7,390 matches
-
care uzează de mecanisme foarte diferite de cele care caracterizează economia noastră. Conform acestei ipoteze, diferența esențială între o astfel de lume și lumea noastră constă în relația dintre economie și politică. Pentru omul modern, economia stă la baza societății, fundamentul puterii este economic, puterea deplină este puterea economică. Amintim faptul că această evidență modernă este tributară atît liberalismului cît și marxismului. Noi nu facem apel la bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului cînd ne preocupăm de cina noastră, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Cu toate acestea, n-am fi capabili să ne imaginăm o lume cu totul diferită de cea actuală și care să fie mai bună109." Nu trebuie să uităm că postulînd același tip de imposibil în confruntarea lor (este imposibil ca fundamentul lumii să nu fie "realitatea economică"), doctrina liberală și cea marxistă presupun amîndouă același tip de lume: o lume economică. "Ar trebui să ne dorim o societate în care valorile economice să nu mai fie capitale (sau unice), economia să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică" fundamentul materialismului nostru este creată de posibilele și imposibilele noastre, altfel spus, de poveștile pe care le-am inventat. Fără să ne dăm seama, ne spunem întruna că nu vom putea fi niciodată satisfăcuți de condițiile materiale, că nevoile umane, ilimitate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
informală cea mai vastă, caracteristicile fundamentale ale acestei lumi sunt descrise de fizică, chimie și alte științe ale naturii." Așa cum o arată adjectivul "fundamentale", a exersa modul M1 de a fi în lume înseamnă a crede că în lume există fundamente, a încerca să le cunoști. Înseamnă a crede că realitățile fizice, chimice, biologice sunt fundamentele ultime ale lumii. Acestora considerate principale, li se adaugă, ca fundamente secundare ale lumii, realitățile economice, sociale, culturale. Există postulatul potrivit căruia ființele umane nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
alte științe ale naturii." Așa cum o arată adjectivul "fundamentale", a exersa modul M1 de a fi în lume înseamnă a crede că în lume există fundamente, a încerca să le cunoști. Înseamnă a crede că realitățile fizice, chimice, biologice sunt fundamentele ultime ale lumii. Acestora considerate principale, li se adaugă, ca fundamente secundare ale lumii, realitățile economice, sociale, culturale. Există postulatul potrivit căruia ființele umane nu sunt constrînse cu totul de aceste realități. A încerca să cunoști realitatea înseamnă a încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
modul M1 de a fi în lume înseamnă a crede că în lume există fundamente, a încerca să le cunoști. Înseamnă a crede că realitățile fizice, chimice, biologice sunt fundamentele ultime ale lumii. Acestora considerate principale, li se adaugă, ca fundamente secundare ale lumii, realitățile economice, sociale, culturale. Există postulatul potrivit căruia ființele umane nu sunt constrînse cu totul de aceste realități. A încerca să cunoști realitatea înseamnă a încerca să identifici ce anume limitează libertatea umană. "Marjă de libertate" e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
următoarele: "Și, cînd reparcurgem etapele invenției noastre, descoperim ceva cu puțin mai mult decît reflexul propriei făpturi într-o oglindă"172. Această circularitate această buclă este cea care ne permite să spunem: eu sunt, noi suntem lumi. A avea un fundament înseamnă a avea "motive bune". Kogii au "motive bune" pentru lumea lor (pentru posibilele și imposibilele kogi)? Aztecii le au pe ale lor, lumea modernă le are pe ale sale, lumea mea personală, (posibilele și imposibilele mele) are propriile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
companiei atunci când manifestă comportamente de echipă și încep să atingă unele niveluri de succes , vor fi mai motivați să meargă înainte. Când membrii echipei, supervizorii, managerii și directorii generali implicați în tranziția spre echipele autonome află pentru prima dată despre fundamentele managementului comportamental, aproape că vezi cum li se aprind beculețele. Deodată înțeleg de ce încercările anterioare au eșuat. După ce învață importanța țintirii, măsurării, feedbackului și întăririi, aceste persoane știu ce trebuie făcut pentru a avea succes în efortul de implementare. Puteți
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
chiar dacă aceasta este de cele mai multe ori numai implicită și cu posibilități reduse de a fi intuită și determinată 174. Curentul lingvistic neogramatic, care a avut mulți aderenți începînd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se înscria, prin fundamentul filozofic și prin metodologie, în ambianța creată de pozitivismul ce urmărea apropierea de realitatea cercetată și adecvarea la ea prin găsirea unor mijloace eficiente de investigare. Ca atare, în activitatea de cunoaștere și de explicare a fenomenelor, lingviștii și-au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
datorită căreia vorbitorul unei limbi nu sesizează întotdeauna distincțiile fonologice care nu sînt proprii limbii sale, dar există în altă limbă 200. Desigur, existența unei "conștiințe fonologice" este un fapt autentic, dar totuși, deprinderile articulatorii nu o pot avea ca fundament unic și exclusiv și, de aceea, opțiunea mentalistă a lui Coșeriu nu pare întemeiată dacă se ia în considerație faptul că, și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
desemnarea și atribuindu-i un sens. Ca atare, știința lingvistică a vorbitorului cuprinde sub acest aspect atît regulile de raportare la realitate, cît și regulile determinării, adică ale ambianței în care se folosește semnul respectiv. Pe această știință, care constituie fundamentul vorbirii, se întemeiază competența lingvistică și se structurează conștiința lingvistică. Ca orice cunoaștere, adică avînd aspect procesual, știința lingvistică este o realitate care evoluează, se schimbă, pe măsură ce evoluează celelalte tipuri de cunoaștere care caracterizează pe vorbitor și pe măsură ce relația vorbitorului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exigențe generale, dar și pe baza unor preferințe speciale, personale. Cît privește conținutul filozofiei realizate, acesta este în cea mai mare parte tributar concepției creatorului și nu poate decurge liniar din faptele de limbă, în măsura în care se vizează o apropiere de fundamentele existenței cosmice sau umane. Din acest motiv, nu s-a putut stabili o relație unică și unanim acceptată între trăsăturile unei limbi și un anumit sistem filozofic, încît germana a fost considerată ca fiind reflectată de filozofia lui Kant sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vreme ce gînditorul român are la dispoziție grupări precum fire, ființă, ființare, fiind, înființare etc. Este deci la latitudinea filozofului dacă și cît va folosi din sugestiile limbii sale pentru crearea discursului propriu și pentru a insinua prin aceste sugestii anumite fundamente de filozofare. Fiind, măcar în măsură redusă, tributar spiritului culturii sale și ambianței ideologice în care s-a format, care au drept componentă importantă limba literară, filozoful nu poate fi total indiferent față de limba sa, care i se relevă permanent
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limitele unor granițe de netrecut, omul și spiritul său întrunind simultan toate facultățile și toate activitățile specifice acestor facultăți. Cu toate acestea, nu se poate contesta faptul că filozofia este și trebuie să fie o construcție (preponderent) rațională și, întrucît fundamentele gîndirii raționale sînt cvasiuniversale, ar decurge de aici concluzia că și activitatea rațională și rezultatele acestei activități ar trebui să fie universale sau măcar ar trebui să tindă spre universalitate, fie în devenirea istorică, fie în simultaneitatea unei perioade istorice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
admite că, deși este o alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea actelor de gîndire și, în nici un caz, universalitatea construcțiilor personalizate intens, realizate prin asemenea acte. Pe de altă parte, filozofia nu întrunește numai afirmații (ce se deduc unele din altele) pe baza desfășurării unor raționamente
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin maniera în care sînt scrise. Observația și speculația inițiate pe terenul unor domenii cognitive determinate și extinse sau nu asupra altora, interpretările voit nuanțate, precum și forța originalității fiecărui cugetător conduc la o diversificare aproape nelimitată a concepțiilor care explică fundamentele lumii, cu mijloacele limbii naturale. S-ar putea spune, de aceea, că, asemenea artei, filozofia este o construcție individuală care se propune ca ceva universal. Gînditorul filozof este marcat, desigur, și de ambianța comunitară (națională) și de specificul epocii în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cognitive ale receptorilor în efectuarea unor raționamente și judecăți similare pornind de la aceleași premise inițiatoare. Ca atare, forma jocului dintre individual și general este aceeași atît în cazul filozofiei, cît și în cazul poeziei, deși din punctul de vedere al fundamentelor și al perspectivelor ele se diferențiază. De altfel, sub raport formativ, fiind oameni cu dotare deosebită, creatorii filozofiei și poeziei trebuie să fie autodidacți, deoarece ei nu pot învăța la fel ca ceilalți. Autodidacții sînt însă foarte subiectivi și interpretează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Blaga, au integrat capitole despre limba română în lucrările lor de filozofie cu tematică mai amplă, iar alții, precum Mircea Vucănescu și Constantin Noica 372, au realizat lucrări ce porneau aproape exclusiv de la fenomene de limbă, interpretate și prezentate ca fundamente de construcție filozofică. Și în-tr-un caz și în celălalt însă se pune problema dacă și în ce măsură cercetarea limbii poate conduce la identificarea sau la crearea unei filozofii. Sociologul Traian H e r s e n i373, apreciază că limba este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din secolul al XX-lea, limba primește un loc privilegiat printre valorile culturale, filozofia fiind chemată să desăvîr-șească perspectiva teoretică asupra limbii, dincolo de posibilitățile de investigare ale lingvisticii. Alteori însă, în acest secol, unii gînditori au crezut că pot reconstrui fundamentele filozofării printr-o orientare exclusivă către limbă, fără a face vreo relație cu știința limbii, prin ignorarea acesteia și prin construirea unor sisteme de gîndire (metafizice) ce nu se întemeiază pe datele lingvisticii și nu au în vedere metodele și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 Eminescu, Mihai, Opere, Editura Academiei, București, vol. IX, 1983, vol. XIII, 1985, vol. XIV, 1984 Enescu, Gheorghe, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985 Enescu, Gh., Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980 Enescu, Gh., Teoria sistemelor logice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976 Essais sur le langage, Les Editions de Minuit, Paris, 1969 Ey, Henri, Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Fodor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. p. 296. 219 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 78-79. 220 Alexandru Philippide, Originea românilor, vol. I, Iași, 1926, p. 353-356. 221 Vezi Gh. Enescu, Fundamentele logice ale gîndirii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 118. 222 Este, deci, obiectivitate de "tip natural", iar nu "naturală". 223 Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, p. 171-173. 224 Ibidem, p. 183. 225 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ulterior de această poziție astfel încât să-și salveze analiza teoretică centrală, neorealismul ar putea concura cu alte perspective beneficiind de avantajul "terenului propriu". Argumentul lui Wohlforth ar putea deveni mai coerent și convingător dacă ar fi capabil să plece de la fundamente epistemologice mai cuprinzătoare și mai riguroase. Mai ales, ar putea avea de câștigat dacă ar fi legat mai explicit de un model realist structural elaborat, care integrează sistematic în cadrul waltzian convențional un continuu de elemente bazate pe capacități (James, 2002
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ei, Japonia tot mai asertivă și-ar putea reduce implicarea în structurile multilaterale. În calitate de Asistent al Secretarului Apărării în 1994-1995, Nye a coordonat cea mai importantă revizuire a politicii de securitate americane în regiune după Războiul Rece. Aceasta a rămas fundamentul politicii SUA în anii 1990. Potrivit acestei politici, America trebuia să-și mențină avanposturile defensive din Asia de Est. Deși aceasta nu va înlocui interdependența bine dezvoltată, un hegemon blând ar putea oferi unele dintre precondițiile necesare dezvoltării multilateralismului după
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este deseori numită "instituționalism neoliberal". Totuși, conform preferinței explicite a lui Keohane, vom adopta denumirea de instituționalism pentru că astfel se face distincția între instituționalism și modelul liberal. A doua precizare este că descrierea de mai jos a instituționalismului are un fundament metodologic restrâns presupus pe baza analizei alegerii raționale. Există și direcții sociologice și istorice ale teoriei instituționaliste, ca teorii de anvergură medie în cadrul științei politice (Hall și Taylor, 1996). Totuși, ele nu au fost incluse într-o teorie generală a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a dezbaterilor contemporane. Odată cu îndepărtarea amenințării reprezentată de un atac direct dinspre Uniunea Sovietică, garanția oferită Japoniei prin alianța cu SUA a intrat în discuție în termeni inexistenți anterior. Acest fapt crește posibilitatea ca Doctrina Yoshida să devină anacronică, ca fundament al politicii externe japoneze. În capitolul de față aplicăm cele trei modele ale relațiilor internaționale neorealist, instituționalist și liberal în cazul analizei strategiilor adoptate de Japonia în perioada 1989-1999. Pe baza acestei discuții vom concluziona cu privire la tipul reacției Japoniei față de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]