9,375 matches
-
se poate ordona și le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea penală și civilă a subordonaților; ... c) să prețuiască onoarea și gloria de lupta ale forțelor armate ale României, ale armei și unității din care fac parte, precum și demnitatea gradului și a uniformei militare pe care le poarta; ... d) să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea subordonaților și
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112201_a_113530]
-
Referat „” este o carte, o adevărată glorie a diversității procesului de cunoaștere și comunicare, din diverse puncte de vedere, pe care autoarea le-a studiat. Această colecție de cuvântări, de probleme prezentate într-o riguroasă, amplă și interdisciplinară documentare, presupune disponibilitate relațională deplină pe de o parte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comoară în adâncuri înfundată”, „un șirag de piatră rară pe moșie revărsată”. Îndemnul autorului ca și în testamentul văcăreștean, este acela de a păstra și îmbogăți limba noastră națională. „Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu”. Toate popoarele și-au ales dintre gloriile panteonului lor național pe acela care le reprezintă mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe iar rușii pe Pușkin. Românii l-au ales pe Eminescu de a-i reprezenta în fața lumii întregi, așa cum
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Creangă, p. 35) Prin intermediul relației de incidență, vocativul concretizează 18 prin conținutul lexical al substantivului și alte funcții sintactice realizate prin pronume personal de persoana a II-a: • complement indirect: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/Țara mea de glorii, țara mea de dor.” (M. Eminescu, I, p. 15); • complement direct: „Te crede moșul, nepoate, dar când ai ști cu ce greutate se capătă!” (I. Creangă, p. 139); • complement corelativ (sociativ): „Ia-mă cu tine. Maria!” • atribut: „Astfel îți e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ibidem, IV, p.366), „Iar eu, încet, nespus de încet/pleoapele-mi închid,/âmbrățișând cu ele tainic/icoana ta din ochii mei.” (L. Blaga, p. 33); • atribut: „Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi” (L. Blaga, p. 98), „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi/Idolului lor închină.” (M. Eminescu, I,140), „În van mai caut lumea-mi în obositul creier.” (Ibidem, p. 91), „ Când basmalele vor fi rupte să se știe că unul din ei este pierit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvent în enunțurile în care circumstanțialul precede subiectul-predicat: Pentru a ajunge la timp, trebuie să iei avionul. În funcție de planul semantic al relației de dependență, circumstanțialul de finalitate urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație cu verbe de aspect: A început a ploua. • complement (direct, indirect), dacă verbul este tranzitiv, cu tranzitivitate directă/indirectă: „Focul meu a-l stinge nu pot cu toate apele mării.” (M. Eminescu) • circumstanțial, indiferent de tipul de verb: „Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) • complement de agent, dacă are sens pasiv: Nu suporta a fi lăudat de nimeni. Precedat de pronume sau adverbe relative, în relație sintactică cu verbul a avea sau a fi, infinitivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bazată pe sistemul geocentrist.” (M. Eminescu) „Vin din sure văi de chaos / Pe cărări necunoscute.” (M. Eminescu) 2. morfem de acuzativ (al substantivelor și pronumelor înscrise în genul personal, al pronumelor demonstrative sau al substantivelor + uman în anumite condiții sintactice): „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolul lor închină, numind mare pe-un pitic.” (M. Eminescu) „Danțul, muzica, pădurea / Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu) 3. marcă a funcției sintactice de complement direct (realizată și propozițional), aparținând genului personal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă) Li s-a dat de scris acasă tot poemul. Pentrutc "Pentru" 1. prepoziție: „Pentru unii a sunat judecata, și moartea, întunecata.” (Magda Isanos) „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) 2. morfem-constitutiv al supinului: Pentru încălzit camera folosim un radiator. Atc "A" 1. prepoziție: „Cânii cum îl văd/ La el se răped/ Și latră-a pustiu/ Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă) Li s-a dat de scris acasă tot poemul. Pentrutc "Pentru" 1. prepoziție: „Pentru unii a sunat judecata, și moartea, întunecata.” (Magda Isanos) „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) 2. morfem-constitutiv al supinului: Pentru încălzit camera folosim un radiator. Atc "A" 1. prepoziție: „Cânii cum îl văd/ La el se răped/ Și latră-a pustiu/ Și urlă-a morțiu.” (Mănăstirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea limbi pre pământ?” (M. Eminescu) Ca și enunțurile interogative propriu-zise, enunțurile interogative retorice sunt: 1. totale: „Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suporte cumplite lovituri. e. propozițional (circumstanțiala de scop): „Lucește c-un amor nespus, / Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus, / Ca să nu-l pot ajunge.” (M. Eminescu, I, 175) f. multiplu: „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu, I, 137), „- Luminate împărate, de acum cred că mi-ți da fata, ca să vă lăsăm în pace și să ne ducem în treaba noastră.” (I. Creangă, 242
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițional (circumstanțiala de scop): „Lucește c-un amor nespus, / Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus, / Ca să nu-l pot ajunge.” (M. Eminescu, I, 175) f. multiplu: „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu, I, 137), „- Luminate împărate, de acum cred că mi-ți da fata, ca să vă lăsăm în pace și să ne ducem în treaba noastră.” (I. Creangă, 242) Marcarea identității specificetc "Marcarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din platforma continentală sunt zăcămintele de petrol și gaze naturale descoperite în ultimele decenii la est de Lacul Razim, la o depărtare de 35 - 55 km. Petrolul este exploatat de 7 platforme marine de foraj, prima intrată în funcțiune fiind „Gloria“, în anul 1987. DE REȚINUT platforma continentală are lăți mea maximă în nord-estul bazinului marin; din platforma continentală, țării noastre îi revin 22 km (12 mile marine); are resurse însemnate de petrol și gaze naturale. NOȚIUNI NOI submers - sector din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
demonstrat-o de prea multe ori istoria umanității, scriitorii, pictorii cunosc rareori performanțe impresionante (considerate așa) din timpul vieții. De obicei, creatorii recunoscuți oficial și cu succese imediate sociale se recrutează dintre cei mediocri, iar după o scurtă perioadă de glorie instituționalizată prin titluri, premii, includeri în programe școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt stivuite, date la cuptor, iar când se folosește smalțul se fac două arderi. Cuptoarele folosite la Brădești au fost de tip îngropat, cu podină, sau de tip semiîngropat, cu pereți laterali pentru vânt. La ora actuală, epoca de adevărată glorie a Brădeștilor a trecut, în sensul marii producții, tradiția s-a păstrat, parțial, prin ceea ce mai realizează Vasile Catelea, care, cu ajutorul soției, depășește greutățile datorate vârstei înaintate. La fel ca majoritatea consătenilor, a părăsit localitatea o lungă perioadă, lucrând în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida”, a prezentat Gloria Lăcătușu și Valentin Ciucă 1997 - dec. - Culori din grădina mea - Galeriile „Petru Rareș” Hârlău, a prezentat Petrache Bicer 1998 - oct. - Casa Americii Latine - „Corrida” - a prezentat prof. Constantin Prut și Marin Mihalache 1998 dec. - 1999 ian - Teatrul Național Tg. Mureș
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Aurel Leon, „Cronica”, 14 nov., 1986, p.2 19 Femeia în plastica ieșeană - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985, 23 martie 20 Viața ca o sărbătoare a sufletului - Steliana Delia Beiu, „Flacăra Iașului”, 7 nov., 1986 21 Viorica Toporaș - luciditatea exuberanței - Gloria Lăcătușu, „Flacăra Iașului”, 21 oct., 1988 22 Jurnalul artelor - Măștile Culorii - George Chirilă, „Contemporanul”, 19 mai 1989 23 Expoziția Viorica Toporaș - Marin Mihalache, „Cronica”, 2 iunie, 1989 24 Actualitatea culturală - Gh. Macarie, „Cronica”, nr. 47, 24 mai, 1989 25 Lumina
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
19 mai 1989 23 Expoziția Viorica Toporaș - Marin Mihalache, „Cronica”, 2 iunie, 1989 24 Actualitatea culturală - Gh. Macarie, „Cronica”, nr. 47, 24 mai, 1989 25 Lumina Mediteranei - Petre Bicer, „Opinia”, 14 aprilie, 1990 26 Mediterana ca dintr-o stea polară - Gloria Lăcătușu, „Revista V”, anul 2, nr.9, 25 iunie, 1991 27 „Bucuria de a picta” - Valentin Ciucă, „Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Opinia”, 10 ian., 1992 28 „Iarna verde” - Petre Bicer, „Evenimentul”, 14 ian., 1992 29 Catalog - Viorica Toporaș - Dalles, 1992 - Cuvânt înainte Al. Husar 30 Viorica Toporaș la Dalles - Al. Husar, „Cronica”, nov., 1992, p. 7 31 Amintindu-mi de Alain - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 4 iunie, 1992, p. 3 32 Cu penelul prin Europa - Doru Mancaș, „Tineretul Liber”, 18 nov., 1992 33 „Dalles” - Viorica Toporaș - G. Eftime, Azi, 28 nov., 1992 34 Floare lângă floare... viață bătută de brumă (Cafeaua de dimineață
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Realitatea”, 8 mai 1993, p. 2 36 Primăvară culturală bucureșteană - „Adevărul”, 4 mai, 1993, p. 4 37 Gala primăverii - „Libertatea”, 4 mai 1993 38 „Un copac cu flori” - Ion Segărceanu, „Dimineața”, 11 iulie, 1993 39 Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia”, 9 mai 1994 41 Salonul de vară al artiștilor plastici independenți - „Opinia”, 18 iulie, 1994 42 Poetul „sfârșitului continuu” (Bacovia), Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Revista V”, 1999, p. 167 90 Enciclopedia artiștilor români contemporani. Vol.4, Editura „Arc 2000”, Buc., 2001, p. 175 91 Un secol de arte frumoase la Iași - Valentin Ciucă, Ed. „Art 21”, Iași, 2004, p. 395-396 92 Clipa împotriva morții - Gloria Lăcătușu, Ed. Vasiliana, 2006 Participări la emisiuni Radio și TV din anul 1992 - 2006 Copertă la: Casa Glasurilor noastre - 55 de ani de radio, Gloria Lăcătușu, Ed. „Cronica”, 1996 Viața în roz - Maria Cristea Șoimu, Editura „Ametist”, 1995 Istorie și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
la Iași - Valentin Ciucă, Ed. „Art 21”, Iași, 2004, p. 395-396 92 Clipa împotriva morții - Gloria Lăcătușu, Ed. Vasiliana, 2006 Participări la emisiuni Radio și TV din anul 1992 - 2006 Copertă la: Casa Glasurilor noastre - 55 de ani de radio, Gloria Lăcătușu, Ed. „Cronica”, 1996 Viața în roz - Maria Cristea Șoimu, Editura „Ametist”, 1995 Istorie și morală la Nicolae Bălcescu - Elena Tănase, Ed. Moldova, 1996 O cărticică despre felurite flori și despre cărți surori - Gloria Lăcătușu, Ed. Vasiliana, 2000 MEDITERANA CA
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
noastre - 55 de ani de radio, Gloria Lăcătușu, Ed. „Cronica”, 1996 Viața în roz - Maria Cristea Șoimu, Editura „Ametist”, 1995 Istorie și morală la Nicolae Bălcescu - Elena Tănase, Ed. Moldova, 1996 O cărticică despre felurite flori și despre cărți surori - Gloria Lăcătușu, Ed. Vasiliana, 2000 MEDITERANA CA DINTR-O STEA POLARĂ „Să scrii” marea și soarele ca și cum „ai scrie proprii părinți“, “să scrii” mișcarea apei și briza ca parte a unei invizibile, “poeticești” și cosmice coregrafii, “să transcrii” simfonia trecerilor de la
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Ungaretti), “cu incendii în plină zi“ (Suaréz), “cu trandafiri și violete“ (Simone de Beauvoir), “cu moarte dulce născătoare de umanitate“, Mediterana văzută de Viorica TOPORAȘ te face să o înțelegi și să o iubești ca pe însăși steaua ta polară. Gloria LĂCĂTUȘU - 1990 LUMINA MEDITERANEI Viorica Toporaș, binecunoscută publicului ieșean ca o virtuoasă a picturii de șevalet, ne invită într-o posibilă călătorie virtual-reală în strălucirea Mediteranei prin intermediul expoziției sale de acuarelă deschisă la Galeria Rotonda I.M.F. Consider că autoarea s-
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]