7,022 matches
-
primit Premiul Nobel pentru Pace. Dar Gorbaciov a fost supus unor presiuni interne mari. Cadrele vechi din partid, tradiționaliste, au sabotat reformele. Pentru reformiștii de orientare occidentală, eforturile lui Gorbaciov nu erau suficiente. Situația economică catastrofală a dus la izbucnirea grevelor. URSS devenea tot mai dependența de ajutorul financiar din partea vestului. Situația s-a înrăutățit, iar în aprilie 1986, în Ucraina a avut loc dezastrul nuclear-explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobâl. Izbucnesc revolte separatiste. În 1986, în Kazahstan s-au
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
structurile de administrație ale companiei, cu susținerea ex-ministrul transporturilor Miron Mitrea. Pe fondul schimbării direcției politice a noului guvern, noul ministru, democratul Gheorghe Dobre, a dispus eliberarea din funcțiile de administrație ale sindicaliștilor. Ca urmare liderii sindicali au declanșat o grevă de proporții, revendicând creșteri salariale pentru muncitorii din CFR. Greva a durat 23 de zile și fost într-un final oprită de Curtea de Apel din București, după ce s-a constat că s-au pus în pericol siguranța feroviară și
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Mitrea. Pe fondul schimbării direcției politice a noului guvern, noul ministru, democratul Gheorghe Dobre, a dispus eliberarea din funcțiile de administrație ale sindicaliștilor. Ca urmare liderii sindicali au declanșat o grevă de proporții, revendicând creșteri salariale pentru muncitorii din CFR. Greva a durat 23 de zile și fost într-un final oprită de Curtea de Apel din București, după ce s-a constat că s-au pus în pericol siguranța feroviară și condițiile grevei nu au fost respectate. Potrivit CFR, greva a
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
proporții, revendicând creșteri salariale pentru muncitorii din CFR. Greva a durat 23 de zile și fost într-un final oprită de Curtea de Apel din București, după ce s-a constat că s-au pus în pericol siguranța feroviară și condițiile grevei nu au fost respectate. Potrivit CFR, greva a contribuit semnificativ la scăderea numărului de călători (circa 10% în minus) și a creat pierderi de peste 10 miliarde lei vechi pentru CFR Călători și 80 mld. pentru CFR Marfă.
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
CFR. Greva a durat 23 de zile și fost într-un final oprită de Curtea de Apel din București, după ce s-a constat că s-au pus în pericol siguranța feroviară și condițiile grevei nu au fost respectate. Potrivit CFR, greva a contribuit semnificativ la scăderea numărului de călători (circa 10% în minus) și a creat pierderi de peste 10 miliarde lei vechi pentru CFR Călători și 80 mld. pentru CFR Marfă.
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
de David Schwartz Pe data de 16 februarie s-au împlinit 83 de ani de la reprimarea violentă de către armată a grevei de la atelierele C.F.R. Grivița din ianuarie-februarie 1933. În ziua respectivă, armata a tras în muncitorii care ocupaseră atelierele și refuzau să reia lucrul, protestând împotriva unei serii de măsuri abuzive întreprinse de guvern (așa-numitele „curbe de sacrificiu” din perioada
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
muncitorești înnăbușite în sânge și lovituri de gloanțe de armata română în perioada interbelică[1]. Pentru a comemora și discuta despre evenimentele respective, Asociația Română de Istorie Socială a avut inițiativa excelentă de a organiza o vizită-tur la „locurile memoriei” grevei. Turul a început cu o întâlnire lungă la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
la „locurile memoriei” grevei. Turul a început cu o întâlnire lungă la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei” - cât și de miza ei politică în general. Ni s-a spus că drepturile revendicate de muncitori erau „strict economice”, iar
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei” - cât și de miza ei politică în general. Ni s-a spus că drepturile revendicate de muncitori erau „strict economice”, iar atunci când erau explicit „politice” - de exemplu în cazul cerinței de a permite înființarea unor comitete de fabrică - erau „influența
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
muncitori erau „strict economice”, iar atunci când erau explicit „politice” - de exemplu în cazul cerinței de a permite înființarea unor comitete de fabrică - erau „influența comuniștilor”. Deși, mai devreme, aflaserăm că aceiași comuniști nu avuseseră nimic de-a face cu organizarea grevei. Mai întâi, însăși disocierea drepturilor economice de cele politice este super-problematică - din moment ce politica se referă la organizarea și împărțirea puterii și resurselor între diferite clase sociale sau grupuri de interese, măsurile economice vor afecta această împărțire și balanța polilor de
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
C. și de aceea au fost trecute la revendicări, ori P.C. era atât de puternic încât a reușit să impună o revendicare de inspirație „sovietică”, dar atunci trebuie să presupunem că muncitori comuniști au participat activ și substanțial în organizarea grevei. Dincolo de aceste încercări de îmblânzire a grevei și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
la revendicări, ori P.C. era atât de puternic încât a reușit să impună o revendicare de inspirație „sovietică”, dar atunci trebuie să presupunem că muncitori comuniști au participat activ și substanțial în organizarea grevei. Dincolo de aceste încercări de îmblânzire a grevei și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferiști, precum și a victimelor și supraviețuitorilor
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferiști, precum și a victimelor și supraviețuitorilor grevei. Ceea ce nu se poate spune despre discursurile reprezentanților C.F.R. Mai întâi am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului Căilor Ferate care a făcut mai degrabă procesul regimului socialist de după 1945, fără să uite să adauge, în stilul
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
taxat atât afirmația că P.C. ar fi avut foarte puțini membri - fiind vorba despre un partid aflat în ilegalitate, este evident imposibil de calculat numărul membrilor, simpatizaților și colaboratorilor - cât și infantilizarea muncitorilor, evidențiind dimensiunea de luptă de clasă a grevei din 1933. În acel moment, spectatorul a fost întrerupt de un alt reprezentant al C.F.R., care l-a pus la punct, spunând că există „păreri despre istorie” și „ISTORIA ADEVĂRATĂ”, cu majuscule, făcută, desigur, de istorici. Și ne-a poftit
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
diverse evenimente din perioada socialistă. Selecția materialelor și comentariul însoțitor au dat însă măsura istoriei adevărate. Deși filmul este conceput ca o istorie a căilor ferate române, și deși a fost proiectat la evenimentul de comemorare a tragediei din 1933, greva și masacrul nu apar nici măcar menționate! În schimb, culmea ironiei, peste o treime de film prezintă imagini de la inaugurarea muzeului, cu regele Carol al II-lea și prim-ministrul Armand Călinescu - care este chiar principalul responsabil pentru masacrul din 1933
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
al masacrului. În schimb, la ieșire, am văzut, încă o dată, cum funcționează în tranziția post-socialistă istoria adevărată: pe zidul de la GRIRO, într-o crăpătură în ciment, se mai zărește un colț din placa memorială pusă de autoritățile socialiste în amintirea grevei. Întreaga placă a fost acoperită cu ciment: [caption id="attachment 2796" align="aligncenter" width="610"] Foto: Florin Poenaru[/caption] După cum se vede, ofițerii istoriei adevărate de după 1989 au ținut să șteargă complet din istorie amintirea protestelor și masacrului. În sfârșit, la
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
împotriva mișcărilor de stânga este cvasi-necunoscută, încercările de istorie „obiectivă” sau „detașată” fac eforturi enorme de a se delimita de „comunism” în schimb acomodează fără probleme fascismul, crucile acoperă secera și ciocanul. Cu toate acestea, evenimente precum vizita pe urmele grevei din 1933 au potențialul să se politizeze într-o direcție de stânga sau măcar să deschidă cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
schimbare - până la urmă pe terenul construcției de posibilități. Desigur, cum amintesc Solanas&Getino în manifestul pentru Al Treilea Cinema[2], un film, o carte sau o piesă de teatru nu vor schimba lumea, după cum nu o să o schimbe nici o grevă, un protest sau o ocupare, izolate. Dar articularea unor poziții antagonizante, confrontaționale, care să conteste atât discursul conservator anti-comunist al memoriei oficiale, cât și pretinsa obiectivitate „apolitică”, sunt cu siguranță parte din acest proces de schimbare. De aceea cred că
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
cu siguranță parte din acest proces de schimbare. De aceea cred că ar trebui să fie parte din programul artistei/ului de stânga militant/ă. A venit momentul să ne luăm la trântă cu istoria adevărată. [1] Vezi și Greva Tipografilor din București din 1918 sau Greva minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din 1929. [2] Hacia un Tercer Cine ( Spre un al treilea cinema / <b>Spre un cinema al lumii a treia</b>), manifest pentru un cinema decolonial, formulat de
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
schimbare. De aceea cred că ar trebui să fie parte din programul artistei/ului de stânga militant/ă. A venit momentul să ne luăm la trântă cu istoria adevărată. [1] Vezi și Greva Tipografilor din București din 1918 sau Greva minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din 1929. [2] Hacia un Tercer Cine ( Spre un al treilea cinema / <b>Spre un cinema al lumii a treia</b>), manifest pentru un cinema decolonial, formulat de regizorii argentinieni Fernando Solanas și Octavio Getino
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
viata de zi cu zi (acasă și la muncă) și în conștiința maselor (prin construirea conștiinței revoluționare) (Zenovia Sohor). Această viziune a dat naștere la o serie de experimente radicale, în care piese cu subiecte inspirate din istoria luptei revoluționare (greve, proteste etc.) au fost jucate de echipe de artiști proveniți exclusiv din rândurile muncitorilor, care își auto-organizau întreg procesul de producție teatrală - de la alegerea textelor, la construirea decorurilor și manufacturarea costumelor și până la regia colectivă - în maniera foarte asemănătoare cu
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
militanți de stânga, din Spania și Italia în Argentina, Chile, Mexic și Uruguay. Trecerea de la sistemul colonial semifeudal, la industrializarea capitalista, a constituit cadrul pentru dezvoltarea mișcărilor muncitorești, de factură anarhista și socialistă (Grez Toso 2011). Atmosferă era dominată de greve generale sau spontane, proteste în fața condițiilor precare de muncă și împotriva represiunii. În paralel cu organizarea muncitorilor, aveau loc și răscoale țărănești împotriva latifundiilor și marilor deținători de pământuri, dar și migrația masivă de pe domeniile latifundiarilor spre orașele cu industrie
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
socialist-libertare - anticapitaliste și anti-stat, care au funcționat sporadic și s-au cristalizat în special în jurul anilor 1909-1910. Piesele puse în scenă erau de cele mai multe ori monoloage, succesiuni de monoloage, sau piese cu o structură dramaturgica simplă, care tratau subiecte revoluționare: greve și relația cu autoritățile patronale; problemă spărgătorilor de greve și conflictele în interiorul colectivelor muncitorești; subiecte istorice relevante, inclusiv internaționale, legate de mișcările muncitorești din Spania și alte țari; mai rar, opere clasice modificate cu mesaje revoluționare. Structura era de multe
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
s-au cristalizat în special în jurul anilor 1909-1910. Piesele puse în scenă erau de cele mai multe ori monoloage, succesiuni de monoloage, sau piese cu o structură dramaturgica simplă, care tratau subiecte revoluționare: greve și relația cu autoritățile patronale; problemă spărgătorilor de greve și conflictele în interiorul colectivelor muncitorești; subiecte istorice relevante, inclusiv internaționale, legate de mișcările muncitorești din Spania și alte țari; mai rar, opere clasice modificate cu mesaje revoluționare. Structura era de multe ori bazată pe binomul protagonist-antagonist, în care eroului sau
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
legate de mișcările muncitorești din Spania și alte țari; mai rar, opere clasice modificate cu mesaje revoluționare. Structura era de multe ori bazată pe binomul protagonist-antagonist, în care eroului sau eroinei, muncitor-revoluționar li se opunea patronul, polițistul sau spărgătorul de grevă. În multe cazuri, personajul principal murea pe parcursul piesei, și alt muncitor prelua lupta, tocmai pentru a accentua dimensiunea colectivă a mișcărilor de rezistență. Un aspect foarte important era finalul deschis sau pozitiv, care încerca să ofere spectatorilor-muncitori încredere în necesitatea
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]