.a. ; <endnote id="cf. 616"/>), ca de altfel În toată Europa Centrală. Ele au lăsat urme nu numai În cultura tradițională a popoarelor creștine din zonă, ci chiar și În folclorul evreiesc. Născut În 1928 la Sighet (Maramureș), Elie Wiesel și-o amintește pe mama sa cântând - prin anii ’30, la jumătate de secol după desfășurarea evenimentelor - „un cântec trist” despre procesul Înscenat evreilor la Tiszaeszlár <endnote id="(133, p. 23
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]